1,580 matches
-
sens, dar pulsatoriu. schemele electrice ale generatoarelor de curent continuu: 178 a) cu excitație separată: Inductorul produce fluxul magnetic inductor și acest fenomen se numește excitație, putând fi de două feluri: excitație proprie (autoexcitație) și separată. În cazul acestei scheme, excitația inductorului este cu excitație separată. Avem relațiile: b) cu excitația în serie: Cu excitația în serie, bobinajul inductorului produce excitarea, fiind legat în serie cu indusul (rotorul), prin care trece curentul menținut de t.e.m. E a generatorului. La acest
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
electrice ale generatoarelor de curent continuu: 178 a) cu excitație separată: Inductorul produce fluxul magnetic inductor și acest fenomen se numește excitație, putând fi de două feluri: excitație proprie (autoexcitație) și separată. În cazul acestei scheme, excitația inductorului este cu excitație separată. Avem relațiile: b) cu excitația în serie: Cu excitația în serie, bobinajul inductorului produce excitarea, fiind legat în serie cu indusul (rotorul), prin care trece curentul menținut de t.e.m. E a generatorului. La acest gen de excitație în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
178 a) cu excitație separată: Inductorul produce fluxul magnetic inductor și acest fenomen se numește excitație, putând fi de două feluri: excitație proprie (autoexcitație) și separată. În cazul acestei scheme, excitația inductorului este cu excitație separată. Avem relațiile: b) cu excitația în serie: Cu excitația în serie, bobinajul inductorului produce excitarea, fiind legat în serie cu indusul (rotorul), prin care trece curentul menținut de t.e.m. E a generatorului. La acest gen de excitație în serie putem scrie. c) cu excitație
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
separată: Inductorul produce fluxul magnetic inductor și acest fenomen se numește excitație, putând fi de două feluri: excitație proprie (autoexcitație) și separată. În cazul acestei scheme, excitația inductorului este cu excitație separată. Avem relațiile: b) cu excitația în serie: Cu excitația în serie, bobinajul inductorului produce excitarea, fiind legat în serie cu indusul (rotorul), prin care trece curentul menținut de t.e.m. E a generatorului. La acest gen de excitație în serie putem scrie. c) cu excitație în derivație: Conform primei
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cu excitație separată. Avem relațiile: b) cu excitația în serie: Cu excitația în serie, bobinajul inductorului produce excitarea, fiind legat în serie cu indusul (rotorul), prin care trece curentul menținut de t.e.m. E a generatorului. La acest gen de excitație în serie putem scrie. c) cu excitație în derivație: Conform primei legi a lui Kirchhoff: ?, unde ?? intensitatea curentului din rotator (indus) ?− intensitatea curentului prin R ?? intensitatea curentului în inductor ; unde ?? este tensiunea electrică la periile
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
excitația în serie: Cu excitația în serie, bobinajul inductorului produce excitarea, fiind legat în serie cu indusul (rotorul), prin care trece curentul menținut de t.e.m. E a generatorului. La acest gen de excitație în serie putem scrie. c) cu excitație în derivație: Conform primei legi a lui Kirchhoff: ?, unde ?? intensitatea curentului din rotator (indus) ?− intensitatea curentului prin R ?? intensitatea curentului în inductor ; unde ?? este tensiunea electrică la periile ?1 și ?2, ?? reprezintă tensiunea bornele
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
curentului din rotator (indus) ?− intensitatea curentului prin R ?? intensitatea curentului în inductor ; unde ?? este tensiunea electrică la periile ?1 și ?2, ?? reprezintă tensiunea bornele ?1 și ?2, iar E este t.e.m. a generatorului. d) cu excitația mixtă sau compund. Din schema electrică: randamentul electric a unui generator de curent continuu (dinam): raportul dintre puterea utilă și puterea totală ?? = ?? · ? ? · ?? , unde ?? tensiunea electrică de la bornele ?1?2 unde este legat rezistorul R: I
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de funcțiune a motorului electric: Condiția ca un motor electric să funcționeze, trebuie ca tensiunea U aplicată la bornele motorului să echilibreze căderea interioară de tensiune ?? și tensiunea contraelectromotoare ?? din rotor. Deci . Motoarele electrice (electromotoarele) pot funcționa cu excitație separată, excitație derivație, excitație în serie și excitație mixtă (compund) schemele electrice ale motoarelor electrice (electromotoare) de curent continuu: a) cu excitație separată: Pentru o bună funcționare, trebuie ca tensiunea electrică U aplicată la bornele motorului să fie egală cu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a motorului electric: Condiția ca un motor electric să funcționeze, trebuie ca tensiunea U aplicată la bornele motorului să echilibreze căderea interioară de tensiune ?? și tensiunea contraelectromotoare ?? din rotor. Deci . Motoarele electrice (electromotoarele) pot funcționa cu excitație separată, excitație derivație, excitație în serie și excitație mixtă (compund) schemele electrice ale motoarelor electrice (electromotoare) de curent continuu: a) cu excitație separată: Pentru o bună funcționare, trebuie ca tensiunea electrică U aplicată la bornele motorului să fie egală cu suma dintre
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
electric: Condiția ca un motor electric să funcționeze, trebuie ca tensiunea U aplicată la bornele motorului să echilibreze căderea interioară de tensiune ?? și tensiunea contraelectromotoare ?? din rotor. Deci . Motoarele electrice (electromotoarele) pot funcționa cu excitație separată, excitație derivație, excitație în serie și excitație mixtă (compund) schemele electrice ale motoarelor electrice (electromotoare) de curent continuu: a) cu excitație separată: Pentru o bună funcționare, trebuie ca tensiunea electrică U aplicată la bornele motorului să fie egală cu suma dintre tensiunea constramotoare
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
motor electric să funcționeze, trebuie ca tensiunea U aplicată la bornele motorului să echilibreze căderea interioară de tensiune ?? și tensiunea contraelectromotoare ?? din rotor. Deci . Motoarele electrice (electromotoarele) pot funcționa cu excitație separată, excitație derivație, excitație în serie și excitație mixtă (compund) schemele electrice ale motoarelor electrice (electromotoare) de curent continuu: a) cu excitație separată: Pentru o bună funcționare, trebuie ca tensiunea electrică U aplicată la bornele motorului să fie egală cu suma dintre tensiunea constramotoare ?? și tensiunea electrică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
căderea interioară de tensiune ?? și tensiunea contraelectromotoare ?? din rotor. Deci . Motoarele electrice (electromotoarele) pot funcționa cu excitație separată, excitație derivație, excitație în serie și excitație mixtă (compund) schemele electrice ale motoarelor electrice (electromotoare) de curent continuu: a) cu excitație separată: Pentru o bună funcționare, trebuie ca tensiunea electrică U aplicată la bornele motorului să fie egală cu suma dintre tensiunea constramotoare ?? și tensiunea electrică interioară ?? , încât putem scrie: b) cu excitație în derivație: Relația la motorul cu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
electromotoare) de curent continuu: a) cu excitație separată: Pentru o bună funcționare, trebuie ca tensiunea electrică U aplicată la bornele motorului să fie egală cu suma dintre tensiunea constramotoare ?? și tensiunea electrică interioară ?? , încât putem scrie: b) cu excitație în derivație: Relația la motorul cu excitație în derivație, prin aplicarea Kirchhoff din curent continuu este , unde ?? intensitatea curentului din rotor, ?? intensitatea curentului de excitație din inductor (stator), I - intensitatea curentului din circuitul electric care se împarte în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
separată: Pentru o bună funcționare, trebuie ca tensiunea electrică U aplicată la bornele motorului să fie egală cu suma dintre tensiunea constramotoare ?? și tensiunea electrică interioară ?? , încât putem scrie: b) cu excitație în derivație: Relația la motorul cu excitație în derivație, prin aplicarea Kirchhoff din curent continuu este , unde ?? intensitatea curentului din rotor, ?? intensitatea curentului de excitație din inductor (stator), I - intensitatea curentului din circuitul electric care se împarte în rotor și stator. Tensiunea electrică U motorului
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
tensiunea constramotoare ?? și tensiunea electrică interioară ?? , încât putem scrie: b) cu excitație în derivație: Relația la motorul cu excitație în derivație, prin aplicarea Kirchhoff din curent continuu este , unde ?? intensitatea curentului din rotor, ?? intensitatea curentului de excitație din inductor (stator), I - intensitatea curentului din circuitul electric care se împarte în rotor și stator. Tensiunea electrică U motorului se exprima prin relația . c) cu excitație serie: În baza legilor din curent continuu, obținem la acest tip de motor
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
curent continuu este , unde ?? intensitatea curentului din rotor, ?? intensitatea curentului de excitație din inductor (stator), I - intensitatea curentului din circuitul electric care se împarte în rotor și stator. Tensiunea electrică U motorului se exprima prin relația . c) cu excitație serie: În baza legilor din curent continuu, obținem la acest tip de motor electric (electromotor) relațiile: La pornirea motorului electric , intensitatea curentului este mare, deoarece rezistența totală r + ?? este foarte mică, producând deteriorarea înfășurătorilor rotatorului și a statorului, însă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
electrică a motorului electric cu reostat de pornire ?? efectuată în laboratorul de fizică: La punerea în funcțiune a motorului electric și după puțin timp, intensitatea curentului este: . După înlăturarea reostatului ?? , intensitatea curentului la funcționarea normală este . d) cu excitație mixtă (compund) Aplicând legile curentului continuu ale lui Ohm și Kirchhoff obținem relațiile: Indiferent de felul excitației, serie, derivație, mixtă, la pornirea oricărui motor electric de curent continuu, trebuie neapărat să introducem în circuitul electric un reostat de pornire ??
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
funcțiune a motorului electric și după puțin timp, intensitatea curentului este: . După înlăturarea reostatului ?? , intensitatea curentului la funcționarea normală este . d) cu excitație mixtă (compund) Aplicând legile curentului continuu ale lui Ohm și Kirchhoff obținem relațiile: Indiferent de felul excitației, serie, derivație, mixtă, la pornirea oricărui motor electric de curent continuu, trebuie neapărat să introducem în circuitul electric un reostat de pornire ?? , care apoi se scoate din circuit, căci contrar datorită fenomenului de scurtcircuitare a bobinajelor din care este
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
electromagnetică a luminii Din antichitate se cunoșteau anumite ipoteze privind natura luminii, însă nu aveau fundament științific. De abia în secolul al XVII-lea au apărut teoria corpusculară a lui Newton și teoria ondulatorie a lui Huygens. Principiul Huygens Fresnel: „Excitația luminoasă într-un punct oarecare poate fi considerată ca rezultat al interferenței tuturor undelor elementare emise de o suprafață de undă”. Christian Huygens (1629 - 1695). Fizician și astronom olandez. A studiat și și-a dat seama de natura inelului lui
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
penetrante într-un mediu și substanțe materiale. Emisia radiațiilor ? și ? duc la modificarea nucleelor respective, iar a celor ? nu duc la modificarea naturii nucleelor, producându-se prin trecerea nucleelor din stare excitată (metastabile) în alte stări de excitație sau normale (fundamentale). Emisia ? este un proces de dezexcitare a nucleelor excitate (metastabile). - radioactivitatea artificială: a fost descoperită de savanții francezi Frédéric și Iréne Joliot Curie. Frédéric Joliot Curie, născut în Franța, savant de renume mondial, a descoperit cu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Mecanismul nervos al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1 oră și se eliberează 500
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și apare un platou, datorită activității canalelor de tip L (prag de deschidere între -30 și -40 mV). Potențialul de acțiune are un platou mai lung în miocardul ventricular profund față de cel sub-epicardic pentru că astfel este împiedicată conducerea retrogradă a excitației în regiunile depolarizate anterior (reintrare). Apariția în condiții patologice a unor circuite de reintrare duce la aritmii severe. In faza 3 deschiderea altor tipuri de canale de potasiu (IK1, IKr, IKo) determină repolarizare completă și relativ rapidă, pe măsură ce canalele lente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]