2,152 matches
-
recuperarea individului, ci mai degrabă pierderea lui pentru societate. Introducerea de curând a sistemului de probațiune și a unor pedepse alternative reprezintă un pas important în vederea reintegrării sociale mai rapide a delincvenților care au comis infracțiuni minore și a evitării excluziunii și marginalizării sociale ale acestora, a normalizării relațiilor dintre comunitate și ex-delincvent. Minoritatea roma Specificul excluziunii sociale la populația de rromi din România constă tocmai în existența unor surse de excluziune care la majoritatea populației nu există (sau sunt întâlnite
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și a unor pedepse alternative reprezintă un pas important în vederea reintegrării sociale mai rapide a delincvenților care au comis infracțiuni minore și a evitării excluziunii și marginalizării sociale ale acestora, a normalizării relațiilor dintre comunitate și ex-delincvent. Minoritatea roma Specificul excluziunii sociale la populația de rromi din România constă tocmai în existența unor surse de excluziune care la majoritatea populației nu există (sau sunt întâlnite extrem de rar). Whelan, B.J. și Whelan, C.T. (1995) vorbesc despre marginalizarea indivizilor pe piața muncii ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
delincvenților care au comis infracțiuni minore și a evitării excluziunii și marginalizării sociale ale acestora, a normalizării relațiilor dintre comunitate și ex-delincvent. Minoritatea roma Specificul excluziunii sociale la populația de rromi din România constă tocmai în existența unor surse de excluziune care la majoritatea populației nu există (sau sunt întâlnite extrem de rar). Whelan, B.J. și Whelan, C.T. (1995) vorbesc despre marginalizarea indivizilor pe piața muncii ca „factor cauzator sau predispozițional” al excluziunii sociale pentru că el determină reacții de excludere în lanț
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
din România constă tocmai în existența unor surse de excluziune care la majoritatea populației nu există (sau sunt întâlnite extrem de rar). Whelan, B.J. și Whelan, C.T. (1995) vorbesc despre marginalizarea indivizilor pe piața muncii ca „factor cauzator sau predispozițional” al excluziunii sociale pentru că el determină reacții de excludere în lanț. Ceea ce constatăm la populația de rromi din România este că există nu unul, ci mai mulți factori cauzatori ai excluziunii sociale. Dacă analizăm natura lor, constatăm că, exceptând prezența pe piața
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
marginalizarea indivizilor pe piața muncii ca „factor cauzator sau predispozițional” al excluziunii sociale pentru că el determină reacții de excludere în lanț. Ceea ce constatăm la populația de rromi din România este că există nu unul, ci mai mulți factori cauzatori ai excluziunii sociale. Dacă analizăm natura lor, constatăm că, exceptând prezența pe piața muncii, care poate fi determinată de condițiile din comunitatea locală și din țară, factorii cauzatori au o determinare preponderent individuală și într-o oarecare măsură culturală (sau chiar comunitară
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
comunitatea locală și din țară, factorii cauzatori au o determinare preponderent individuală și într-o oarecare măsură culturală (sau chiar comunitară, în sensul comunității culturale), fiind vorba și despre autoexcluziune. Iată câteva date statistice: Tabelul 23. Factori cauzatori/predispoziționali ai excluziunii sociale la rromi Factorul cauzator/ predispozițional Proporția celor excluși Nu au nici un act de identitate 3,1% din total populație de rromi Nu au buletin, deși au peste 14 ani (și au certificat de naștere) 5,7% dintre cei de peste
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
la școală și care au răspuns la întrebare (28% dintre ei nu au dat un răspuns la întrebare) Sursa: baza de date ICCV „Romi 1998” Se pot observa cu relativă ușurință dimensiunile uriașe pe care aceste forme primare, fundamentale de excluziune le au la populația de rromi. Practic, a vorbi despre sărăcie sau nivel de trai scăzut la indivizii care nu au situația actelor rezolvată (nu au certificat de naștere și/sau buletin de identitate) este, în fapt, inutil; aceștia sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și/sau buletin de identitate) este, în fapt, inutil; aceștia sunt excluși complet de la toate celelalte drepturi derivate din statutul de cetățean: asistență socială, asigurări sociale, drept de participare politică, angajare într-un loc de muncă legal ocupat. Tabelul 24. Excluziunea socială a minorității rrome Tipuri de excluziune Forme ale excluziunii Surse/cauze de/ale excluziune/ii Consecințe ale excluziunii (excluziune derivată/de tip consecință) A. Din sistemul democratic și legal Excluși de la statutul formal de cetățeni (nu au acte de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
fapt, inutil; aceștia sunt excluși complet de la toate celelalte drepturi derivate din statutul de cetățean: asistență socială, asigurări sociale, drept de participare politică, angajare într-un loc de muncă legal ocupat. Tabelul 24. Excluziunea socială a minorității rrome Tipuri de excluziune Forme ale excluziunii Surse/cauze de/ale excluziune/ii Consecințe ale excluziunii (excluziune derivată/de tip consecință) A. Din sistemul democratic și legal Excluși de la statutul formal de cetățeni (nu au acte de identitate) Autoexcluziunea (dezinteresul față de normele formale); lipsa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sunt excluși complet de la toate celelalte drepturi derivate din statutul de cetățean: asistență socială, asigurări sociale, drept de participare politică, angajare într-un loc de muncă legal ocupat. Tabelul 24. Excluziunea socială a minorității rrome Tipuri de excluziune Forme ale excluziunii Surse/cauze de/ale excluziune/ii Consecințe ale excluziunii (excluziune derivată/de tip consecință) A. Din sistemul democratic și legal Excluși de la statutul formal de cetățeni (nu au acte de identitate) Autoexcluziunea (dezinteresul față de normele formale); lipsa unor măsuri specifice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
celelalte drepturi derivate din statutul de cetățean: asistență socială, asigurări sociale, drept de participare politică, angajare într-un loc de muncă legal ocupat. Tabelul 24. Excluziunea socială a minorității rrome Tipuri de excluziune Forme ale excluziunii Surse/cauze de/ale excluziune/ii Consecințe ale excluziunii (excluziune derivată/de tip consecință) A. Din sistemul democratic și legal Excluși de la statutul formal de cetățeni (nu au acte de identitate) Autoexcluziunea (dezinteresul față de normele formale); lipsa unor măsuri specifice acestei probleme sociale. Nu pot
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
statutul de cetățean: asistență socială, asigurări sociale, drept de participare politică, angajare într-un loc de muncă legal ocupat. Tabelul 24. Excluziunea socială a minorității rrome Tipuri de excluziune Forme ale excluziunii Surse/cauze de/ale excluziune/ii Consecințe ale excluziunii (excluziune derivată/de tip consecință) A. Din sistemul democratic și legal Excluși de la statutul formal de cetățeni (nu au acte de identitate) Autoexcluziunea (dezinteresul față de normele formale); lipsa unor măsuri specifice acestei probleme sociale. Nu pot participa la vot, nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de cetățean: asistență socială, asigurări sociale, drept de participare politică, angajare într-un loc de muncă legal ocupat. Tabelul 24. Excluziunea socială a minorității rrome Tipuri de excluziune Forme ale excluziunii Surse/cauze de/ale excluziune/ii Consecințe ale excluziunii (excluziune derivată/de tip consecință) A. Din sistemul democratic și legal Excluși de la statutul formal de cetățeni (nu au acte de identitate) Autoexcluziunea (dezinteresul față de normele formale); lipsa unor măsuri specifice acestei probleme sociale. Nu pot participa la vot, nu pot
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
oferite de sistemul de protecție socială (vezi tipul C) Nu au acte de proprietate pe casă/pământ Autoexcluziunea Nu pot vinde sau lăsa moștenire casa, respectiv pământul Nu lucrează legal, (cu acte/carte de muncă) Este, în primul rând, o excluziune de natură structurală, sistemul încurajând modelul Nu beneficiază de asigurări sociale: de sănătate, șomaj, pensie, accidente de muncă etc. B. De pe piața muncii Nu au un loc de muncă. Este o excluziune care ține de sistem dar și de individ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
carte de muncă) Este, în primul rând, o excluziune de natură structurală, sistemul încurajând modelul Nu beneficiază de asigurări sociale: de sănătate, șomaj, pensie, accidente de muncă etc. B. De pe piața muncii Nu au un loc de muncă. Este o excluziune care ține de sistem dar și de individ și comunitate locală Practic, urmează o serie de alte deprivări cauzate de lipsa veniturilor Nu au/nu știu să practice o meserie modernă, cu cerere pe piața muncii Autoexcluziune Șanse mici de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Autoexcluziune Șanse mici de a găsi un loc de muncă C. Din sistemul statului bunăstării (de protecție socială) Nu beneficiază de educație gratuită, de alocație pentru copii, de asigurări sociale. Consecințe în bună măsură și ale primelor două tipuri de excluziune (A și B), dar în multe cazuri este și o opțiune individuală Deprivare materială puternică Nu beneficiază de ajutor social (deși îndeplinesc condițiile) Nu sunt resurse în comunitate; atitudini discriminatorii Deprivare materială Nu beneficiază de masă la cantina de ajutor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Nu primesc suport/ajutor de la vecini, rude, prieteni când au nevoie Este o consecință a relațiilor stabilite de individ (ține și de o anumită reciprocitate), dar și lipsa resurselor în comunitate poate fi cauza Deficit de integrare interpersonală; deprivare materială Excluziunea de tip financiar a rromilor. Rromii sunt de departe categoria cea mai săracă din România: trei sferturi trăiesc în sărăcie și mai bine de jumătate în sărăcie severă. Disproporția între rata sărăciei severe înregistrată în cazul populației rrome și cea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și lung (mai ales pe fondul schimbării de proprietate în cazul caselor naționalizate), pe de altă parte. Acestea sunt două surse posibile de deprivare privind locuința. Dintre rromi, 16,5 % locuiesc cu chirie, ceea ce înseamnă că au un risc de excluziune ridicat pe această componentă. O situație și mai gravă o întâlnim la cei 21% (!) dintre rromi ce locuiesc într-o casă pentru care nu au acte de proprietate, casă construită sau (în cazuri mai rare) ocupată ilegal. Pe lângă problemele juridice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
o casă pentru care nu au acte de proprietate, casă construită sau (în cazuri mai rare) ocupată ilegal. Pe lângă problemele juridice pe care această situație le ridică (e vorba despre multe zeci de mii de gospodării de rromi), riscul de excluziune socială este extrem de ridicat, practic, sute de mii de persoane fiind în pericolul de a-și pierde locuința dacă legea s-ar aplica în litera ei. Tabelul 28. Situația locuirii la populația de rromi Situația locuinței Pondere Pondere Pondere Casă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
proprietate pentru rromi), pentru că altfel va încuraja perpetuarea modelului la familiile tinere ce se află în situații similare. Departe de a fi una secundară, problema densității locuirii la populația de rromi (care este și ea cauzatoare de deprivare și de excluziune socială) e una cu semnificație majoră pentru politicile sociale referitoare la locuire. Probleme legate de educația copiilor în comunitățile de rromi. Într-un studiu din 1992 (Zamfir, Zamfir, 1993) s-a constatat că doar 51% dintre copiii rromi din România
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
gravă: dacă un sfert dintre rromi nu au absolvit nici o clasă și aproape jumătate dintre ei au absolvit maxim patru clase, doar 5% au terminat liceul și doar 0,2% au făcut o facultate. Analfabetismul este o sursă primară de excluziune, extrem de semnificativă pentru populația de rromi din România. Practic, cei 39% analfabeți și semianalfabeți au, în primul rând, șanse minime de participare pe piața muncii. Participarea rromilor pe piața muncii. Așezați în anumite comunități relativ recent (în anii ’50, ’65
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
restructurărilor. Vechimea lor în munci salariate este adesea insuficientă pentru a beneficia de asigurări sociale, iar vulnerabilitatea e cu atât mai ridicată. Toate cele de mai sus pot fi sintetizate într-o explicație grafică a lanțurilor cauzale care conduc la excluziunea rromilor de pe piața muncii și care explică o parte din consecințele ei și mai ales cercul vicios al excluderii. Figura 1. Sursele de excluziune de pe piața muncii a rromilor SHAPE \* MERGEFORMAT GRafic!!!! Măsuri de promovare a incluziunii sociale a populației
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de mai sus pot fi sintetizate într-o explicație grafică a lanțurilor cauzale care conduc la excluziunea rromilor de pe piața muncii și care explică o parte din consecințele ei și mai ales cercul vicios al excluderii. Figura 1. Sursele de excluziune de pe piața muncii a rromilor SHAPE \* MERGEFORMAT GRafic!!!! Măsuri de promovare a incluziunii sociale a populației de rromi. Strategia de îmbunătățire a situației rromilor (adoptată prin HG 430/ 25.04.2001) Strategia adoptată în anul 2001 de Guvernul României reprezintă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
responsabilități/direcții de acțiune al tuturor instituțiilor sociale. Aceasta trebuie să devină în cel mai scurt timp direcția prioritară/fundamentală a unei strategii viabile și a unor programe comprehensive de promovare a incluziunii sociale și de prevenire și absorbție a excluziunii sociale. CASPIS și eforturile de promovare a incluziunii sociale prin intermediul PNAInc Manifestarea unor procese economice și sociale negative în perioada de tranziție a condus la apariția unor fenomene de excluziune socială și marginalizare care afectează în mod special anumite grupuri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
promovare a incluziunii sociale și de prevenire și absorbție a excluziunii sociale. CASPIS și eforturile de promovare a incluziunii sociale prin intermediul PNAInc Manifestarea unor procese economice și sociale negative în perioada de tranziție a condus la apariția unor fenomene de excluziune socială și marginalizare care afectează în mod special anumite grupuri sociale. În ultimii ani s-au realizat o serie de studii asupra sărăciei (ICCV, 1995; Banca Mondială, 1996; ICCV, INS; PNUD, 1998; ICCV, PNUD 2001; Guvernul României, CASPIS, 2002), precum și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]