138,866 matches
-
promite, a oferi sau a acorda unui agent public, direct ori indirect, un avantaj necuvenit, pentru el însuși sau pentru o altă persoană ori entitate, cu scopul de a îndeplini sau de a se abține să îndeplinească un act în exercitarea funcțiilor sale oficiale; b) faptei unui agent public de a solicita sau de a accepta, direct ori indirect, un avantaj necuvenit, pentru el însuși sau pentru o altă persoană ori entitate, cu scopul de a îndeplini sau de a se
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
agent public de a solicita sau de a accepta, direct ori indirect, un avantaj necuvenit, pentru el însuși sau pentru o altă persoană ori entitate, cu scopul de a îndeplini sau de a se abține să îndeplinească un act în exercitarea funcțiilor sale oficiale. 2. Fiecare stat parte ia în considerare adoptarea de măsuri legislative și alte măsuri necesare pentru a atribui caracterul de infracțiune faptei prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol, care implică un agent public străin sau un
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
parte încurajează în mod special integritatea, cinstea și răspunderea agenților publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic. 2. În particular, fiecare stat parte se străduiește să aplice, în cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau norme de conduită pentru exercitarea corectă, onorabilă și corespunzătoare a funcțiilor publice. 3. Pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol, fiecare stat parte ia act, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, de inițiativele pertinente ale organizațiilor regionale, interregionale și multilaterale, precum Codul
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
din 18.05.2000. footnote> prevede reguli speciale de comportament privind anumite categorii de persoane, în scopul prevenirii faptelor de corupție. Astfel, se specifică faptul că funcționarii publici și alți funcționari sunt obligați să îndeplinească îndatoririle ce le revin din exercitarea funcțiilor, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate, cu respectarea strictă a legilor și a normelor de conduită profesională și să asigure ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, fără să se folosească de funcțiile, atribuțiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
care un solicitant (persoană fizică sau juridică) este obligat să le execute în vederea respectării regulilor impuse de autorități. J) Principiul calității serviciilor, care presupune definirea unor norme calitative și cantitative, adaptate nevoilor actuale ale societății. K) Principiul subsidiarității, potrivit căruia exercitarea competențelor se va face de autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean și care dispune de capacitatea administrativă necesară. L) Principiul profesionalismului, principiu potrivit funcționarii publici au obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
acordată dezvoltării carierei în funcția publică, precum și modalităților de motivare a funcționarilor publici; instruirea responsabililor cu gestionarea resurselor umane, precum și a funcționarilor publici care participă în cadrul comisiilor de concurs sau de soluționare a contestațiilor; stabilirea cadrului general privind competențele necesare exercitării funcțiilor publice; evaluarea modului de aplicare a prevederilor legale, constatarea deficiențelor sistemului de recrutare și promovare, precum și îmbunătățirea legislației secundare. Crearea și implementarea unui sistem unitar de salarizare a funcționarilor publici motivant, simplu și transparent, care să reflecte importanța și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
imparțialitatea. Respectarea minimală a acestora va garanta servicii publice administrative de o calitate superioară și o mai bună informare și implicare a comunității. 3.4.2. Reglementarea conflictului de interese. Element al reformei funcției publice Reglementarea conflictului de interese în exercitarea funcțiilor de autoritate și a funcțiilor publice, în general, este o temă care a necesitat o abordare mai atentă atât din partea politicului, cât și din aceea a societății. Se discută tot mai des că este nevoie de prevenirea producerii unor
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
a funcțiilor publice, în general, este o temă care a necesitat o abordare mai atentă atât din partea politicului, cât și din aceea a societății. Se discută tot mai des că este nevoie de prevenirea producerii unor conflicte de interese în exercitarea funcțiilor publice și, în cazul în care astfel de conflicte s-au produs, de soluționarea lor. Sunt vizate aici anumite funcții publice de autoritate, dar și celelalte funcții publice de execuție. Apărarea intereselor publice trebuie să stea la baza exercitării
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
exercitarea funcțiilor publice și, în cazul în care astfel de conflicte s-au produs, de soluționarea lor. Sunt vizate aici anumite funcții publice de autoritate, dar și celelalte funcții publice de execuție. Apărarea intereselor publice trebuie să stea la baza exercitării funcțiilor publice, fiind total inacceptabil pentru societate ca acestea să fie folosite în mod abuziv de cei care le exercită în scopul obținerii unor avantaje ori câștiguri necuvenite. În condițiile unui mediu al sectorului public în continuă schimbare, conflictul de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
mod abuziv de cei care le exercită în scopul obținerii unor avantaje ori câștiguri necuvenite. În condițiile unui mediu al sectorului public în continuă schimbare, conflictul de interese reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare. Încercarea de a controla prea strict exercitarea intereselor personale poate intra în conflict cu alte drepturi sau poate fi imposibilă sau contra-productivă în practică sau poate determina unele persoane să nu mai dorească să ocupe o funcție publică deloc. Prin urmare, o politică modernă cu privire la conflictul de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
interese În domeniul guvernamental, conflictul de interese poate fi definit ca situația în care o persoană, cum ar fi un oficial public sau un angajat al administrației publice, are un interes privat sau personal care primează sau poate prima în exercitarea obiectivă a îndatoririlor sale de serviciu. Există trei elemente cheie în definirea conflictului de interese. Primul îl constituie interesul privat sau personal, care poate fi un interes financiar, sau poate fi un alt fel de interes, spre exemplu a oferi
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
se Înțelege orice excludere, restricție sau preferință pe bază de sex, orientare sexuală, vârstă, apartenență națională, rasă, etnie, religie, apartenență la o categorie defavorizată, orice alt criteriu care are ca scop sau ca efect restrângerea sau Înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării, În condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a drepturilor recunoscute de lege, În domeniul politic, economic, social și cultural sau În alte domenii ale vieții publice (art. 2 alin. 2). Constituie discriminare directă actele și faptele
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
2 alin. 2). Constituie discriminare directă actele și faptele de deosebire, excludere, restricție sau preferință Întemeiate pe unul sau mai multe din criteriile prevăzute mai sus, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea sau Înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute În cod. Constituie discriminare indirectă actele și faptele Întemeiate În mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute anterior, dar care produc efectele unei discriminări directe. Se interzice condiționarea participării la o activitate economică a unei persoane ori
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În cod. Constituie discriminare indirectă actele și faptele Întemeiate În mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute anterior, dar care produc efectele unei discriminări directe. Se interzice condiționarea participării la o activitate economică a unei persoane ori a alegerii exercitării libere a unei profesii de apartenența acesteia la o rasă, naționalitate, etnie, categorie socială, respectiv de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, de vârstă sau apartenența acesteia la o categorie defavorizată (art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000). Este interzisă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
are exclusiv acest obiect de reglementare. Se urmărește În același timp armonizarea legislației interne cu normele comunitare În materie. Prin egalitatea de șanse și tratament Între femei și bărbați, se Înțelege În ce privește relațiile de muncă, accesul nediscriminatoriu la alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activități; la angajarea În toate posturile sau toate locurile de muncă vacante și la toate nivelurile ierarhiei profesionale; la venituri egale pentru muncă de valoare egală; la informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cu viața privată a tinerilor adulți. CAPITOLUL IV ORGANIZAREA FORMĂRII PROFESIONALE 1. Preliminarii Formarea profesională este activitatea desfășurată de o persoană Înainte de Încadrarea sa În muncă, În scopul de a dobândi cunoștințele de cultură generală și de specialitate, necesare pentru exercitarea unei profesii sau meserii. Într-o asemenea accepțiune formarea profesională este echivalentă calificării profesionale. Într-un Înțeles mai larg, prin formarea profesională se Înțelege și perfecționarea acestei pregătiri, adică dobândirea de cunoștințe noi. Având În vedere importanța sa, formarea profesională
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Constituția României, dreptul la Învățătură este asigurat prin Învățământul general obligatoriu, prin Învățământul liceal și prin cel profesional, prin Învățământul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare Dreptul la Învățătură se află Într-o strânsă legătură cu exercitarea unui alt drept fundamental, și anume dreptul la muncă și protecția socială a muncii. Dreptul la muncă nu poate fi Îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă. Salariații au dreptul la măsuri
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cel de „Învățământ” sau „educație”, folosirea acestui termen fiind consecința evoluției politicilor și practicilor În materie de inserție profesională (prelungirea perioadei de Învățare dincolo de adolescență). Drept urmare, noțiunea de formare face referire la ansamblul cunoștințelor generale, tehnice și practice, legate de exercitarea unei meserii, dar și la comportamente și atitudini care permit integrarea Într-o profesie și, În general, În ansamblul activităților sociale. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, calitatea educației este ansamblul de caracteristici
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Educația permanentă prin sistemul educațional asigură: a) completarea educației de bază, prin educație recurentă sau compensatorie; b) formarea profesională continuă prin perfecționarea pregătirii profesionale și dobândirea unor noi calificări profesionale; c) educația civică prin dobândirea competențelor și a atitudinilor necesare exercitării drepturilor și asumării responsabilităților sociale ale fiecărui cetățean; d) educarea, cultivarea aptitudinilor și a intereselor individuale ale cetățeanului pentru Îndeplinirea unui rol social activ. Educația permanentă prin sistemul educațional se poate realiza prin participarea celor interesați la programele organizate În cadrul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a Încetat ca urmare a arestării preventive pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, a condamnării printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracțiune În legătură cu munca lor, precum și În cazul În care instanța penală a pronunțat interdicția de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv(art. 195. alin. 3). 9. Contracte speciale de formare profesională 9.1 . Categorii de contracte Potrivit art. 190 din Codul muncii, „angajatorii au obligația de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toți
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
autorizat, pentru calificarea sau ocupația respectivă. Pregătirea practică se desfășoară În locuri de muncă care să permită dobândirea tuturor competențelor prevăzute de standardul ocupațional, respectiv de standardul de pregătire profesională. Este interzisă utilizarea ucenicilor la prestarea altor activități și/sau exercitarea altor atribuții În afara celor care au ca obiect pregătirea teoretică și practică conform contractului de ucenicie la locul de muncă (art. 15). Se prevede, ceea ce este normal, că evaluarea finală a pregătirii teoretice și practice a ucenicului este organizată de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
experiență În acest domeniu Între statele membre. Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2005/36/CE din 7 septembrie 2005 privește recunoașterea calificărilor profesionale. Ea stabilește regulile potrivit cărora un stat membru care supune accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia pe teritoriul său deținerii unor calificări profesionale specifice recunoaște, pentru accesul la acea profesie și pentru exercitarea acesteia, calificările profesionale dobândite În unul sau În mai multe state membre și care permit titularului acestei calificări să exercite aceeași profesie
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
septembrie 2005 privește recunoașterea calificărilor profesionale. Ea stabilește regulile potrivit cărora un stat membru care supune accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia pe teritoriul său deținerii unor calificări profesionale specifice recunoaște, pentru accesul la acea profesie și pentru exercitarea acesteia, calificările profesionale dobândite În unul sau În mai multe state membre și care permit titularului acestei calificări să exercite aceeași profesie (art. 1). Directiva se aplică oricărui resortisant al unui stat membru, inclusiv membrilor profesiilor libere, care doresc să
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
obligatorii ale contractelor și al activității desfășurate de agenții de ocupare a forței de muncă se realizează de personalul din cadrul Inspecției muncii. Conform art. 13 din Legea nr. 156/2000, constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează: a) exercitarea de către agenții de ocupare a forței de muncă a activității de mediere a angajării cetățenilor români În străinătate, cu Încălcarea prevederilor art. 8-10, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei; b) exercitarea activității de mediere a angajării
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
se sancționează după cum urmează: a) exercitarea de către agenții de ocupare a forței de muncă a activității de mediere a angajării cetățenilor români În străinătate, cu Încălcarea prevederilor art. 8-10, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei; b) exercitarea activității de mediere a angajării cetățenilor români În străinătate de către alte persoane juridice decât cele legale, sau de către persoane fizice, cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei. CAPITOLUL VII ASIGURAREA PROTECȚIEI SALARIAȚILOR ÎN CAZUL TRANSFERULUI ÎNTREPRINDERII, AL
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]