12,343 matches
-
instanțe judecătorești. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legătura cu cauza presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
obligația de a stabili, ca act de aplicare a legii, atât organul competent să aprobe/ valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală, cât și modul concret de desemnare a membrilor completurilor. ... 23. Nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca stabilirea organului competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală și a modului de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020 în raport cu criticile formulate din perspectiva art. 126 alin. (4) din Constituție. Astfel, modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ cu caracter normativ nu încalcă exigențele constituționale ale art. 126 alin. (4), întrucât actul administrativ nu face altceva decât să organizeze executarea legii. Modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători este un aspect al compunerii acestora, astfel că aceasta trebuie realizată în baza și
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
acord cu jurisprudența Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. ... 23. Or, ca urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) lit. d) din
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
Codul de procedură civilă înscrisul cu o dată ulterioară pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită, dacă se referă la situații atestate de înscrisuri preexistente, art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 corespunzând sub acest aspect exigențelor constituționale. ... 14. Curtea de Apel Brașov - Secția civilă opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, întrucât prin reglementarea unei căi extraordinare de atac în condiții legale specifice nu se poate considera că sunt încălcate principiile constituționale ale egalității în drepturi
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
în mod diferențiat o indemnizație reparatorie. Tratamentul diferențiat nu este justificat în mod obiectiv, nu se indică scopul legitim în vederea căruia este impus și nu este nici proporțional prin raportare la acest scop. ... 15. Măsura criticată este contrară și exigențelor de predictibilitate a legii, în particular cu privire la modul în care vor fi plătite drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004, în acest sens fiind invocată Decizia Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014. Se mai arată că măsura
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994]. Însă legiuitorul este ținut să o facă orientându-se după principiul est modus in rebus, respectiv să fie preocupat ca exigențele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăși existența dreptului [Decizia nr. 39 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 12 martie 2004, și Decizia nr.
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
alocate DSP. Articolul 7 În vederea decontării serviciilor de vaccinare a furnizorilor de servicii medicale de către Ministerul Sănătății, prin programele naționale de sănătate, raportarea vaccinărilor se realizează exclusiv pe baza raportului extras din RENV, cu respectarea tuturor garanțiilor și exigențelor privind confidențialitatea datelor. Articolul 8 (1) Constituie contravenții următoarele fapte: a) neînregistrarea în RENV a furnizorilor de servicii medicale care prestează servicii de vaccinare conform art. 2 alin. (1) și (5) ; ... b) neînregistrarea datelor privind vaccinările efectuate și a RAPI
HOTĂRÂRE nr. 697 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255757]
-
14 aprilie 2020, paragraful 26). Dar această sancțiune trebuie aplicată într-un cadru legal clar și previzibil, care să asigure persoanei susceptibile de a intra sub incidența normei criticate reperele necesare pentru a-și adapta comportamentul astfel încât să respecte exigențele acesteia, fără să existe riscul ca excluderea din profesie să fie decisă în mod arbitrar de organele de conducere ale profesiei, aflate, la rândul lor, în imposibilitatea de a aprecia în mod obiectiv cu privire la aptitudinea faptei penale săvârșite
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, și neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice, sunt de natură să satisfacă exigențele impuse de art. 115 alin. (4) din Constituție. În plus, făcând trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și la cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
realizat prin intermediul recursului în casație. Dreptul la un proces echitabil conține o serie de garanții, pe care legiuitorul, în configurarea procedurii de judecată, nu le poate îndepărta. Având în vedere scopul recursului în casație, instanța de judecată consideră că exigențele dreptului la un proces echitabil reclamă posibilitatea verificării în cadrul acestei căi extraordinare de atac a legalității hotărârilor definitive pronunțate cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, asigurându-se
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
civilă. ... 14. Deși Curtea a recunoscut inițial legiuitorului o marjă largă de apreciere în domeniul configurării căilor extraordinare de atac, al admisibilității acestora și al procedurii de judecată, tendința jurisprudenței Curții este aceea de a stabili și de a dezvolta exigențe constituționale sporite în sensul asigurării unei protecții efective a drepturilor și libertăților fundamentale, integrate, în special, conținutului normativ al art. 16 și 21 din Constituție, prin raportare la căile extraordinare de atac (Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragraful 51, Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, paragraful 25, și Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, paragraful 25, decizii citate anterior), exigențele prevederilor art. 131 din Constituție impun legiuitorului să asigure posibilitatea exercitării căii extraordinare de atac a recursului în casație de către procuror, inclusiv în ceea ce privește hotărârile penale definitive pronunțate cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept nu conduce la încălcarea dispozițiilor cuprinse în art. 16 și 24 din Constituție. Apreciază că, prin consacrarea în mod explicit în capitolul destinat căilor extraordinare de atac, sunt respectate atât exigențele constituționale naționale în materie, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Consideră că norma criticată îndeplinește exigențele constituționale de accesibilitate și previzibilitate și, prin urmare, nu contravine dispozițiilor constituționale invocate de
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
consacrarea în mod explicit în capitolul destinat căilor extraordinare de atac, sunt respectate atât exigențele constituționale naționale în materie, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Consideră că norma criticată îndeplinește exigențele constituționale de accesibilitate și previzibilitate și, prin urmare, nu contravine dispozițiilor constituționale invocate de autor. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
raportului de muncă al judecătorului și, implicit, ale statutului acestuia, legea relativizează, în mod nepermis, condițiile în care se dispune transferul. Aceste norme, pe lângă faptul că încalcă în mod vădit art. 125 alin. (2) din Constituție, sunt contrare și exigențelor de stabilitate, previzibilitate și claritate, iar prin faptul că permit emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, în această materie determină o stare de incertitudine juridică. Așadar, Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 60
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
către autoritățile competente prevăzute la art. 3 alin. (1) și (3)“ și sunt lipsite de previzibilitate. Chiar și în situația în care aceste sintagme se regăsesc în conținutul Directivei (UE) 2019/1.153, transpunerea acesteia în dreptul intern trebuie realizată cu îndeplinirea exigențelor constituționale privind calitatea legii. Din modalitatea de redactare a art. 3 alin. (7) se poate constata că solicitarea adresată Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate poate fi efectuată atât de „un birou“, cât și de „o autoritate competentă pentru
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
fost suspendată, în anii 2013, 2014, 2015, 2016 plata drepturilor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. De fiecare dată, Curtea a ajuns la concluzia că ordonanțele de urgență respective respectă exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție referitoare la condițiile în care pot fi emise ordonanțe de urgență. Ținând seama de această orientare jurisprudențială, precum și de preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care se referă, printre altele, la
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
prin Hotărârea CSM nr. 82/2019, aceeași persoană a fost numită pentru un nou mandat în funcția de inspector-șef, începând cu 15 septembrie 2019. (vi) Prin urmare, modalitatea de asigurare a interimatului funcției de inspector-șef este una care corespunde exigențelor legate de garanțiile de independență și imparțialitate ce trebuie asigurate judecătorilor, astfel cum au fost acestea conturate de jurisprudența CJUE. ... ... D. Recursul declarat împotriva hotărârii primei instanțe 14. Împotriva sentinței menționate la pct. II lit. C, au declarat recurs reclamanții
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
1998). Curtea Constituțională observă, așadar, că elementele invocate drept situații extraordinare, care să necesite remediere în regim de urgență, reprezintă stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pun în pericol un interes public și, prin urmare, întrunesc exigențele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție (Decizia nr. 731 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.239 din 28 decembrie 2021). ... 82. Prin urmare, cadrul constituțional care îi permite Guvernului să legifereze
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
este girată de CSM, garantul independenței justiției, conform art. 133 alin. (1) din Constituție, și singura instituție cu competențe în numirea, promovarea, transferul și sancționarea judecătorilor, potrivit art. 125 alin. (2) din Constituție, ceea ce înseamnă că persoana respectivă răspunde exigențelor specifice corpului magistraților, prezentând garanțiile de imparțialitate și independență în exercitarea funcției. ... 88. Astfel, deși este necontestat faptul că interimatul celor două funcții de conducere a fost exercitat în temeiul dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menținerea unui răspuns amplificat. “ ... 24. Alături de aceste cerințe, măsurile dispuse odată cu emiterea hotărârilor Guvernului pentru prelungirea stării de alertă sunt condiționate de respectarea acelorași exigențe referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți aplicabile și în cazul declarării stării de alertă. ... 25. Curtea a reținut că reglementările referitoare la prelungirea stării de alertă prevăd cerințe și criterii clare și suficiente pentru ca decizia
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
legale care condiționează declararea și prelungirea stării de alertă prin hotărâre a Guvernului dobândește eficiență doar în măsura în care există un mecanism de control al respectării acestor condiții și de sancționare a eventualelor încălcări. Altfel spus, garanția respectării tuturor exigențelor legale referitoare la instituirea și prelungirea stării de alertă nu poate fi realizată decât în măsura în care, în aplicarea prevederilor constituționale ale art. 21, art. 52 și art. 126 alin. (6), hotărârile Guvernului care dispun aceste măsuri sunt supuse
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
supuse controlului instanțelor de contencios administrativ. În cadrul controlului judecătoresc, instanțele pot analiza dacă există condițiile obiective care justifică instituirea stării de alertă sau prelungirea acesteia, dacă măsurile sunt dispuse pentru termenul limitat prevăzut de lege, precum și dacă respectă exigențele constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. ... 27. Or, așa cum Curtea a constatat cu prilejul analizării constituționalității art. 72 din Legea nr. 55/2020, dispozițiile acestui act normativ nu asigură un acces efectiv la justiție, întrucât persoanele interesate
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
social și asupra mediului înconjurător, inclusiv prin evaluarea costurilor și beneficiilor, mai ales având în vedere numărul ridicat de acte normative modificate, diversitatea obiectelor de reglementare ale acestora, complexitatea intervențiilor legislative și intempestivitatea introducerii proiectului de act normativ. Toate aceste exigențe care țin de adoptarea actului normativ nu au putut fi îndeplinite, întrucât proiectul acestui act a fost introdus intempestiv în circuitul legislativ, fapt care nu a permis întocmirea unei analize de impact care să îndeplinească exigențele anterior menționate. Totodată, având
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]