725 matches
-
și poet cu o sensibilitate maladivă, face parte din aceeași generație literară cu Mircea Eliade sau Anton Holban, scriitori care aduc în spațiul literaturii române un spirit confesiv fără false pudori, remarcabil grație coordonatei unei lucidități dilatate de veritabilă febră existențialistă. Din acest motiv, este considerat de critica literară drept principalul reprezentant al literaturii autenticității. Își întrerupe cursurile la Facultatea de medicină din Paris imediat după declanșarea bolii sale: Max Blecher suferea de o boală pe atunci incurabilă, morbul lui Pott
Max Blecher () [Corola-website/Science/297574_a_298903]
-
cu ratați”, din care s-au desprins și filozoful Emil Cioran sau dramaturgul Eugen Ionescu. A fost poetul preferat al generației Criterion, pentru versurile sale, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt aveau un adevărat cult. Este autorul unei poezii negre, existențialiste, cu personaje dintr-o mitologie proprie a morții, în consonanță cu filozofia Trăirismului interbelic. E un poet al măștilor, eul liric se devoalează prin toate aceste personaje, rezultând o comedie a morții și a neputinței.. În 1937 îi apare la
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
stilizării, metaforizării și alambicării altor realizatori de film. Ca un contraexemplu, "Persona", unul dintre cele mai faimoase filme ale lui Bergman, este neobișnuit de sofisticat și complex pentru întreaga operă filmică a regizorului suedez, având conotații multiple, între care cele existențialiste și de avant-garde sunt predominante. Pentru întreaga sa operă Bergman a fost distins cu un premiu special al Festivalului de la Veneția în 1983, cu Premiul European de Film Felix (1988), o mențiune specială cu ocazia celei de-a 50-a
Ingmar Bergman () [Corola-website/Science/297706_a_299035]
-
mai în vârstă ca Brod, asistă la o prelegere a acestuia despre Schopenhauer. La un moment dat, oratorul face niște observații depreciative la adresa lui Nietzsche, pe care îl consideră un impostor ("Schwindler") , ceea ce îl intrigă pe Franz Kafka, admirator al filozofului existențialist la fel ca mulți din colegii săi. Polemica aprinsă a celor doi, care va începe când Kafka se oferă să-l însoțească pe Brod acasă, devine primul episod al unei mari prietenii. Evreu energic, suferind de o deformare a coloanei
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Anthologie de l'humour noir"), alături de autori ca Jonathan Swift, Edgar Allan Poe, Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud și Lewis Carroll, arătându-se încântat de modul cum scriitorul evreu combate autoritarismul patriarhal cu armele ironiei. Jean-Paul Sartre îl citește în cheie existențialistă, apropiindu-l de Kierkegaard și Heidegger, în timp ce într-un apendix al "Mitului lui Sisif", Albert Camus vorbește despre " Speranța și absurdul în opera lui Franz Kafka". Conform lui, "Procesul" și "Castelul" sunt două romane care se completează: "Procesul" întruchipează abandonul
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
nimic, am fost doar secretarul senzațiilor mele", va constata mai târziu. Din eseurile apărute în limba română se desprinde portretul unui tânăr gânditor din anii treizeci, influențat de mișcarea de idei din acea epocă în care intelectualii români descopereau gândirea existențialistă (sub varianta ei românească, cu accente creștine și mistice, "trăirismul"). Emil Cioran a început prin a fi un gânditor torturat de sentimente și senzații violente. Preocupat de problema morții și a suferinței, este atras de "ideea" sinuciderii ca idee care
Emil Cioran () [Corola-website/Science/297107_a_298436]
-
creștine și mistice, "trăirismul"). Emil Cioran a început prin a fi un gânditor torturat de sentimente și senzații violente. Preocupat de problema morții și a suferinței, este atras de "ideea" sinuciderii ca idee care ajută supraviețuirii. Tema alienării omului, temă existențialistă prin excelență, prezentă la Jean-Paul Sartre sau Albert Camus, este formulată astfel, în 1932, de tânărul Cioran: "Să fie oare pentru noi existența un exil și neantul o patrie?" Câteva teme mari străbat opera lui Emil Cioran: contingența ființei umane
Emil Cioran () [Corola-website/Science/297107_a_298436]
-
ordine nonlineară. Romanul are două fire narative: experiența lui Billy din război (aceasta fiind întreruptă cu experiențe din alte timpuri din viața sa), care este în cea mai mare parte lineară; și viețile sale discontinue dinainte și după război. Perspectiva existențialistă a lui Billy a fost compromisă când a fost martor la distrugerea Dresdei, cu toate că nu era blocat în timp și înainte de sosirea în Dresda. "Abatorul cinci" este relatat prin propoziții scurte, declarative, care dau impresia citirii un raport de fapte
Abatorul cinci () [Corola-website/Science/320829_a_322158]
-
în rolul principal) produs de Granada Television. Producătorul Michael Cox al seriilor Sherlock Holmes realizate de Granada Television a declarat franc că ei l-au dat pe cel mai bun Lestrade al generației sale. În 1984, a jucat rolul filozofului existențialist Soren Kierkegaard în episodul "Prometheus Unbound" al serialului BBC Sea of Faith bazat pe lucrările lui Don Cupitt. În 1986 a jucat în "Paradise Postponed". În 1985, l-a interpretat pe Adolf Hitler în "". El a jucat de asemenea în
Colin Jeavons () [Corola-website/Science/324395_a_325724]
-
în 1556 și 1678, dar cazurile înregistrate după colonizarea europeană, în 1921 (185 de cazuri), 1931 (76 de cazuri) și 1944 (95 de cazuri), au fost mult departe de amploarea epidemiei descrise în roman. "Ciuma" este considerat un roman clasic existențialist în ciuda obiecțiilor lui Camus față de această etichetare. Tonul narativ este similar cu cel al lui Kafka, în special în "Procesul", în care sentințele individuale au mai multe semnificații. Camus a inclus un personaj care interpretează eronat "Procesul" ca roman polițist
Ciuma (roman) () [Corola-website/Science/325581_a_326910]
-
Romanul abordează problematica influențării comportamentului uman de la distanță, folosindu-se în acest scop teoriile efectului de piramidă și cele care au la bază fotografiile Kirlian. Alexandru Mironov a catalogat cartea ca "o poveste pe teme sportive, dar mustind de filozofie existențialistă și grea, încărcată de sensuri", ceea ce l-a determinat să considere că "scriitorii născuți prin diviziune din trupul regretatului Romulusbărbulescugeorgeanania realizează, fiecare, cărți bune, dar nu capodopere". La rândul său, Aurel Cărășel a fost de părere că "romanul se situează
Catharsis (roman) () [Corola-website/Science/328315_a_329644]
-
confuzie. Parte interesantă al teatrului absurd este că nu dă răspunsurile pe care le așteaptăm, sau credem că vom aștepta, dar ne lasă interpretarea și analiza de fiecare dintre operele sale. Cuvântul provine de la absurd folosind același cuvânt pentru gânditori existențialiști ca Albert Camus și Jean-Paul Sartre.
Teatru absurd () [Corola-website/Science/330250_a_331579]
-
unei metafore, deoarece Kafka transforma limbajul figurat (de exemplu, expresia "„a se simți că un parazit”") în limbaj propriu. Nuvelă a rămas una din cele mai enigmatice opere ale secolului al XX-lea, generând numeroase interpretări, de la cele psihanalitice sau existențialiste, la cele religioase, marxiste sau etnico-istorice. Personajul principal al cărții este Gregor Samsa, un comis-voiajor obișnuit, care se trezește într-o dimineață transformat într-o insectă monstruoasa. Cu mintea încă confuză după o noapte de « vise zbuciumate », Samsa nu își
Metamorfoza (nuvelă) () [Corola-website/Science/330375_a_331704]
-
de la Agapia" (1998), Fănuș Băileșteanu a elaborat volumul "Nihil sine Deo sau Cruciada literară a ecumenistului Constantin Virgil Gheorghiu" (2005), o primă monografie dedicată lui Constantin Virgil Gheorghiu în care sunt analizate ecourile internaționale ale romanului " Ora 25" („o carte existențialistă și, în bună măsură, absurdă (poate mai mult în linia absurdului mitic al lui Ion Creangă)”, după cum o consideră criticul) și locul acestuia în literatura contemporană. Volumele "Eseuri" (1982), "Personalități culturale românești din străinătate" (1999), "Fețele rostirii" (2002) și "Eseuri
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
acestui idealism poate exista în noțiunea filosofică de solipsism. Existențialismul este în general considerat a fi mișcarea culturală și filosofică ce susține că punctul de început al gândirii filosofice trebuie să fie individul și experiențele individului. Bazându-se pe asta, existențialiștii susțin că gândirea morală și cea științifică la un loc, nu sunt de ajuns pentru existența umană și, prin urmare, un set suplimentar de categorii, guvermat de norma , este necesar pentru a înțelege existența umană. Fenomenologia este studiul structurii experienței
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
săi; criza și "căderea" lui finală din grația divină au fost menite să invoce, în termeni seculari, Căderea Omului din Grădina Edenului. "Căderea" explorează mai multe teme: nevinovăția, închisoarea, non-existența și adevărul. Într-un elogiu adus lui Albert Camus, filozoful existențialist Jean-Paul Sartre a descris romanul ca "probabil cea mai frumoasă și cea mai puțin înțeleasă" dintre cărțile lui Camus. Jean-Baptiste Clamence, un fost avocat specializat în apărarea văduvelor și orfanilor, iar acum un judecător-penitent, locuiește în Amsterdam și se duce
Căderea (roman) () [Corola-website/Science/333641_a_334970]
-
concluzionând: „Cele trei teme pe care cititorul le găsește în acest roman (uniunea dintre iubire și a moarte, preeminența răului, estetica urâtului) au mai fost explorate nu doar în muzică, dar și în poezia romantică și simbolistă; mai mult, filozofia existențialistă și chiar filmele horror contemporane au tratat astfel de teme.” Romanul a fost recompensat cu premiul Visul (2010) pentru "Cel mai bun roman publicat în 2009-2010", premiul Galileo (2011) pentru "Cel mai bun volum SF&Fantasy publicat în 2010" și
...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul () [Corola-website/Science/333797_a_335126]
-
algeriană și există multe similitudini între personajul Daru și creatorul său, Camus. Ambii sunt algerieni francezi exilați prin alegerile pe care le-au făcut. Principalele teme ale povestirii " Oaspetele" sunt decizia și responsabilitatea. Camus subliniază, un lucru tipic pentru filozofia existențialistă, că există întotdeauna o alegere, că singura alegere indisponibilă este cea de a nu putea alege. Daru alege cum se va ocupa de problema lui Balducci și dacă îl va elibera sau nu pe prizonier; prizonierul alege dacă să meargă
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
posibile și esențiale doar dacă cei doi au culturi egale sau chiar aceeași cultură. Trebuie să avem aceeași cultură pentru a dori aceleași libertăți, ar spune el. De-a lungul anilor, nimic nu părea să sărăcească între cei doi filosofi existențialiști. Trăiau într-o dublă complicitate, atât intelectuală, cât și emoțională. Se spune că nu au renunțat niciodată la politețurile și respectul adresabilității, vorbindu-și cu ”dumneavoastră” și au înțeles că tocmai sinceritatea totală, confesiunile nedisimulate și transparența absolveau ieșirile erotice
Jean-Paul Sartre către Simone de Beauvoir: “Tu ești pentru mine relația necesară. Toți ceilalți sunt întâmplători” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102162_a_103454]
-
Zorba Grecul, cunoscut și sub titlurile Alexis Zorba și Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas, (în , în traducere ad-literam " Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas") este un roman existențialist scris de autorul cretan Nikos Kazantzakis și publicat pentru prima oară în 1946 de Editura Dimitrakos din Atena. El descrie relația specială de prietenie care se formează între un tânăr intelectual grec care încearcă să scape de viața sa monotonă
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
semnate cu pseudonimul Vicenția Vara, "Umărul de argint - Cette épaule en argent" (2002), "Acrobație diurnă și alte închipuiri" (2005), "Alter-ego cu flori galbene" (2012) și "Pulbere îndrăgostită de cuvinte" (2012), ce conțin meditații lirice pe tema solitudinii și a melancoliei existențialiste. A fost membră a secției de critică, eseistică și istorie literară a Uniunii Scriitorilor (din 1983) și a PEN-Clubului Român (din 2000).
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
parabolă despre America în economia globală, scrisă cu ritm și mult umor. A fost ecranizat în 2016, în regia lui Tom Tykwer, cu Tom Hanks în rolul principal. „Dave Eggers nu urmărește să transforme povestea lui Alan într-o parabolă existențialistă despre condiția umană. El reușește însă ceva la fel de percutant: să scrie povestea mustind de umor, dar și de emoție, a chinurilor prin care trece un om, oferind totodată și un stop-cadru luminos al zilelor noastre”, scrie Michiko Kakutani, în New York
Cărți care au o magie unică by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104546_a_105838]
-
român, oferit de Uniunea Cineaștilor din România (în valoare de 1000 de euro), a fost acordat Luizei Pârvu și lui Toma Peiu, pentru Sisyphus 2.0. Pelicula transferă o parabolă a antichității grecești - mai precis varianta ei adaptată de către literatura existențialistă franceză - într-un flux infinit de înregistrări ale camerelor de supraveghere, o documentare a încercărilor fiecărei zile de a da un sens vieții. Imagini banale ale rutinei zilnice devin reprezentări ale inepuizabilei capacități de adaptare de care dă dovadă ființa
Marele Premiu BIEFF 2017 sfidează granițele – 489 Years, o incursiune în zona demilitarizată coreeană by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105640_a_106932]
-
publicat de editură Bloomsbury Publishing, cât și românul lui Dan Lungu I’m an Old Commie!, publicat de Dalkey Archive Press. Miercuri, 15 martie: 19:00 / ICR Londra / 1 Belgrave Square Benjamin Fondane: The Existențial Ulysses / B. Fundoianu: un Ulise existențialist B. Fundoianu/Benjamin Fondane, „unul dintre avanposturile conștiinței estetice românești interbelice”, după cum îl numea criticul Mircea Martin, este punctul focal al programului românesc la Târgul Internațional de Carte de la Londra. Cu o reputație poetica bine conturată în cercurile literare ale
România la Târgul Internațional de Carte de la Londra 2017 cu 30 de edituri și 500 de titluri noi by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105730_a_107022]
-
de Carte de la Londra. Cu o reputație poetica bine conturată în cercurile literare ale României interbelice, Fundoianu s-a integrat spațiului francez sub numele de Benjamin Fondane, impunându-se în elită intelectualității franceze drept unul dintre cei mai influenți gânditori existențialiști, o figură emblematica a establishment-ului literar. În anul 1944, printr-un gest eroic, refuză să se salveze și este ucis în camerele de gazare de la Auschwitz. Pentru a marca publicarea, de către editură americană New York Review of Books, a doua
România la Târgul Internațional de Carte de la Londra 2017 cu 30 de edituri și 500 de titluri noi by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105730_a_107022]