864 matches
-
Liberă folosind stația de radio a unității militare, în timpul serviciului de planton, noaptea. Nu și-au dat seama că stația de radio era cuplată cu difuzoarele din dormitoare. Au fost condamnați la câte șapte ani de închisoare și desigur cu exmatricularea din facultate. În aceeași perioadă de puternic avânt revoluționar, se organizau la Institutul Politehnic ședințe-monstru de analiză și purificare în rândurile studențimii. Aceste ședințe extraordinare, dacă nu durau 6-8 ore, se anulau ca insuficient pregătite și se reprogramau. Îmi amintesc
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
organizau la Institutul Politehnic ședințe-monstru de analiză și purificare în rândurile studențimii. Aceste ședințe extraordinare, dacă nu durau 6-8 ore, se anulau ca insuficient pregătite și se reprogramau. Îmi amintesc cum într una din aceste ședințe revoluționare, s-a cerut exmatricularea unui student cu numele Munteanu, pentru că a fost văzut jucând Poker. Acesta s-a ridicat și a spus: „Eram noaptea într-o gară în Moldova, unde trebuia să schimbăm trenul și ca să nu adormim în sala de așteptare, am jucat
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
au strigat revoluționarii. „Tovarăși, eu sunt muncitor, tractorist de meserie și am fost trimis la Facultate de Partid pentru că am fost cel care a înființat în Moldova primele organizații comuniste pentru tineret UTM”. „Afară, afară!”. Un alt student propus pentru exmatriculare a fost acuzat că a admirat reviste străine de automobile, reviste americane. „De ce nu spuneți că am răsfoit aceste reviste în biblioteca Institutului Politehnic, erau în dotarea normală a acestei biblioteci”. „Da, dar în bibliotecă erau și reviste sovietice, de ce
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
care dispunea de un mare număr de volume în limba română sau germană, toate legate în coperți trainice și se puteau împrumuta atât de elevi cât și de profesori după un regulament propriu, foarte strict, a cărui încălcare, ducea la exmatriculare. Fișele de evidentă de atunci au permis mai tarziu unor cercetători că Vasile Schipor ș.a. să facă aprecieri și asupra numărului cărților citite de elevi. Bibliotecă avea sala de lectură și un orar pe clase, zile și ore când se
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
făcut-o de nevoie, și nu de voie. Nu ca un act de curaj, ci, repet, ca un act de auto-apărare, pentru a supraviețui, forțat de evenimente. S-ar putea spune că a fost un act curajos ceea ce a determinat exmatricularea mea din facultățile din țară. A fost curaj faptul că am vorbit într-o adunare studențească, în anul 1956, în acel 24 octombrie. Azi suntem aproape-aproape, cu trei zile, de o aniversare. Să nu numărăm anii, sunt ani mulți (zâmbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și obținerea titlului de medic; o studenție ce parcurge anii 1943-1966. Sigur că starea sănătății în aceste circumstanțe s-a deteriorat; la 3 ani de la absolvire, moare prin infarct miocardic acut. În lotul Grapan Victor și cu aceeași traiectorie de exmatriculare repetată și angajare pe posturi de cadru mediu sanitar în diverse instituții în perioada anilor 1955-1966 se află: dr. Levițchi Mihai, actualmente pensionar de pe postul de medic de familie. dr. Ioniță Nicu, pensionar de pe postul de medic infecționist la Spitalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
comportamentale și fără a i se returna taxele plătite până la acea dată (al căror cuantum acoperă participarea cursantului la cursuri și activități). Art. 5. Drepturile și obligațiile părților: 5.1. Drepturile INSTITUȚIEI FORMATOARE stabilește condițiile de înscriere, formare, examinare, întrerupere, exmatriculare din programul de formare sau reînscriere a cursantului; supraveghează modul în care cursantul își respectă obligațiile și îndatoririle; stabilește cuantumul taxei de formare, în funcție de costurile specifice formării; stabilește modul de încasare și termenele de achitare a taxelor de formare. 5
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
română, clasa a V-a), Dimitrie Nanu (română, clasa a VI-a) și D. D. Pătrășcanu (istorie). Se distinge la desen și muzică. În octombrie 1903 se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București și, după multe amânări, exmatriculări, reprimiri, reușește să capete diploma de licență la Iași, în noiembrie 1911, în aceeași lună fiind admis în Colegiul de avocați din județul Bacău. Nu exercită însă profesiunea. În 1912 este suplinitor în școli din Bacău, apoi, în februarie 1913
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
naturii și cu cele ale științelor sociale apărute odată cu psihologia. 1. Influența școlii fizico-chimice din biologie La mijlocul secolului al XIX-lea, științele naturii se reașează, își consolidează fundamentele teoretice și experimentale. În acest context a apărut o puternică tendință de exmatriculare a viziunilor vitaliste, numeroase și puternice la acea vreme, dar obstrucționante încercărilor care s-au făcut în diversele domenii ale științelor naturii. Nașterea unei asemenea tendințe a avut un efect benefic, de pregătire a producerii unui lanț de descoperiri, dintre
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
coerciție. Aceasta din urmă se exercită atunci când personajul înzestrat cu putere face apel la amenințări și pedepse pentru a determina ținta influenței să desfășoare comportamentul dorit. Desigur, profesorii au la îndemână un întreg arsenal, de la mustrare, până la pedeapsa fizică și exmatriculare. Îndeobște, acest gen de presiune este eficientă numai în aparență, căci ținta (persoana asupra căreia se exercită puterea) dă curs la nivel manifest cererilor celui care deține puterea, dar în plan privat nu acceptă ordinul. Ca atare, pentru menținerea influenței
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a noua a fost și faza cu Șubi cu care vă amenințam. S-a enervat Șubi că de ce Șăfu poate să stea cu barba aia de călugăr păduchios și pe el îl pune directorul să se tundă. Îl amenință cu exmatricularea și așa mai departe. De ce el se trage de șireturi cu toți profesorii și nimeni nu-i zice nimic de barbă. Tu nu vezi în primul rând ce urât ești cu floacele alea? Dă-o, dracu’, jos. Mai devenea enervant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
A fost anunțată și Secția raionala de învățământ...totul era în fierbere...încât până și profesorii noștri curajoși au intrat la idei...nu știau ce am făcut așa de grav în acea seară. În asemenea tensiune, când eram amenințați cu exmatricularea, revista nu mai are nici o șansă...chiar și colonelul Precul ne sfătuia la ora lui, să renunțăm...că nu știm de ce sunt în stare cei de la învățământ. Cu o săptămână înainte, dumineca, a avut loc reforma monetară din 1952 și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
luat o înghițitură de lichior după care am condus fetele la internat. Participarea elevilor și de la celelalte școli și licee la spectacol a fost masivă, iar la inernat nu s-a dormit în noaptea aceea. Luni, la scoala, pedeapsa cu exmatricularea pentru întârzierea fetelor la internat, care trebuia aprobată printr-un consiliu pedagogic, s-a transformat în felicitări adresate de către profesorii care ne întâlneau pe coridoare înainte de a intra în clasă. Au fost și unii profesori care nu au putut participa
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
verbal, urmând să ne prezentăm, după amiaza, la Poliție. Eram așteptați la ora trei. Disperarea noastră era totală. Cinstea însemna, în acei ani, ceva mult mai important decât astăzi. Un elev hoț era condamnat la disprețul public, nemailuând în seamă exmatricularea, arestarea și procesul. Ezitam, disperați, să semnăm ceva, refuzam chiar orice declarație. "Faceți cum credeți, dar scoateți ceasul, ne-a declarat, clar, comisarul. Altfel e rău de voi". Ceva, însă, nu mergea. Mai întâi lipsa de antecedente. Apoi refuzul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de neliniște”, dar se și simțea legat de ea. Așadar: „Am s-o iau (...) cu mine în rai...” (21). Amestecul s-a produs și în împrejurări cu potențial de existență mult mai mare. Pe Doina a cunoscut-o fiindcă, în urma exmatriculării din facultate și a întârzierii absolvirii cu doi ani, a fost repartizat în satul unde avea să profeseze și viitoarea lui soție, ceea ce în alte condiții nu s-ar fi întâmplat. De aceea, el scrie o frază care în alt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
De fapt, noi am fost primii dizidenți!” Experiența cea mai umilitoare a acestei istorii am trăit-o însă în ziua în care am fost convocat la Centrul Universitar București pe Calea Plevnei, pentru a mi se confirma sau (teoretic doar) infirma exmatricularea. Pe chemare era specificată ora 16, am avut grijă să nu întârzii, firește, dar ne-au primit, pe rând, abia la ora zece seara. Șase ore cumplite de așteptare! Asta nu le-am iertat-o niciodată. Împreună cu mine aștepta și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
am putut reprima bănuiala că printre judecătorii mei din acea seară de mai, deloc idilică, se aflau și persoane pe care Ceaușescu le va promova mai apoi în înalte funcții de conducere. Deocamdată, acumulau experiență politică, își făceau mâna, confirmând exmatriculări. Nu m-a poftit nimeni să iau loc (era, într-adevăr, târziu), am rămas deci în picioare, am încercat să-mi rostesc fraza pe care mi-o pregătisem, cineva m-a întrerupt, altcineva a intervenit (întotdeauna prin prezidii și ședințe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mă așteaptă. Nu regretam însă cele întâmplate: mă ridicasem împotriva minciunii, refuzasem să fiu complicele nedreptății. Apărasem un coleg și un prieten nevinovat. Avusesem o atitudine dreaptă. Bravasem. Devenisem un mic „erou”. După confirmarea - la Centrul Universitar de pe Plevnei - a exmatriculării, a urmat o perioadă pe care aș numi-o a discuțiilor neoficiale, obositoare și inutile, chiar dacă îmi erau impuse de cei care îmi voiau binele. Țin minte că m-am plimbat pe cheiul Dâmboviței, între Piața Națiunii și Podul Mărășești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu fără dificultate din partea organizației de bază a ICSIM-ului, de care ținea șantierul nostru, am făcut demersurile necesare pentru a fi reprimit în facultate și, mai ajutându-mă și unchiul, în decembrie 1960, la un an și jumătate de la exmatriculare, intram din nou într-un amfiteatru ca student în anul IV (an pe care, astfel, l-am făcut de două ori). Dând mâna cu mine, Toma Pavel, în a cărui grupă nimerisem, a exclamat: „A, dumneata ești celebrul Cristea!” * Discuții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cu rigla, pe care îl străbăteam în întregime, de la vechiul pod Mărășești până la intrarea în marele parc, pășind fără grabă căci erau în primul rând plimbări de reflecție, de analiză a evenimentului pentru mine major ce de-abia mă marcase (exmatricularea), de autoanaliză (greșisem?), de prospectare a viitorului (ce-mi rămânea acum de făcut?). „Să mă plimb și să mă gândesc” reprezenta pentru tânărul de 22 de ani care eram pe atunci și care se trezise, pe neașteptate, într-o cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de primăvară timpurie, cu lapoviță, m-am dus, având temperatură mare, de ce o fi ținut să mă ridiculizeze de față cu alții? Lucram deja pe șantier, ca muncitor necalificat (condiție obligatorie, credeam eu, pentru o eventuală reprimire la facultate, după exmatricularea din aprilie 1959) și îmi trebuia un certificat medical, ca să-mi justifice zilele de absență. La circă, în sala de așteptare, lume multă, destulă vânzoleală și în cabinetul medicului. Care îmi explică, nervos, că nu lui trebuia să mă adresez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ani îndelungați fusese persecutat, incepand cu 1951, cănd din pricina dosarului tatălui său Gheorghe, avocat și fruntaș țărănist, a fost nevoit să se transfere, ca student, de la București la Cluj, cu ajutorul lui Mihai Ralea, spre a nu fi exmatriculat. Dar de exmatriculare n-a scăpat, ba chiar din toate universitățile din țară, la terminarea anului al IV-lea, în 1952, moment din care va fi nevoit să accepte diverse slujbe mărunte pentru a supraviețui: ajutor de caloriferist, funcționar la Bibliotecă Centrală de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în Iugoslavia a fost (și a rămas) o tentație periculoasă. Student la Filosofie, cu un an mai mare decît mine, „Magistrul (Mihai) Ursachi”, apreciatul autor al Edictelor cu privire la fructe și flori, a încercat această aventură și s-a ales cu exmatricularea și cîțiva ani de detenție. Suspiciunea s-a extins și asupra altora din facultate, nonconformiști. Puțin a lipsit ca „scandalul” meu (aprilie 1960) cu Corneliu Zolineak, secretarul Comitetului UTM pe Universitate, să nu aibă consecințe la fel de nefaste. Mai tîrziu, după
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
colective la Comitetul Central și la secretarul general, explicând la ce sunt bune specializările noastre (care, de fapt, de aceea au și fost desființate: subminau formarea omului nou). A urmat o epidemie de predări de carnete UTC și de partid, exmatriculări, anchete. În facultate s-a instituit teroarea psihologică de-a lungul întregului an universitar. Lumea n-a aflat nimic. Europa Liberă era prea ocupată cu Goma și Carta 77 ca să ne mai observe și pe noi. Am început anul IV
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Dacă am fi fost cu o câtime mai clarvăzărori asupra viitorului proxim, le-am fi ars pe toate încă de atunci. Și acolo am făcut un protest sub forma unei greve colective a foamei, urmat de amenințări cu decimarea prin exmatriculare. Pe mine m-au anihilat dintr-un condei, punându-mă în BOB la ședința de alegeri din noiembrie. A fost o lecție nouă: dacă vrei să anihilezi pe cineva, vâră-l în sistem. De altfel, compania în BOB era chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]