3,624 matches
-
vorba nici măcar de o chestiune ce ține de vârsta evolutivă și de dinamica antropologică, ci de însuși conceptul de criză. Adolescența și începutul bătrâneții sunt purtătoare ale celor mai evidente elemente ale crizei. Acestea sunt două vârste privilegiate ce permit experimentarea și explicitarea anumitor elemente ce țin de condiția omului, deși criza ca atare nu constă în aceste modalități expresive ale unei astfel de condiții, ci ține de problematica omului în general. Criza care apare la vârsta matură are poate ceva
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Zonele experienței în care este mai intensă astăzi prezența semnelor și a simbolurilor sunt, cum am spus: corporalitatea, comunitatea, nostalgia Sacrului. A interpreta aceste semne și simboluri înseamnă și a ne autointerpreta, rămânând implicați într-o condiție comună ce înseamnă experimentarea valorii, dar și a precarității; plinătate și totodată relativitate tipică a tot ceea ce este temporal. Până și nostalgia Sacrului, întrucât e nostalgie, este și ea precară. Aceste condiții ne-au dus spre conținutul capitolului dedicat luptei pentru sens, ce constituie
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
La început, starea se susținea numai prin priviri. Apoi am început să ne atingem mîihile, fără a ne despărți totuși ochii. Strângeri barbare, mângâieri de devot. (Notă. Cetisem recent despre dragostea mistică a lui Chaitanya și de aceea îmi exprimam experimentările mele în termeni mistici.) Au urmat, firesc, sărutările pe mâini. Era atât de pierdută, își mușca atât de pătimaș (și totuși cast) buzele, încît aș fi putut-o săruta pe buze, aș fi putut face tot. M-am reținut cu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Câțiva cercetători ar fi interpretat asemenea modificări ca prodromul unei mutații. Dar, fără să se știe precis în urma căror împrejurări, o seamă de piese din arhivă, dintre cele mai prețioase, au dispărut. În orice caz, în lipsa oricărei indicații relative la experimentarea cu persoane umane, dosarul Rudolf nu era concludent. Pe de altă parte, imensa majoritate a savanților americani respingeau apriori ipoteza regenerării prin electricitate. - Singurul argument erai, și ai rămas încă, dumneata! exclamă. Era deci de așteptat ca puținele materiale salvate
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
intră în curentul social al majorității. Acestea indică, după cum susține autorul, o creștere a traiectoriei temporale către o mai mare convenționalitate atât pentru bărbați cât și pentru femei. Teoria pseudomaturității sau a dezvoltării precoce afirmă că în timpul adolescenței și în fața experimentării rolurilor adulte, adolescentul va întâmpina dificultăți în a face față diferitelor sfere ale vieții. Realizarea de activități precoce față de varsta cronologică și implicarea în responsabilități tipic adulte la o vârstă prematură din adolescență interferează cu obținerea abilităților psihosociale necesare pentru
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
sau poate fi izolată în anumite tipuri de situații. La rândul său, procesul de autocontrol se dobândește prin intermediul exercitării anumitor comportamente de către individ, ceea ce implică interacțiunea cu mediul. Printre abilitățile caracteristice de autocontrol se găsesc: rezistență la exprimarea agresivității după experimentarea unei frustrări; rezistență la trangresare, reglarea autoadministrării de întăriri și rezistența la tentație. În elaborarea programelor de prevenire și asistența bazate pe întărirea capacităților de autocontrol, este necesar să: se defininească caracteristicie populației căreia programul îi este destinat și identificarea
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
competențelor sunt în cea mai mare parte motivate intrinsec. Deși acest tip de motivație este puternică și persistentă, poate fi erodată și influențată de elementele venite din mediul extern, îndeosebi de recompensele materiale. Autodeterminarea este o calitate umană care implică experimentarea alegerii, manifestată ca exercitare a controlului asupra rezultatelor, în condițiile în care nu există constrângeri exterioare. Nevoia de competență este cea care conduce la căutarea provocărilor, competențele rezultând din interacțiunea cu mediul, din explorare, învățare și adaptare: "în sens biologic
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care o ocupă În cadrul procesului de instruire, este de așteptat ca sistemul AeL să producă o serie de schimbări În gândirea elevilor: crește disciplina gândirii; crește ușurința de utilizare a procedeelor euristice În orice domeniu; provoacă demersuri de informare, observare, experimentare, prelucrare a informației, descoperire; este o strategie didactică valoroasă mai ales În cazul disciplinelor cu pronunțat caracter practic aplicativ. Puncte tari Accesibilizează fenomenele prin experimente virtuale și În felul acesta facilitează Înțelegerea proceselor dinamice de mare complexitate, Înțelegerea unor fenomene
Activizarea elevilor în lecţiile de biologie prin integrarea mijloacelor audio-vizuale şi calculator. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
al copilului, de nevoile sale afective și de activitatea sa fundamentală - jocul ; Îmbogățirea capacității copilului preșcolar de a intra În relațiile cu ceilalți copii și cu adulții, de a interacționa cu mediul, de a-l stăpâni prin explorări, exerciții, Încercări, experimentări ; sprijinirea copilului preșcolar pentru a dobândi cunoștințe, capacități și atitudini necesare activității viitoare În școală, precum și vieții sale ulterioare În societate. Noul plan de Învățământ prezintă o abordare sistematică permite parcurgerea modulară și interdisciplinară a conținuturilor categoriile de activități și
Modern şi eficient in cadrul activităţilor comune din invăţămantul preşcolar. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
neexploatat din partea profesorilor de artă în direcția susținerii activităților didactice într-un alt spațiu decît cel al școlii. Un spațiu care să îndemne la reflecție și contemplare. Un spațiu care să îndemne în același timp la învățare activă, investigare și experimentare, la performanțe artistice-plastice. Un spațiu în care substitutele sînt înlocuite cu originalul. Un spațiu al interacțiunilor sociale. Un teritoriu despre care s-a scris și se va mai scrie, cu argumente pro și contra; SPAȚIUL MUZEAL... Am constatat că ne
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
unui parteneriat educațional comun. În esență, coordonatele unei reușite depline a acestui demers pot fi rezumate prin sintagma "muzeu viu și public participativ". Nevoile educaționale contemporane presupun o reformulare a strategiilor de proiectare și desfășurare a procesului de predare învățare experimentare, prin elaborarea și aplicarea în practica școlară, la toate nivelurile, a unei pedagogii moderne, o pedagogie muzeală și o pedagogie a creativității, care în mod diferențiat, pe niveluri de vîrstă și paliere educaționale, să fructifice actualele cunoștințe din domeniul sociologiei
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
au fost elaborate primele ipoteze și modele de cercetare a relației educație vizual plastică spațiu muzeal, anticipînd în acest sens dimensiunile socio-culturale și educative benefice pe care le prezintă muzeele în aer liber, ca spații activ participative de învățare și experimentare a conținuturilor specifice acestui domeniu. Muzeul contemporan în aer liber sub semnul căruia publicul poate redescoperi tradiția și nostalgia trecutului este studiat în cuprinsul celui de-al IV-lea capitol. Pornind de la aceste constatări analiza s-a focalizat pe evaluarea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
vizite prin descoperire și expoziții concurs ce au ca scop remarcarea și promovarea tinerelor talente. Un spațiu generos este alocat activităților de atelier: ateliere de creație (sub forma de tabere), în cadrul cărora sînt desfășurate lecții de inițiere, performarea pe meșteșuguri, experimentarea tehnicilor de lucru tradiționale. Taberele au un caracter internațional, sînt promovate pe Internet, fiind adresate și publicului tînăr din diaspora; ateliere de promovare a patrimoniului etnologic prin informarea elevilor, stimularea creativității și oferirea unor posibilități de petrecere a timpului liber
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acordă o importanță sporită "participării active a educatului în procesul de învățare și implicării acestuia în interacțiuni dirijate cu mediul înconjurător"14. Ideea constă în analiza interactivă a informației, interacțiunea directă cu obiectele și fenomenele studiate, posibilități de studiu și experimentare practică. Transformarea unui demers pedagogic tradițional într-unul centrat pe operaționalizarea resurselor reprezintă o provocare și o necesitate pentru viitorul educației din România și Europa, aspect analizat cu ocazia desfașurării în 2006 a Conferinței Eurostat EU Adult Education Survey. Strategia
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
publicului școlar poate deveni realitate numai în condițiile în care activitatea se desfășoară prin coordonarea simultană de către profesor (diriginte) și muzeograf. Obiectivele specifice și operaționale ale unei lecții, sistemul de evaluare vor fi orientate către activități independente de învățare cercetare experimentare ale elevului, cu accent pe ineditul descoperirii în muzee și impactul puternic al acestuia asupra proceselor cognitive, afective și creative ale elevilor. Miotto insistă asupra importanței elaborării în comun a unui Proiect de activitate (lecție)și a unor discuții pe
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
profesorului de specialitate, îl va ajuta să își construiască un tezaurul vizual, determinînd o intensă experiența cu lumea exterioară, o decodificare a acesteia prin limbajul și puterea imaginii. Scopul activităților educative specifice domeniului este acela de antrenament vizual, de căutare, experimentare, problematizare a elementelor de limbaj plastic și a mijloacelor de expresie. Spațiul plastic reprezintă pentru copil un suport al declanșării resorturilor afective, interioare. Este spațiul în care copilul se exprimă liber, neîngrădit, povestește, mult, cît mai mult despre orice aspect
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și exercițiul plastic în care imaginea ce urma a fi reprezentată nu a fost dezvăluită în totalitate, aceasta urmînd a fi descoperită și întregită pas cu pas de către elev. Acesta a fost pus în fața unor noi situații de învățare și experimentare, prin reorganizarea și regruparea datelor de care dispunea pentru a obține el însuși o nouă structură plastică. Demersul didactic a fost predominant inductiv și s-a întemeiat pe relația dintre exemplu și detalii, decupaj imagine completă. Ceea ce se dobîndește prin
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
obicei insuficient cunoscute de publicul larg; formarea gustului estetic și a judecăților de valoare. Pot fi anticipate în acest sens dimensiunile socio-culturale și educative benefice pe care le prezintă muzeele în aer liber, ca spații activ participative de învățare și experimentare a conținuturilor specifice disciplinei educație plastică. Ne aflăm într-un moment de tranziție, de edificare a unui sistem pedagogic muzeal racordat la necesitățile educaționale contemporane. Oare vom depăși în curînd această etapă? CAPITOLUL IV MUZEUL ÎN AER LIBER: DIMENSIUNI SOCIO-CULTURALE
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
unei autentice pregătiri generale și de specialitate a elevilor (lipsite de formalism), stimularea creativității, dezvoltarea sensibilității artistice plastice, a simțului estetic. Așa cum se preciza și în capitolul III, parteneriatul instituțional muzeu școală pune în valoare: formarea capacităților de exersare și experimentare, formarea priceperilor și deprinderilor specifice; componentele specifice personalității umane (intelectuale, motivaționale, aspiraționale); favorizarea tipurilor de învățare: intelectuală, socială, asociativă, instrumentală, prin descoperire, creativă; componenta formării și orientării profesionale, introducerea elevilor în domenii noi de activate, sau specifice muzeului, foarte puțin
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
necesitatea reorganizării activităților artistice plastice din învățămîntul preuniversitar prin distribuția spațio-temporală a secvențelor didactice (pe fiecare unitate de învățare), în contextul anterior descris astfel: 1. activități de predare a noilor cunoștințe în clasă / muzeu 1 oră; 2. activități practice, de experimentare, exersare în muzeu 1, 2 ore; 3. activități de consolidare a cunoștințelor, sau recapitulative în clasă / muzeu 1oră; reforma implică inițiativă, preocupare, aplicarea unor programe menite să asigure un învățămînt modern. Cele două componente analizate în cercetarea curentă pot deveni
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
l., Bruxelles, 1998, p. 35. 25. Din punct de vedere metodologic, obiectivele operaționale specifice unor activități didactice sînt desemnate prin verbe comportamentale, activ-participative; referitor la activitățile de pedagogie muzeală, acestea se referă la: transmitere, participare, descoperire, imaginare, creare, exprimare, asociere, experimentare, înțelegere, implicare a educatului în spațiul muzeal. Promovarea conceptului muzeului participativ, în care obiectivele acestuia corespund cu obiectivele operaționale educaționale este analizată de SELBACH GÉRARD în studiul Les musées d'art américains: une industrie culturelle, L'Harmattan, Paris, 2000, pagina
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
transparență totală înaintea lui Dumnezeu, prezintă situația și păcatele sale cu claritate și își asumă propunerile necesare prin care să se vindece. În acest fel, ea devine un mod de a recunoaște nevoia omului de prietenie cu Dumnezeu și de experimentare a iubirii sale. 3) Exprimarea dispoziției. Dispoziția necesară se exprimă și se recunoaște printr-o căință autentică, ce are următoarele trăsături: adevărată, internă, convinsă, trăită, virtuoasă, inspirată de caritate și condamnând propriile aberații făcute împotriva iubirii. Căința trebuie să fie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogic cu preotul-confesor, penitentul este condiționat de propriile sale trăsături psihologice și de nivelul maturității sale umane. Prin aceasta, înțelegem că nu manifestarea puterii lui Dumnezeu este cea care se lasă determinată de nivelul de maturitate al penitentului, ci doar experimentarea acesteia de către penitentul în cauză. În funcție de structura personalității, a formei de religiozitate și a raportului pe care creștinul îl are cu divinitatea, în confesional se pot identifica trei mari categorii de penitenți: cu personalitate matură, cu personalitate imatură și cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ghimpată, izolantă, rea conducătoare de încredere. Încarcerat în acest spațiu dezumanizant, individul ostracizat nu mai avea nici o scăpare. El devenea din om - „obiectivul” - terenul de activitate al unui întreg aparat, care-și câștiga pâinea albă pe seama acestui „poligon” uman de experimentare a celor mai perfecționate arme de supraveghere și de anulare a oricărei libertăți dată individului încă de la naștere, libertăți înscrise în Charta Drepturilor Omului (cetățenilor) încă din secolul al XVIII-lea, în cele mai multe constituții ale țărilor unde democrația a răsturnat
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93036]
-
realității obiective conțin o anumită tipologie socială, pe când, romanele lui Camil Petrescu sunt de observație a vieții interioare, de analiză psihologică, iar creatorul descrie realitatea în măsura în care a cunoscut-o printr-o experiență directă, realizând „monografii ale unor idei". Trăirea evenimentelor, experimentarea directă impun, după cum sublinia Nicolae Manolescu <ref id="15">15 Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, vol. II , Editura Minerva, București , 1981, p . 94. </ref> „deteatralizarea"; autorul Pregătită ideologic de filozofia romantică - Arthur Schopenhauer și Friedrich Wilhelm Nietzsche, literatura revoltei lansa
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]