752 matches
-
fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
forțat, presiunea intratoracică pozitivă, poate crește până la +60 mm Hg. Presiunea coloanei de aer din plămâni, deși prezintă valori mai mici, variază în timpul ciclului respirator în același sens cu variațiile presiunii toracice și pleurale. Viteza de deplasare a aerului în timpul expirației este de 20-30 cm/sec, în porțiunea inițială a căilor respiratorii. Ea scade progresiv, la nivelul căilor respiratorii inferioare, ajungând la valoarea de 0 în alveole. În expir, viteza de deplasare a aerului expirat este mult mai mare, atingând +60
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
spațiul mort anatomic al căilor respiratorii superioare. Aceasta înseamnă că la nivelul alveolelor vor ajunge numai 350ml de aer proaspăt din cei 500 ml inspirați la care se adaugă 150ml de aer alveolar reinspirați prezenți în spațiul mort din timpul expirației precedente. Deși scade eficiența ventilației alveolare, spațiul mort împiedică variațiile mari ale concentrației și presiunii parțiale ale gazelor respiratorii, participă la încălzirea și umidifierea aerului inspirat și asigură un raport constant al aportului de O2 și eliminării de CO2. La
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
respectiv după un inspir profund urmat de un expir forțat. Valoarea medie a capacității vitale normale este de 3500 - 3800 ml cu variații importante în funcție de vârstă, sex. efort, stări patologice, etc. Volumul de aer care rămâne în plămâni după o expirație forțată se numește volum rezidual (VR). El este introdus în plămâni la naștere odată cu prima inspirație. Găsindu-se la nivelul zonei de schimb gazos alveolar, îndeplinește rol tampon între fracțiile ventilate și teritoriul alveolocapilar. Prezența sa în cantitate de 1200-1300ml
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
dispozitiv care poate întrerupe comunicarea cu cabina. După echilibrarea presiunii în pletismograf cu aerul atmosferic, prin intermediul unei supape din pereții cabinei ce suprimă comunicarea piese bucale cu aerul din cabină se cere subiectului să efectueze o inspirație urmată de o expirație rapidă, pentru a realiza comprimarea și decomprimarea aerului din plămâni. Variațiile de volum ale cuștii toracice preluate de variațiile de presiune din cabina pletismografului din timpul unui ciclu respirator permit calculul volumului de gaz existent în torace (VGT), care este
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
VC, VIR, VER, ), iar pentru calcularea CV standard se folosește formula : Talia (cm) x30 pentru bărbați și înmulțit cu 25 la femei - la sportivi; volumul rezidual (1,2-1,5 l) este volumul de aer restant în pulmoni la sfârșitul unei expirații forțate și procentul său față de CPT (capacitatea pulmonară totală), crește cu vârsta (19,3% între 15-25 ani, 30,8% între 55-65 ani). La sportivi indicele Tiffeneau, reprezintă 85-95 % din CV. Volumul expirator maxim pe secundă (VEMS), exprimat în mm Hg
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
CPT (capacitatea pulmonară totală), crește cu vârsta (19,3% între 15-25 ani, 30,8% între 55-65 ani). La sportivi indicele Tiffeneau, reprezintă 85-95 % din CV. Volumul expirator maxim pe secundă (VEMS), exprimat în mm Hg, reprezintă și forța maximă de expirație (expirul forțat contra unei coloane de mercur). La sportivi valori foarte bune sunt de 120mmHg; bune - 100mmHg; mediocre sub 100mmHg, valorile normale fiind cele de 80mmHg. Reglarea respirației se realizează datorită nenumăraților stimuli care influențează centrii nervoși care determină o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ale aparatului respirator, de mușchii respiratori și de diferite zone senzitive (mucoase, piele). Cei doi centri respiratori se găsesc într-un tonus alternativ, centrul inspirator fiind dominant asupra centrului expirator (are un tonus mai ridicat). Totuși, echilibrul dintre inspirație și expirație se datorează inhibiției intermitente a centrului inspirator produsă prin: a. centrul inspirator, care concomitent cu impulsurile trimise către mușchii inspiratori, trimite și excitații la centrul expirator. Tonusul acestuia crește și ajunge să inhibe activitatea centrului inspirator. Acesta nu mai trimite
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
acțiunea inhibitorie asupra centrului inspirator și acesta își reia activitatea. b. nervul vag, prin destinderea alveolelor în inspirație este din ce în ce mai mult excitat. Excitațiile sunt trimise în bulb unde produc inhibiția centrului inspirator, iar centrul expirator își mărește tonusul. Are loc expirația în care alveolele se turtesc și se declanșează impulsuri ce merg și inhibă centrul expirator, apoi fenomenul începe din nou. c. centrul pneumotaxic din protuberanță reglează respirația numai în anumite stări. Dacă se secționează nervii vagi, centrul pneumotaxic produce o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
momentul în care se instalează o perioadă ventilatorie stabilă, așa cum se întâmplă în eforturile de lungă durată. Cea mai bună frecvență respiratorie este aceea de 30 respirații pe minut, frecvență în care se păstrează un raport bun între inspirație și expirație. Creșterea prea mare a numărului de respirații duce la scurtarea timpului de efectuare a expirației, la reducerea volumului de aer curent și în consecință la acumularea de CO2. După efectuarea eforturilor maxime, de scurtă durată, frecvența respiratorie poate atinge valori
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lungă durată. Cea mai bună frecvență respiratorie este aceea de 30 respirații pe minut, frecvență în care se păstrează un raport bun între inspirație și expirație. Creșterea prea mare a numărului de respirații duce la scurtarea timpului de efectuare a expirației, la reducerea volumului de aer curent și în consecință la acumularea de CO2. După efectuarea eforturilor maxime, de scurtă durată, frecvența respiratorie poate atinge valori de 40-50 respirații / minut; după eforturile intense și de lungă durată, 30-40 respirații / minut, iar
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
plătită printr-un număr mai mic de respirații decât cei neantrenați. Amplitudinea mișcărilor respiratorii - se mărește tot pe seama dezvoltării musculaturii toracice. Ca rezultat, crește volumul curent în repaus de la 500ml la neantrenați, la 700-800ml la antrenați. Raportul dintre inspirație și expirație (care la neantrenați este 1/5), la antrenați are valori de 1/8 sau1/2. Aceasta arată că timpul de efectuare a expirației se mărește la organismele bine antrenate. Înregistrarea mișcărilor respiratorii prin pneumogramă este mult modificată la cei antrenați
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
crește volumul curent în repaus de la 500ml la neantrenați, la 700-800ml la antrenați. Raportul dintre inspirație și expirație (care la neantrenați este 1/5), la antrenați are valori de 1/8 sau1/2. Aceasta arată că timpul de efectuare a expirației se mărește la organismele bine antrenate. Înregistrarea mișcărilor respiratorii prin pneumogramă este mult modificată la cei antrenați, având o amplitudine mai mare, un raport inspirație/expirație modificat și o frecvență mai mică. Debitul respirator - rămâne nemodificat în repaus, având și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
are valori de 1/8 sau1/2. Aceasta arată că timpul de efectuare a expirației se mărește la organismele bine antrenate. Înregistrarea mișcărilor respiratorii prin pneumogramă este mult modificată la cei antrenați, având o amplitudine mai mare, un raport inspirație/expirație modificat și o frecvență mai mică. Debitul respirator - rămâne nemodificat în repaus, având și la cei antrenați valoarea de 8 l/min. În schimb în timpul efortului, debitul respirator se modifică mult la cei antrenați, ajungând la 150-180 l/min, față de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și TA în perioada postefort (circa 5min) permite aprecierea funcțională cardiovasculară, exact ca în proba Martinet, (proba clinostatică; efectuarea a 20 genuflexiuni în 30sec. și urmărirea timp de 5 minute postefort a revenirii celor doi parametri). Testul Flack măsoară apneea, expirație împotriva unei coloane de mercur situate la 40mmHg (30mm Hg la fete) și frecvența cardiacă din 5 în 5 secunde în timpul acestei apneei. Ca interpretare se descriu 5 curbe: I. creșterea FC până la 7 pulsații/5sec = foarte bine; II. creșterea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și respecta valorile justiției comunitare: „Om drept nu e acela care nu săvîrșește nedreptăți, ci acela care, deși are putința de a le comite, nu vrea” (Philemon). * „În viața morală, ca și În viața fizică, există o aspirație și o expirație: sufletul are nevoie să absoarbă sentimentele unui alt suflet, pentru a i le Înapoia și mai bogate. Fără acest frumos sentiment omenesc, inima nu are viață; atunci Îi lipsește aerul, suferă și piere.” (H. de Balzac) În mod paradoxal, puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
20-30 de zile. Suc de ceapă, 100-200 g pe zi sau sub formă de decoct, cu 2 lingurițe de ceapă tocată la 200 ml apă. Se beau 2 căni pe zi. ASTM (năduf, nădușeală) Stare patologică, manifestată prin greutate În expirație, accese de sufocare și prin nevoia intensă de aer. Este de diferite feluri: bronșic, cardiac, dispeptic, intricat, ovarian, cu polen, profesional, renal etc. Astmul bronșic este cel mai răspândit, fiind provocat de o stare alergică, o infecție pulmonară cronică, o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
genunchiul, articulația coxo-femurală, mâinile etc). ASTENIE: stare patologică caracterizată prin scăderea intensă și prelungită a forței fizice (astenie fizică) și intelectuală (astenie psihică). Se Întâlnește În nevroze, depresii, covalescență, surmenaj. ASTM: stare patologică caracterizată prin nevoia intensă de aer, cu expirație foarte dificilă. Astm bronșic (cel mai răspândit), cardiac, cu polen, renal etc. ATEROSCLEROZĂ: stare patologică caracterizată prin Îngroșarea și sclerozarea pereților arterelor și arteriolelor, cu pierderea elasticității acestora. Atinge În special vasele inimii, rinichilor și vasele cerebrale. AVITAMINOZĂ (carență vitaminică
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
produsă de bacilul tuberculos (bacilul lui Koch). TUMOARE: umflătură sau excrescență, care apare la nivelul unui țesut sau organ, ca urmare a Înmulțirii anarhice a celulelor, peste limitele normale. TUSE: simptom care constă Într-o inspirație scurtă, urmată de o expirație bruscă și zgomotoasă. Apare În diferite boli ale aparatului respirator (bronșită) sau este un reflex În boli cardiace și tumori intestinale. TUSE CONVULSIVĂ: boală infecțioasă, contagioasă, produsă de un microb care se manifestă În special la preșcolari și școlari. ULCERAȚIE
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
minunat. N-am nici un fel de griji. Sunt calm de tot. Aceasta face bine. Eu o repet pe aceasta de câteva ori... Pun ușor o mână pe abdomen și simt: Abdomenul se ridică în timpul inspirației și se retrage în momentul expirației. Pe aceasta o repet de mai multe ori... Sunt liniștit, complet liniștit. Îmi propun: Vreau să rămân întotdeauna calm! La început, exercițiul este pronunțat de către logoped care supraveghează în același timp subiectul. Mai târziu, acesta exersează singur. În prima perioadă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prin apariția altor focare de excitație puternice, fie, dimpotrivă, prin excitanți slabi, care cad pe focarul principal (faza paradoxală). În funcție de predominarea convulsiilor în unul din organele vorbirii, deosebim cele trei tipuri de balbism: a) respiratoric (în mușchiul diafragmei și inhibă expirația) prin contracția spasmodică a coșului pieptului; b) vocalicconvulsia mușchilor laringali, când se produce o vorbire tăcută sau șoptită sau convulsia coardelor vocale și a nervului recurent, responsabil de coardele vocale, când vocea se întrerupe pe neașteptate, când se produce o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vocale, când vocea se întrerupe pe neașteptate, când se produce o convulsie clonică (repetată) sau îndelungată, dând un sunet behăit (a a a sau o o o); c) în aspectul articulatoriu are loc alternarea afonă a unor scurte inspirații și expirații care întârzie pronunțarea sunetelor. Inspirația și expirația convulsivă duc adeseori la ruperea cuvintelor apoi reluarea în sinteză. În cazul convulsiilor tonice în elementele fono articulatorii (buze, limbă, palatul moale) se manifestă astfel: buzele nu se pot desprinde, vârful limbii nu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
când se produce o convulsie clonică (repetată) sau îndelungată, dând un sunet behăit (a a a sau o o o); c) în aspectul articulatoriu are loc alternarea afonă a unor scurte inspirații și expirații care întârzie pronunțarea sunetelor. Inspirația și expirația convulsivă duc adeseori la ruperea cuvintelor apoi reluarea în sinteză. În cazul convulsiilor tonice în elementele fono articulatorii (buze, limbă, palatul moale) se manifestă astfel: buzele nu se pot desprinde, vârful limbii nu se poate desprinde de gingia superioară sau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în inspirație. Metodica corectării Dezvoltarea capacității pulmonare, dozând volumul de aer în funcție de lungimea sintagmei de comunicat. Se introduc în mesaj cuvinte scurte, care încep cu vocale, apoi și consoane. Se fac exerciții de numărare după o inspirație prelungă, iar în expirație se numără, se vorbește în ritm mediu. În prima etapă exercițiile sunt asociate cu logopedul, în etapa a doua le execută reflectat (singur, după model), iar în etapa a treia le execută independent, trecerea făcându-se treptat. Metodica conversației Se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
joggingului Ca funcție elementară și de suport a activității fizice, respirația își are propriile reguli. Spre deosebire de momentele de repaus sau de momentele de activitate fizică limitată, când actul respirator corect se recomandă a fi făcut prin inspirație pe nas și expirație pe gură, în activitățile fizice solicitante această regulă nu se mai aplică, datorită necesității crescute de oxigen, de care organismul are nevoie. Argumentarea științifică, evidențiată pe baza studiilor asupra activității practice, ne sugerează clar următoarea regulă: când organismul este supus
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]