1,758 matches
-
scădere Resurse în scădere, reducerea vînzărilor Nivelul dobînzilor În creștere Tendința de reducere a investițiilor În scădere Credite avantajoase Acțiuni și Titluri de stat În creștere Resurse în creștere prin plasamente În scădere Afectarea negativă a bugetului și a proiectelor expoziționale Impactul teoretic al evoluției indicatorilor economici asupra gestiunii muzeelor și a funcțiilor sociale după G. Selbach, Les musées d'art américains: une industrie culturelle, p. 49 cu modificări În noile condiții economice definiția muzeului, așa cum a fost aceasta elaborată de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
asupra muzeelor publice de către muzeele constituite prin inițiativă privată. Muzeul se aseamănă unui complex de activități administrate de pe pozițiile rentabilității economice și financiare. Este la fel de important de semnalat faptul că în numai 10 ani, structura bugetelor alocate de muzee activităților expoziționale s-a schimbat foarte mult: în cadrul acestora apar servicii altădată inexistente, astăzi obligatorii sau servicii pentru care în trecut nu erau alocate procente semnificative. Numai asigurările, publicitatea pe toate canalele și transportul depășesc 60 % din bugetul unei expoziții 49. Posibilitatea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
altădată inexistente, astăzi obligatorii sau servicii pentru care în trecut nu erau alocate procente semnificative. Numai asigurările, publicitatea pe toate canalele și transportul depășesc 60 % din bugetul unei expoziții 49. Posibilitatea neîngrădită a instituțiilor de a decide asupra unor proiecte expoziționale devine prilej de subordonare a funcțiilor de bază ale muzeului cu unic scop de a se adresa doar unui public cît mai numeros. Și totuși, acest uriaș efort îndreptat spre perfecționarea echipamentelor și a expunerii, în scopul captării publicului de către
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
reacția publicului a fost una pozitivă, mai ales în spațiile muzeale de mari dimensiuni, unde timpul afectat vizitelor este foarte mare. În numele strategiilor de piață și în pofida a numeroase luări de poziție venite chiar din interiorul instituției, la Guggenhaim, circuitul expozițional începe și se sfîrșește în același spațiu, cel al standurilor de vînzare. Reuniunea Muzeelor Naționale din Franța, realizînd Bilanțul anului 1994, menționează că pentru prima dată în istoria acestei instituții veniturile realizate din vînzări atinseseră cota de 367 milioane FF
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
În educația contemporană clasa nu mai poate reprezenta unicul spațiu al desfășurării unor activități de predare învățare evaluare. Este evident că în bună măsură aceeași situație apare și în cazul instituțiilor muzeale. Muzeul accede în cotidian, în societate prin formule expoziționale inovatoare. Spațiul tradițional, consacrat, de etalare devine complementar activităților temporare și itinerante. Cotidianul ne oferă însă și imaginea "cosmetizată" a culturii, într-un atrăgător "ambalaj publicitar" în finalitatea sa comercial ce altereză statutul cultural al societății. Cercetări sociologice în domeniul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a acestei activități. Evaluarea, globală, a ținut cont de criteriile enunțate mai sus. Concluzii: În urma analizei efectuate de grupul de coordonare au rezultat următoarele aspecte: elevii integrați grupelor și care au participat în prealabil la vizite în cele două spații expoziționale au dezvoltat configurări plastice cu un bogat conținut expresiv compozițional; contextul imagistic muzeal a fost folosit ca suport de analiză și interpretare, fiind regăsit în majoritatea lucrărilor elevilor care au vizitat expozițiile; o mai mare flexibilitate, spontaneitate și posibilități de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a publicului școlar într-un "public participativ", prin implicarea efectivă a acestuia în activități specifice de documentare, șantiere arheologice, expediții etnografice, activități cu grad scăzut de dificultate în laboratoarele de investigații, inclusiv în laboratoarele de conservare restaurare, aplicarea unor proiecte expoziționale sau participarea la activități artistice desfășurate sub patronajul muzeului. C. În condițiile în care bazele predării acestei discipline în școală sînt reorientate și gîndite ca suport pregătitor al activităților practice desfășurate în muzee. Intervenția pedagogică trebuie dublată însă de restructurarea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pe coordonate spațio-temporale reversibile, supuse oricăror modificări; consolidează acțiunile unui public care din spectator devine participant pe această scenă culturală. Aceste determinante sociale se regăsesc în muzee în aer liber din Europa sau în spațiul autohton, deopotrivă exprimate prin formule expoziționale multiple. Muzeele în aer liber determinante socio-culturale și educative Muzeul trebuie să cuprindă în fața acestor categorii de public strategii de prezentare care să îmbine demersul prospectiv și cel retrospectiv. Astfel, muzeul furnizează cele mai bune răpunsuri față de vizitator. Am identificat
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ca muzee etalon, se observă că publicul decide în funcție de tehnicile de prezentare și posibilitățile unor activități conexe de petrecere a timpului liber și mai puțin în funcție de nivelul colecțiilor. Probleme sociale deosebit de importante integrate ca suport muzeal, prin expoziții și forme expoziționale adiacente pot construi rețele sociale complexe, pot sensibiliza populația sau pot conduce la decizii din partea factorilor implicați la nivel local sau național; patrimoniul (expoziția) devenind un mediator social între actori (public real și virtual, vizitator virtual) și instituții. EVALUAREA IMPACTULUI
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
analiză a achizițiilor de ordin cognitiv și socio-afectiv care au loc în muzeele în aer liber. Studiind capacitatea publicului de analiză a unei informații și de reutilizare a cunoștințelor în condiții diferite de cele ale muzeului, se constată că spațiul expozițional prezintă obiecte și situații diferite de practicile cotidiene, permițînd individului o reutilizare a cunoștințelor anterioare 29. Falk și Dierking (1991) identifică învățarea în spațiul muzeal ca o consecință a experiențelor muzeale 30: muzeul promovează accesibilitatea conținuturilor și a ideilor, facilitînd
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
îndreptat atenția asupra gradului în care mesajul muzeului este înțeles de vizitatori 31. Aceștia sugerează faptul că în spațiul muzeal, comunicarea nu poate fi percepută ca un proces linear, ci ca un proces interactiv de comunicare în care participă mediul expozițional și vizitatorii. Perry (1992) argumentează că o experiență muzeală reușită raportată la actul învățării include șase factori 32: curiozitatea vizitatorul este surprins și intrigat, confidența, schimbarea, controlul, jocul și comunicarea angajamentul vizitatorului reprezentînd o formă a interacțiunii sociale. CONCLUZII Raportîndu-ne
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sine", descoperă "pe alții", dobîndind experiență estetică și spirituală. 2. Finalitatea educativă trebuie să răspundă în primul rînd nevoilor afectiv-practice ale oamenilor. Confortul, dinamica spațiului de expunere precum și o prezentare clară a conținutului fac ca interacțiunea dintre vizitatori și spațiul expozițional să fie cît se poate de pozitivă. 3. Oamenii descoperă în muzeu un loc al studiului, al prezenței într-un mediu diferit de cadrele cotidianului, al plăcerii în sine de a petrece clipe de relaxare. 4. Vizitînd muzeele, oamenii pot
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
adult și copil (Guichard, 1995; Baudichon, 1988; Bernicaut, 1992; Bruner, 1983; Giordan, 1992; Winnykamen, 1992) arată că interesul copiilor este mai crescut datorită prezenței adulților (părinților) sau datorită interacțiunii între copii 34. Toate aceste studii au fost realizate în spații expoziționale deschise de tipul muzeelor interactive, asemănătoare muzeelor în aer liber. interacțiuni între persoane de aceeași vîrstă: s-a observat că relațiile se instaurează liber și spontan între copii. Este un spațiu informal de descoperire. Sînt favorizate dialogul și verbalizarea cu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
În construcția unor procese cognitive, interacțiunea joacă un rol fundamental. Descoperirea și manipularea obiectelor muzeale pot provoca situații de conflict cognitiv, iar învățarea trece printr-o serie de rupturi și reconstrucții (De Vecchi, 1993). Problema timpului prezenței copiilor în spațiile expoziționale este un factor fundamental pentru favorizarea descoperirilor. Toate studiile au arătat că acest timp este superior în prezența unui adult și faptul că prezența acestora favorizează verbalizarea. S-a constatat că obiectele care suscită în principal activități motrice, provoacă un
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
provoacă o activitate în contexte noi declanșează în paralel cu acțiunea asupra obiectului un nivel crescut al verbalizării. condiții de învățare: studiile realizate în spațiul muzeal, atît cel pavilionar, cît și cel în aer liber au evidențiat că percepția sensului expozițional este legată de dispersia atenției copiilor într-un spațiu cu multiple solicitări. Giordan notează o dispersie a atenției în zonele foarte deschise 37. cadrul expunerii obiect și subiect: toate observațiile indică o bună înțelegere dacă același obiect este regrupat împreună cu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Giordan notează o dispersie a atenției în zonele foarte deschise 37. cadrul expunerii obiect și subiect: toate observațiile indică o bună înțelegere dacă același obiect este regrupat împreună cu alte obiecte ce fac referire la același subiect sau la același decupaj expozițional. Regruparea spațială așa cum este întîlnită în cazul muzeelor în aer liber permite o foarte bună ordonare a sensului informației. Alte studii au indicat o înțelegere adecvată a sensului unui obiect prin punerea în relație a artefactului în contextul din care
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în relație a artefactului în contextul din care acesta face parte. Această contextualizare îi face pe copii capabili să identifice relații, asocieri sau să conștientizeze noi sensuri între obiect și cadru. Scopul acestor cercetări a fost legat de optimizarea elementelor expoziționale din punct de vedere muzeografic, pedagogic și tehnic. Se poate aminti și studiul lui Hodder (1996) privind rolul activ, dinamic al obiectului în discursul muzeal 38. interactivitatea favorizează învățarea prin încercare eroare: o interactivitate care face să evolueze capacitatea de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ales, a poeziei novatorilor europeni, dar și a celor autohtoni. Un prim recital (literar, artistic, muzical) a avut loc pe 14 decembrie 1924, în Sala Sindicatului Artelor, cu prilejul închiderii primei expoziții internaționale a Contimporanului. Este cel mai important eveniment expozițional din România, după expoziția Art Nouveau organizată de pictorul Iser la București în 1910. După cîteva cuvinte introductive ale lui Marcel Iancu despre arhitectura și plastica modernă, vocalista Martha Serdaru a interpretat piese muzicale de Eric Satie, Darius Milhaud, Auric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
înfățișare individuală proprie. «Scoarțele basarabene complectînd podoaba sălii dau o imagine de drumul parcurs de ornamentația grafică română dela inspirația ei populară la starea ei de azi»”. Relațiile privilegiate ale Contimporanului cu avangarda belgiană sînt ilustrate inclusiv prin semnalarea ecourilor „expoziționale” românești în presa (socialistă) din Belgia: „La Wallonie (organ cotidian al democrației socialiste Liege), anunță participarea pictorilor belgieni la expoziția internațională a revistei Contimporanul la București. Sînt J. Peeters, Floquet, Maes și liegezul Marcel Darimont, unul din cei mai viguroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pentru această structură a lucrării pentru a reliefa atât fondul comun al Psihologiei Evoluționiste și Consilierii Genetice - domenii emergente ale interacțiunii psihologiei și biologiei -, cât și datorită faptulului că, deși sunt complementare, ele sunt totuși două domenii diferite. Sub aspect expozițional, lucrarea va introduce pentru prima dată în limba română anumite constructe proprii Psihologiei Evoluționiste și Consilierii Genetice; în aceste cazuri, pe lângă termenii propuși de noi în limba română, vom prezenta și varianta lor în limba engleză, pentru a lăsa cititorul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
maestrului Marcel Guguianu căruia revista îi asigură un loc de cinste pe copera I, iar Gruia Novac, la aniversare, îi dedică cuvinte de meritată prețuire cu titlul „Marcel Guguianu o figură cu trăiri întinse”, făcând referiri și la clădirea „Pavilionul expozițional „Marcel Guguianu” inaugurat la Bârlad în anul 2004 și arătat cititorilor pe Copera IV a publicației. Pe o hârtie de o calitate deosebită, cu litere frumoase și texte alese, de înaltă ținută intelectuală, în rubrici diferite, semnează: Constantin CIOPRAGA Editorial
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
asiguratorii privind apartenența Transilvaniei și a Basarabiei la statul român. Ca urmare, cel puțin în perioada imediat următoare, au existat tentative de proclamare postumă a unui război național purtat din 1916 până în 192084. Între ele, notăm în mod special structura expozițională a muzeului miliar național. În 1930, acesta împărțea "ultimul război (1916-1920)"85 în mai multe etape combative, lăsând în schimb "toate fronturile de luptă din marele război, 1914-1918", în seama istoriei aliaților 86. Politicile comemorative din cel de-al doilea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în rezervă N. Costin, "orfan de război din Primul Război Mondial". 85 Vezi General Radu Rosetti, Muzeul militar național, în "Boabe de grâu" (București), an I, nr. 5, iulie 1930, p. 289. Aceste etape erau marcate, în 1930, prin săli expoziționale distincte, intitulate: "intrarea în război", "ofensiva în Ardeal" (din 1916), "iarna 1916-1917", "Mărăști, Mărășești", "1917-1918" (unde se făceau referiri la "activitatea marinei, bolșevizarea și dezarmarea rușilor [...], acțiunea armatelor germane în teritoriul ocupat") și "1918-1920". În această din urmă secțiune care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și pe Richard Redgrave pentru care: . Thomas face referire și la comentariul lui Redgrave despre faptul că: . Ea se referă, în acest sens, la tablourile care invocă direct textele literare, care apelează la titluri narative ori la citate din cataloagele expoziționale sau care prezintă serii secvențiale ca Hush și Hushed un diptic în care Frank Holl pictează povestea morții unui copil. Despre The Road to Ruin de William Powell Frith, care apare și în comentariul lui Lister, Thomas crede că este
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și pe Richard Redgrave pentru care: . Thomas face referire și la comentariul lui Redgrave despre faptul că: . Ea se referă, în acest sens, la tablourile care invocă direct textele literare, care apelează la titluri narative ori la citate din cataloagele expoziționale sau care prezintă serii secvențiale ca Hush și Hushed un diptic în care Frank Holl pictează povestea morții unui copil. Despre The Road to Ruin de William Powell Frith, care apare și în comentariul lui Lister, Thomas crede că este
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]