1,958 matches
-
refuzul de a-i pune la dispoziție însemnările referitoare la experiența sa din lagărele de pe Kolîma prin dezacordul pentru demersul inițiat de Soljenițîn: Eu am petrecut acolo paisprezece ani, și acum lui Soljenițîn?... Kolîma a fost un lagăr stalinist de exterminare, iar toate caracteristicile ei le voi spune eu singur. Nu mi-am putut imagina niciodată că ar putea exista, după al XX-lea congres al partidului, un om care adună [amintiri] în scopuri personale 129. (trad. a.) Pentru a dactilografia
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și alternanțe în durata de funcționare. Aici, "viața de zi cu zi a băștinașilor" are monotonia aspră a chinului: "Viața băștinașilor înseamnă muncă, muncă, muncă; frig, foame și vicleșug"139. Munca, însoțită de înfometare, este gândită ca un mijloc de exterminare, nu ca modalitate de îmbunătățire a vieții omului. Deținuții fac munci extrem de grele, cu unelte rudimentare, iar prin faptul că li se refuză mecanizarea, ei sunt întorși spre începuturile umanității. Încercările deținuților de a-și procura sau de a-și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dat, în primul rând, de adevărul faptelor prezentate și de informațiile riguroase. Soljenițîn face câte un scurt istoric al problemei pe care o abordează: exilul, ocna, deportările etc. De multe ori, el furnizează date statistice, care conturează dimensiunile monstruoase ale exterminării prin muncă. Aceste date au rolul unor dovezi pentru cruzimea regimului în politica de exterminare. Statistica nu rămâne un argument în sine, ci este susținută de verva argumentării solide și a exemplificării, de rememorări ale experienței personale în lagăr sau
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
un scurt istoric al problemei pe care o abordează: exilul, ocna, deportările etc. De multe ori, el furnizează date statistice, care conturează dimensiunile monstruoase ale exterminării prin muncă. Aceste date au rolul unor dovezi pentru cruzimea regimului în politica de exterminare. Statistica nu rămâne un argument în sine, ci este susținută de verva argumentării solide și a exemplificării, de rememorări ale experienței personale în lagăr sau în afara lui. Scriitorul face un act de dreptate și prin corectarea minciunii în problema deschiaburirii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
instaurare a sistemului sovietic și a societății sovietice înseși) și una tematică (arată pas cu pas procesul prin care trece omul prin "mașina de tocat" sovietică). Soljenițîn urmărește cronologia pe care o presupun momentele arestare anchetă proces etapă lagăr de exterminare prin muncă ocna exilul ulterior, iar pe acest traseu propria biografie funcționează ca un fir roșu. În partea întâi a lucrării ("Industria penitenciară"), el discută problema arestării, cu tot ce presupune ea, devenită parcă adevărată știință pentru organele partidului "arestologia
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
detașare, iar alteori cu ironie la adresa celor care pun în practică deplasările. Scopul scriitorului este să zguduie conștiințele și să trezească, iar niște lamentații n-ar fi avut acest efect. Cea mai cutremurătoare se dovedește partea a treia a lucrării ("Exterminarea prin muncă"), care cuprinde aspecte definitorii despre munca forțată în lagăre, precum și portretele unor oameni care au devenit legende în aceste condiții. Prezentarea este cronologică, pornind de la primele lagăre (Solovki, întemeiat în perioada 1923-1925, în fosta mănăstire de pe Insula Mare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ajuta patria printr-o violență potențială ori prin ură și nici prin prepotență și crimă colectivă. Principiul de patrie, specific mentalității curente timpului lui Lactanțiu, era contrar ideii de fraternitate umană, deoarece judecata de evaluare a virtuții era determinată de exterminarea altor popoare și de îmbogățire în detrimentul orașelor cucerite. Cel mai grav lucru a fost falsificarea substanțială a culturii și îndepărtarea de la scopul principal de formare a omului: valorile societății erau scoase dintr-o cugetare străină esenței și demnității vieții umane
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în antiteză cu universalitatea Imperiului roman. Preocuparea apărării religiei strămoșești, împotriva unor secte noi și ciudate, care l-ar fi determinat pe Dioclețian să treacă ulterior la represalii împotriva acestora din urmă, nu era altceva decât maturizarea unei operațiunii de exterminare plănuite chiar de îndată ce a urcat pe tron sau cel puțin în primii săi ani de domnie. Împotriva maniheilor și a soldaților creștini a acționat pentru prima oară în 296, iar contra creștinilor în general în 303, respectiv 12 și 19
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
are o cultură de peste 1000 de ani” și că este „imposibil ca el să recurgă vreodată la luarea de asemenea măsuri”. Acum se cunoaște soarta evreilor din Transilvania de Nord-Est, căci, aproape în întregime, a fost internată în lagăre de exterminare germane. În bună măsură poate fi apreciat faptul că structurile noastre informative și contrainformative au fost prompte în a contracara și a controla acțiunile serviciilor maghiare, care activau pe teritoriul României, determinând Budapesta să bată în retragere, silită să-și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și cartea sărbătorită. C.A. - Din „atelierele” Salonului, cum inspirat le-ați denumit, n-au lipsit cărțile de nuanță antitotalitaristă, antistaliniste, fie și numai dacă răsfoim Cartea foametei (premiată, de altfel) de Larisa Turea, un zgu duit or document al exterminării, prin comandă moscovită, a românilor din Basarabia sau alte cărți din salon care vorbesc despre gulagul siberian - unde a stat și tatăl meu timp de 12 ani, prizonier deținut, adevărat pogrom al românilor basarabeni și bucovineni. Este, într-adevăr, o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a însemnat preludiul arsenalului de acțiuni dușmănoase îndreptate împotriva celor ce urau comunismul, acțiuni menite să introducă comunismul în România, să transforme România într-o feudă bolșevică. (chiaburie, dușmani ai poporului, lupta de cl asă, persecuții - cu cotele obligatorii, închisoare, exterminare e tc.). După demiterea din funcția de primar a urmat ares tarea tatei. N am să uit niciodată clipele de groază ca re ne-au marcat, nouă copiilor, toată viața, când, în zorii unei zile, a oprit la poartă o dubă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că țara asta a fost odată civilizată. [...] Fascinant de sinistră perspectivă"10. Cu treizeci de ani în urmă, părăsise o țară care, deși marcată de război, încă mai păstra din strălucirea perioadei interbelice. Pelicula captează cicatricele lăsate de abuzurile regimului: exterminarea, întemnițarea, munca forțată, persecuția, represiunea, deportarea. Vinovată de multe din crimele regimului comunist este Securitatea, înființată sub titulatura "Direcția Generală a Securității Poporului" în 1948. Conform statutului, ea apără democrația și luptă împotriva uneltirilor dușmanilor interni și externi. ""Braț înarmat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
acela de poliție politică a regimului, iar unitățile ei au lucrat, cu mijloacele specifice unui serviciu de informații, în realizarea acestui scop"11. Printre primele sarcini ale Securității se numără eliminarea fenomenului emigrării. Cum statul sistase eliberarea pașapoartelor, definise politica exterminării categoriilor non-conforme, semnase protocoale de extrădare cu țările vecine, tot mai mulți români încearcă să părăsească ilegal țara. Actele preparatorii, tentativele și trecerile clandestine ale frontierei au demonstrat că "mii și mii de cetățeni români au ales această cale, singura
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
reculului reprezentat de eșecul revoluției de la 1848 și de ascensiunea antisemitismului de către generațiile care așteptau cu nerăbdare accelerarea procesului de integrare, semn al timpurilor noi. Ideea evreului fără putere s-a impus, până la a-i împinge pe unii să interpreteze exterminarea din al Doilea Război Mondial din unghiul exclusiv al pasivității ("Au mers ca oile la abator"). Această imagine a marcat mentalitatea noilor evrei combatanți și victorioși, și asta mult timp după fondarea statului Israel. Or tema pretinsei pasivități evreiești din
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Mediu și al epocii moderne, să-și administreze viața religioasă și familială după propria legislație, chiar dacă era în schimbul plății unui tribut financiar? În fapt, condiția lor oscila între suveranitate comunitară și dependență, putere și pasivitate. Totuși, în marea sa carte Exterminarea evreilor din Europa, Raul Hilberg pune încă lipsa de rezistență a evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe seama lungii lor experiențe bimilenare 61. În mod clar, suferința, pe de o parte, și pasivitatea, pe de alta, deveniseră cuplul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
după genocid. În introducerea la lucrarea lui Habermann citată anterior, Yitzhak F. Baer, marele maestru al ceea ce s-a numit școala de la Ierusalim, leagă o dată în plus dezastrele din trecut de tragediile moderne, în special de cea care culminează cu exterminarea evreilor. În fapt, așkenazii sunt cei care, în ultimele secole, au așezat tragedia în centrul experienței lor istorice și al imaginației lor literare 72. Cine dintre evreii zilelor noastre, în afara anumitor medii intelectuale și religioase, mai este capabil să identifice
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ritmul ei, a fost curând contrazisă brutal de venirea la putere a naziștilor în 1933 și spulberată de dezastrul fără precedent care a însoțit al Doilea Război Mondial. Promisiunea se transformase în trădare. Note CAPITOLUL 3 O suferință fără speranță? Exterminarea, pe pământ european, a șase milioane de evrei de către naziști și colaboratorii lor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu marchează doar o profundă ruptură istorică. Ea a fost și o catastrofă menită să le pună în umbră pe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
împinseseră pe alții în păcat"9. Variate au fost așadar răspunsurile la masacru date de o ultraortodoxie ai cărei membri, fie și numai prin vizibilitatea lor, au plătit un tribut din cele mai grele genocidului. Unii gânditori hasidici văzuseră în exterminare "durerile nașterii lui Mesia" dinaintea venirii Lui, care avea să pună capăt exilului și influenței nefaste a acestuia. Mișcarea hasidică Lubavici sau Habaduuuu a stabilit chiar o legătură între mesianismul ei și Soluția Finală. Epoca modernă și secolul XX erau
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lui10. Dacă promisiunea nemuririi, un simț acut al păcatului și o anumită concepție despre statutul de popor ales le deschideau unora, celor mai credincioși, o cale spre reconcilierea între credința într-un Dumnezeu drept și iubitor și oroarea lagărelor de exterminare, această cale rămânea închisă pentru mulți alții, care nu aveau asemenea convingeri, ba chiar li se păreau de o mare cruzime. Vom nota totuși că această viziune fundamentalistă asupra masacrului includea de obicei în categoria sfinților martiri toate victimele genocidului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ei erau martorii existenței lui Dumnezeu și ai proiectului divin în această lume. Sarcina principală care le revenea era să-i conducă pe creștini spre Dumnezeu, iar dezastrele pe care le sufereau nu erau decât etape în îndeplinirea ei. Deși exterminarea era rezultatul intervenției lui Dumnezeu, ea nu era o pedeapsă divină. Iisus fusese o victimă nevinovată a cărei moarte dusese la mântuirea lumii. La fel, victimele exterminării erau jertfe alese de Dumnezeu însuși. Fiecare distrugere fusese legată de o intervenție
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dezastrele pe care le sufereau nu erau decât etape în îndeplinirea ei. Deși exterminarea era rezultatul intervenției lui Dumnezeu, ea nu era o pedeapsă divină. Iisus fusese o victimă nevinovată a cărei moarte dusese la mântuirea lumii. La fel, victimele exterminării erau jertfe alese de Dumnezeu însuși. Fiecare distrugere fusese legată de o intervenție divină care avusese o semnificație decisivă pentru cursul istoriei. Ea deschisese o nouă perioadă istorică, apropiind treptat națiunile de Dumnezeu. Cele două mari dezastre precedente, distrugerea Primului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
deoarece, împrăștiindu-i pe evrei, le-a permis să răspândească mesajul divin printre națiuni. Cea de-a doua a instaurat un cult mai pur, a antrenat renunțarea la sacrificii și a favorizat conștientizarea omniprezenței divine. Al treilea dezastru, care este exterminarea, marchează sfârșitul erei medievale, dominată de o concepție îngustă despre religie și comunitate, și apariția unei lumi noi, întemeiate pe rațiune și modernitate. În distrugere ar sta astfel fermentul progresului. O treime din iudaism fusese distrusă, dar celelalte două treimi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în același timp îl făcea incomprehensibil în afara unei genealogii tradiționale a nenorocirii. Acest tip de interpretare și de adaptare priva genocidul de unicitatea sa, această unicitate fiind, de altfel, cel mai adesea revendicată astăzi de mediile evreiești secularizate. Într-adevăr, exterminarea intra astfel în lungul lanț al calamităților abătute asupra evreilor de-a lungul secolelor. Ea ocupa un loc și se fixa solid în această istorie de suferință vehiculată din generație în generație, suficientă sieși și împărțind lumea între cei care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
-se pe încercările de explicare și/sau justificare teologică a masacrului pe care le dezvoltaseră, nu participă la fel de mult ca laicii la intrarea tot mai manifestă a Holocaustului în spațiul și dezbaterea publice. Ca și cum schemele milenare ar atenua durerea, punând exterminarea în perspectivă cu alte dezastre, după care evreii continuaseră să trăiască în respectarea poruncilor. Teologul ortodox Eliezer Berkovits scrie că diferența între flagelurile trecutului și genocid rezidă în amploarea excepțională a celui din urmă, dar dimensiunea unui eveniment are puțină
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în mod curios, "Auschwitz" devine desemnarea simbolică prin excelență pentru toate ghetourile și lagărele, deși la Auschwitz-ul propriu-zis au fost exterminați 70000 de deținuți, în marea lor majoritate polonezi sau prizonieri de război sovietici, în timp ce la Auschwitz II, lagărul de exterminare numit de germani Birkenau, au fost gazate între 1,1 și 1,6 milioane de persoane, dintre care 90% evrei 18. Exegezele teologice clasice ale trecutului nu mai erau satisfăcătoare. De acum, tot ce era uman trebuia citit prin prisma
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]