3,439 matches
-
PRIN ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE. STUDIU DE CAZ. Activitățile extrașcolare pot fi realizate de către elevi sub îndrumarea și supravegherea profesorilor în afara orelor de curs, sub diverse forme: excursii, drumeții, vizite, acțiuni de igienizare a unor spații verzi, dezbateri, concursuri, etc. Educația extrașcolară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității elevilor. Educația prin activitățile extra-curriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii (www.informații profesionale
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
locul bine stabilit în formarea personalității elevilor. Educația prin activitățile extra-curriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii (www.informații profesionale .ro/comunicare/activitatile-extracurriculare-ineducatiacopiilor/). Activitățile extrașcolare din domeniul educației pentru mediu vizează stimularea motivației privind cunoașterea și protejarea mediului înconjurător, dezvoltarea capacității de observare, explorare, și înțelegere a realității înconjurătoare, formarea unei atitudini pozitive față de mediu și a unui comportament ecologic. Pe baza acestor considerente și
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
reciclare a unor categorii de deșeuri. - Discuțiile despre bolile hidrice au scos în evidență faptul că, elevii cunosc parțial pericolul acestor boli și în consecință este necesară intensificarea educației pentru sănătate în școală la orele de dirigenție sau la activitățile extrașcolare. - În urma activităților s-a discutat intens pe marginea subiectului privind sursele de poluare a ecosistemelor, a măsurilor ce ar trebui luate pentru protejarea, conservarea și păstrarea celor existente și refacerea ecosistemelor afectate. - Elevii și-au format și dezvoltat abilități de
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
pentru o receptare critică și responsabilă, pentru o autonomie axiologică față de produsele culturale, indiferent că acestea sunt livrate sub o formă clasică sau electronică. Pe de altă parte, și o extensie a structurilor de formare dinspre palierul școlar spre cel extrașcolar trebuie luată În calcul și reevaluată din punct de vedere educațional. Principiul ar fi că și extracurricularul trebuie să se constituie Într-un context formativ, atât pentru pregătirea inițială, cât și pentru educația pe parcursul Întregii vieți. Incidența unui dispozitiv nou
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
deosebită. Nevăzutul, neapropiatul, evanescentul aprind și Întrețin, mai tot timpul, focul speranței. În acest orizont evolutiv se impun tot mai mult comunitățile specializate ale educaților (elevi, studenți), configurându-se structuri asociative pe criterii atât cu caracter școlar/universitar, cât și extrașcolar/extrauniversitar, cu incidență educativă și noneducativă. Se vorbește tot mai des de „campusuri” virtuale, iar liniile de formare la distanță câștigă teren. Și asta datorită unor avantaje: dispariția constrângerilor legate de distanță și deplasare, flexibilitatea În utilizarea timpului, autonomia maximală
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În altă Împrejurare; unul formativ, de sensibilizare și responsabilizare În legătură cu implicările educaționale ale părinților În activitățile cotidiene cu propriii copii (aspect din păcate neglijat); unul sociocultural, de structurare a unui etos sau mediu stimulativ cu reverberații pozitive atât asupra realizărilor extrașcolare, cât și asupra rezultatelor la Învățătură (sugestii privind petrecerea timpului liber, implicarea părinților În comunitatea educativă, ghidaj privind orientarea profesională etc.). Ideea unei școli a părinților sau necesitatea multiplicării lectoratelor specifice sunt demne de a fi luate În considerare. Astfel
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
limitate - care trăiesc de cele mai multe ori în mai puțină intimitate și adesea în case supraaglomerate reprezintă majoritatea celor ce privesc în mod constant la TV. Televiziunea reprezintă o atracție deosebită pentru aceștia deoarece ei au, în general, mai puține oportunități extrașcolare și puține posibilități de petrecere a timpului liber alternative acestei activități. Considerând că în rândul celor ce nu dețin resurse materiale și culturale - copiii din mediile muncitorești și cei cu părinți (și în special cu mame) cu un nivel de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în ierarhie, ajungând inspector cultural la Casa Școalelor, subdirector general, ulterior director în Ministerul Instrucțiunii Publice, director - având în grijă școlile din mediul rural - la Fundațiile Culturale Regale („Principele Carol” și „Regele Mihai I”). A mai fost șef al serviciului extrașcolar și de propagandă al Basarabiei (1918-1922). Cu un prenume care conține parcă o predestinare, C. a avut o robustă vocație de animator. Zbătându-se pentru înființarea de școli și de cămine culturale la sate, el a pus și tenacitate, și
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
slab dezvoltate, a reacțiilor impulsive și a tendințelor de a acționa agresiv, ceea ce va influența negativ relațiile sociale, fiindcă determină respingerea de către cei de aceeași vârstă. Pe măsură ce copilul crește, influența exercitată de școală (personal didactic și colegi) și comunitate (contacte extrașcolare) încep să își pună tot mai mult amprenta asupra dezvoltării. Cercetările au demonstrat că problemele apărute în relațiile cu cei de aceeași vârstă prevestesc efectele pe termen lung ale neadaptării: abandon școlar, comportamente crimminale, delincvență (Blum și colab., 2000; Parker
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de risc pot fi depresia maternă, relația de atașament insecurizantă, educația precară oferită de părinți, violența domestică, relațiile proaste cu copiii de aceeași vârstă și problemele școlare. Printre factorii de protecție se numără relațiile bune cu egalii, implicarea în activități extrașcolare și prezența unui părinte care manifestă o atitudine de sprijin. Contextul social și financiar (exosistemul) Familiile care trec printr-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar și emoțional sau mamele adolescente, ele însele deprimate, sunt uneori incapabile să sprijine
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
consilierul educativ al școlii, d-na directoare a școlii, prof. Catrina Mariana și prof. Lemnaru Petru. Scopul proiectului a constat în informarea și educarea elevilor în scopul prevenirii consumului de alcool, tutun și droguri prin implicarea comunității școlare în activități extrașcolare care să promoveze un stil de viață sănătos, prin intermediul cărora să se promoveze mesaje pozitive antidrog. Una din problemele actuale ale societății românești o constituie consumul de droguri, de aceea este necesară o intensificare a acțiunilor de prevenire a acestui
Cuvânt înainte. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Ichim Costica Romică () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1903]
-
neîntrerupt de autoinstruire și autocultivare În cele mai variate condiții de viață, pentru a face ulterior față cerințelor Învățării continue. În aceste condiții, se impune și o Întrepătrundere mai mare Între metodele de instrucție școlară și cele de instruire (educație) extrașcolară, Între metodele de „educație formală” și cele de „educației non-informală”, desfășurată liber. i) Accentuarea procesului de scientizare a metodologieitc "i) Accentuarea procesului de scientizare a metodologiei" O reevaluare a metodologiei didactice ar fi de neconceput fără a lua În seamă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
factorii care le explictc "2. Forme ale inadapt\rii [colare [i factorii care le explic\" Inadaptarea comportamentală a unor elevi vizează, în principal, tulburările de relaționare a elevilor în cauză cu părinții, profesorii, colegii și încălcarea regulilor colectivității școlare sau extrașcolare. Paleta acestor tulburări este largă, ea cuprinzând atât modificări comportamentale mai puțin grave sub raport juridic (penal), dar supărătoare, de tipul: minciună, inconsecvență comportamentală, violențe verbale, copiatul la ore, fumatul ostentativ, bruscarea de către băieți a fetelor, refuzul de a saluta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tipuri de probleme și multiple indicații metodice. Nu putem face apel numai la creativitatea cadrelor didactice care n-au primit nici o pregătire metodică specială în sensul realizării obiectivului didactic de care ne-am ocupat aici. g. Activitatea în afara clasei și extrașcolară oferă numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginației, creativității. În cercurile de elevi se desfășoară o activitatea liberă. Aici se pot exersa diferite metode de stimulare a imaginației, cum ar fi brainstorming-ul. Dirigintele poate organiza întâlniri cu oameni de știință sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
au fost mult mai rare decât în clasa de control (Cosmovici, A., 1984). Din păcate, până la „aerisirea” programelor va fi greu să organizăm, frecvent, lecții cu activități pe grupe, dar colaborarea poate fi stimulată cu prilejul activităților din afara clasei sau extrașcolare. Mai întâi, în orice școală se pregătesc serbări școlare; de obicei elevii mari se bucură să joace o piesă de teatru. Aceasta, pe lângă beneficiul realizat prin aprofundarea textului literar, este un excelent prilej de întrajutorare. În afară de actori, alți elevi trebuie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sistemului, care să fisureze monopolul deținut de acest sistem asupra imaginii de sine. Se evită vehicularea unor proiecte noi cu ajutorul unor noțiuni vechi, de pildă cele care delimitează palierele școlarizării: preșcolar/școlar, primar/secundar, preuniversitar/universitar, profesor/elev, activități școlare/extrașcolare etc. Propun În schimb abordări precum „Învățămîntul și privatizarea”, „Filosofia Învățămîntului actual”, „Școala autosuficientă”, „Educația de bază: o prioritate strategică uitată”, „Inegalitatea de șanse În educație”. Dacă problematica reformei și cea a nereușitelor ei nu sînt deloc noi, expunerea practicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Tulcea, unde va locui, cu intermitențe, până după primul război mondial. Tot aici, îl cunoaște pe scriitorul rus V. G. Korolenko. Va fi rănit grav în timpul luptelor de la Mărășești. Din 1920, este pentru o perioadă de timp șeful serviciului activității extrașcolare din Directoratul Instrucțiunii Publice al Basarabiei, după care se va stabili la București. Cât a stat la Chișinău, a scos, împreună cu Liviu Marian, gazeta „Renașterea Moldovei” (1920-1921) și a fost redactor la „Soarele” (1921-1922). Tot cu L. Marian alcătuiește crestomația
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
1989, p. 41), proletkultismul a jucat un rol important În condițiile războiului civil, prin intermediul cluburilor muncitorești devenite ulterior „cluburi comuniste”, apoi cluburi ale Armatei Roșii, ale căror concerte-miting și trenuri de agitație sunt celebre. În 1919, primul congres al instrucției extrașcolare punea problema formării de propagandiști, agitatori și organizatori, acordând totuși o prioritate absolută programului de alfabetizare, educația extrașcolara fiind pusă sub controlul Komsomolului. Cluburile muncitorești și cercurile literare din primii ani ai revoluției ruse organizau dezbateri În jurul formării intelectualității proletare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cluburi comuniste”, apoi cluburi ale Armatei Roșii, ale căror concerte-miting și trenuri de agitație sunt celebre. În 1919, primul congres al instrucției extrașcolare punea problema formării de propagandiști, agitatori și organizatori, acordând totuși o prioritate absolută programului de alfabetizare, educația extrașcolara fiind pusă sub controlul Komsomolului. Cluburile muncitorești și cercurile literare din primii ani ai revoluției ruse organizau dezbateri În jurul formării intelectualității proletare, a problemei originii sociale și a conștiinței de clasă, a deciziilor ce trebuie luate pentru educarea maselor, a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
caz, vom analiza sursele acestor deficiențe (de exemplu, unii copii care nu se pot integra grupului pot manifesta fenomene de respingere privind mărimea, dificultatea sarcinii, corelarea acesteia cu unitățile de timp alocate, relaționarea volumului de activități cu obiectivele propuse, probleme extrașcolare care cauzează deficiențe în comunicare etc.) și, după caz, vom putea îmbunătăți performanțele de interacțiune a grupului în scopul realizării coordonărilor cognitive. Importanța pe care acest nou mod de abordare o are în declanșarea, ca și - paradoxal - în aplanarea conflictelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de la rezultate relativ bune În clasa I, acum atinge cu greu standardele minimale de performanță); Învață sporadic și nu are un stil propriu de Învățare; -disciplinele școlare preferate: educație fizică, educație plastică, educație tehnologică, științe și matematică; participă la activitățile extrașcolare, răspunde la cerințele formulate, În măsura În care le Înțelege. PROIECT DE INTERVENȚIE EDUCAȚIONALĂ Nevoi specifice ale copilului În cadrul familiei: copilul are nevoie de o Îngrijire și o supraveghere mai atentă din partea părinților (efectuarea unui control oftalmologic și auditiv În special, dar și
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
școală (cadrul didactic) discuții cu părinții; crearea unui caiet prin intermediul căruia părinții să fie informați săptămânal de activitatea și rezultatele elevei la școală, În care să noteze aspecte semnificative ale activităților desfășurate de copil acasă; realizarea unor activități școlare sau extrașcolare la care să participe și părinții (serbări, expoziții cu produse ale elevilor, excursii, concursuri sportive sau de cunoștințe generale la care să participe echipe mixte formate din părinți și copii, etc.); Întocmirea Împreună cu părinții și eleva a unui „orar” pentru
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
septembrie 1931 până în februarie 1940, cu subtitlul „Revistă lunară pentru educație și învățământ”. Redactori: Constantin Iencica și D. Goga. În Cuvânt către cititori se arată că publicația va urmări îmbunătățirea „culturii generale a învățătorilor”, oferind material pentru activitatea școlară și extrașcolară. Principalele rubrici sunt „Studii și articole”, „Pagina literară”, „Medicina școlară”, „Pagina juridică”, „Cronica”, „Cărți, reviste”, „Consemnări”. Articolele din domeniul pedagogiei și psihologiei școlare sunt semnate de N. Mărgineanu, Liviu Rusu, Onisifor Ghibu, Al. Ghidionescu, Ana și Constantin Iencica, Al. Roșca
SATUL SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289510_a_290839]
-
de elevi; Atribuțiile șefului clasei; Sarcinile elevului de serviciu pe clasă; Regulamentul de ordine internă; Orarul clasei; Tematica orelor de consiliere; Planificarea activităților extracurriculare; Graficul activităților derulate în cadrul unor proiecte educative; Situația elevilor cu rezultate deosebite în activitatea școlară și extrașcolară; Situația elevilor problemă; Evidența sancțiunilor aplicate elevilor; Graficul de desfășurare a tezelor; Activități de colaborare cu profesorii clasei; Colaborarea cu profesorul psihopedagog al școlii; Planificarea ședintelor cu părinții; Procese-verbale; Observații asupra clasei,fișele individuale ale elevilor; Fișa de asistență pentru
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
prezintă în scris consiliului profesoral propunerile de notare mai mici decât 7,00, pentru elevii care au săvârșit abateri grave ; n) felicită, în scris, părinții sau tutorii elevilor, pentru rezultatele excepționale obținute de copiii lor la învățătură sau în cadrul activităților extrașcolare; înmânează elevilor diplome și premii la festivitatea organizată la sfârșitul fiecărui an școlar; o) organizează întâlniri și discuții cu părinții, care se pot desfășura pe grupe, individual sau în plen, se consulta cu aceștia in legătura cu cauzele și măsurile
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]