824 matches
-
steagul în lungul sforii, drept la jumătatea steajerului și, luând apoi opinca răsuflată a căprarului, s-a urcat ca un pui de urs și a pus-o drept căciulă în capul steajerului, lăsându-i nojițele s-atîrne-n vânt. Și așa a fâlfâit multă vreme în cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui... Poate că ar trebui ca o stradă din Hârlău să poarte numele Corpului Voluntarilor Transilvăneni, și o alta stradă numele Divizia 13 Infanterie Ploiești, care să amintească urmașilor
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
poziție a corpului când este gata de atac; ține aplecată coada când este În repaus și relaxat, ori o poartă În poziție orizontală când este pus pe fugă, În alertă, la atac, așa cum purtau și dacii drapelul În luptă, care fâlfâia În vânt. Poziția și mișcarea Într-un anumit fel a cozii semnifică, În general, starea psihică În care se află la un moment dat. De exemplu, bucuria unei izbânzi pe care o intuiește cu privire la un vânat, după ce Îi adulmecă mirosul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
se împleteau 99 neîncetat ca niște șerpi apocaliptici, lingeau și înțepau poalele cerului zugrăvind răni în toate culorile, ștergându-le pe toate cu imense șomoioage de fum și lăsând pentru fiecare câteva clipe numai câte o zdreanță purpurie zvăpăiată, care fâlfâia ca un amenințător steag roșu... În luminile biruitoare ale focului umbre mari jucau și se întindeau până în tării, parcă toată lumea ar fi început să se clatine... Împrejur satul dormea sau se prefăcea că doarme într-o liniște de mormânt, sporind
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
encomion la fel de inodori, incolori și impotenți? Nu ai aceeași senzație că nu mai există eleganța discursului polemic? Că între a arunca roșii stricate și a clădi statui nu există prea mari diferențe de substanță? Să fie o situație universală, ori fâlfâie doar pe aici, pe plaiurile mioritice? Haide să trec și la al doilea motiv al antractului meu: îmi declaram, cu o imbecilitate extremă, acum câteva epistole, disprețul și indiferența Ăda, acestea pot conlocui, m-am convins, sub mantaua prostiei) față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
râs și aplauze cu mâinile ridicate deasupra capetelor. „Vino și aici!“ Bis-ul este cerut aproape cu furie, iar Anderson, pitit după scenă, se întoarce în forță. Apoi, Jethro Tull pleacă în spatele scenei, la cabine. Zeci de fani îi așteaptă, fâlfâind afișe pe deasupra capetelor, pentru autografe. Anderson apare ultimul. „Ian, te-am așteptat 30 de ani! Vino și aici!“, strigă o femeie. Ian și ai lui împart autografe, schimbă o vorbă cu fiecare. Autocarul „Sibiu 2007“ îi așteaptă în fața scenei. Aventura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
un zgomot audibil numai auzului de înger. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Le-am spus că am inimă... Emil BRUMARU Le-am spus că am inimă și nu m-au crezut, ba chiar au râs. Li se fâlfâia lor de inima mea! Ipocritule, paiață de hârtie gofrată, prefăcutule, da, ești un prepe-făpă-cupu-tâpî! Un cotoi coțcar și cam bandit, târâie-curcubeu prin ciulamaua de ciuperci cleioase, borș de antinevralgice, chiflă de flegmă cleioasă, sfert de ceas prăjit în undelem rânced
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
întrțun parc de pe Bega și despre cum, după doar câteva zile, alte sute sțau zguduit pe 10 Prăjini, Elvis Romano sau Shukar Collective la festivalul de artă romani. Când deodată, pe bara de jos a lui Samsung a început să fâlfâie steagul roșu. Așa am aflat pe skype că Vulturaș tocmai mița fw. două mesaje lungi de la Alexandra. LȚam deschis, am citit și am rămas mută. NȚo să descriu nici cețam simțit, nici cum mța năpădit plânsul și nici cum am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
intitulat Spre biruință, Goga își afirma, în condițiile neprielnice ale restrîngerii teritoriului României la spațiul Moldovei, încrederea că „nu sîntem înfrînți. Ne-am cheltuit, dar nu ne-am istovit. Puterea n-a secat încă și credința rămîne în picioare [...] speranța fîlfîie proaspătă și întinerită peste steagurile ciuruite de gloanțe“ <footnote „România“, 2 februarie 1917. footnote> . Urmărind în primul rînd formarea unui moral sănătos al ostașilor, care să-i conducă spre victorie, Goga nu va uita nici o clipă că idealul său suprem
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o superbă căprioară. Cum să nu alerge în jurul lui ceilalți frați și să-i dea tot ce avea nevoie la îndemînă? Vîntul însă era un măgar și jumătate, nu ținea cont de ținută și nici de titluri universitare, i se fîlfîia lui de pipa aceia drăcoasă rău. Gică, strigă bossul, adu-mi te rog o pătură din mașină. Și țuica.Mă șfichiuiește rău vîntul ăsta. La rachiu se dau și ceilalți frați cu sîrg. Cînd grănicerii își fac apariția, Victor aruncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
gestiona proiectul ține un cuvînt lacrimogen și de un desăvîrșit prost gust. Ce vrei? mă adresez profesorului. Omul acesta avea 10 ani cînd noi ne străduiam să construim acest proiect. Era un copil și cînd a crescut i s-a fîlfîit de turnători și de istorie. A fost o victimă ușoară a abilului și mierosului turnător. Este adevărat. Numai că eu am crezut că acești troglodiți se vor retrage prin peșteri, prin grote, prin păduri, prin Sahara și acolo se vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zis aleluia la balaur și mi-am pregătit ochelarii ca să vad peștele pe care îl vom momi cu rîma tăiată în șapte. Berea însă era rece și o bună dispoziție ne-a cuprins pe toți, încît la toată lumea i se fîlfîia de ce mai găbjeam în undițe din iaz. Deodată prind ceva în aculețul meu și constat că trag destul de greu la fir. Doamne, este mărișor tare... Visul revine imediat în mintea mea și (ce prostie!) sper la... un balaur mare, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai putut concentra... Adam merge cu genunchii puțin îndoiți, ca un cimpanzeu, are mîinile cam lungi, fruntea cam teșită. Cam tontălău. Sau prostălău dacă vă place mai mult. Dar Evei îi place partenerul, și l-a luat și i se... fîlfîie că părăsește raiul. Mai mult, mă sfidează și pe mine și parcă îmi spune: Prostule, nesimțitule, sînt bunică-ta... Mă rog, așa o fi, dar cu așa neamuri... Señor Diaz, mai toarnă-mi un păhărel de rom... deși pe căldura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tot ceea ce poetul cugetă: În mine, în pieire și renaștere este eternitatea 267... Câteodată, doar contururile îl definesc, iar descrierea are accente din proza lui E.T.A. Hoffmann: Privea în păretele afumat la umbra sa proprie, mare și fantastică. Lampa fâlfâia lungă, ca și când ar fi vrut să ajungă tavanul, iar umbra lui... ca o mreajă neagră cu nasul lungit, cu căciula lăsată pe ochi, părea că începuse o vorbire lungă cu el268. Dragostea pătimașă pentru cărțile și manuscrisele vechi este o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de grade, ierarhii, exceptări, explicări. Cugetarea, (maxima, aforismul) este menită să poarte sâmbure mai degrabă amar decât vesel, în acord cu esența realității investigate condiția umană. Cu cât cobori mai în adânc, cu atât se dizolvă zâmbetul și începe să fâlfâie aripa tragicului. Umorul injectat aforismului nu-i decât masca zâmbăreață menită să ascundă rictusul trist. Un soi de cașetă ce disimulează amăreala chininei. Dorel Schor a semnat cărți de factură diversă: "Șarpele și cupa" (Ed. Junimea), "Zmeul cel mic" (Ed.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cart îl înălțau Și tricolorul sărutau. Au murit mulți războinici Cu tricoloru-n mână Ca să arate lumii-ntregi Că ei au făcut parte Din nația română. Așa că tricolorul ne reprezintă țara Și pe pământul țării, pe toate instituții Tricolorul înălțat, el fâlfâie în vânt, Și este admirat. Deci, tu românul nostru, Oriunde te vei duce Tu ia-ți și ticolorul, Și să fii atât de mândru Cu tricoloru-n mână, Că tu ne reprezinți și nația română. După care nu lipsea Limba noastră
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
regimul de dictatură. A venit luna aprilie... cu zarzări, meri și cireși înfloriți. La o lună de noua guvernare comunistă, manifestațiile și mitigurile muncitorești se țineau lanț. Coloane de oameni cu steaguri roșii, cu secera și ciocanul inscripționate pe ele, fâlfâind în bătaia vântului, umpleau Piața Unirii. Uralele, aplauzele și huiduielile de la marele miting din Piața Unirii, răzbăteau în tot orașul. „ Tovarăși !”, striga un activist, în gura mare. „Vom construi, tovarăși, o lume nouă. Lumea de mâine, tovarăși..!” „ Uraaa... uraaa..!”, răspundea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dușmani ai ei !”... „Treziți-vă oameni buni... treziți-vă !” Gloata părea ca apucată de o veselie bezmetică, o veselie de iarmaroc... Uralele nu mai conteneau. Era un spectacol stradal de neînchipuit. În scurt timp mulțimea de lume, cu drapele roșii fâlfâind în vânt umplu piața. Uralele și aplauzele pentru conducătorii iubiți, și sloganele răzbăteau în tot orașul... Străzile înguste, lăturalnice, erau tixite de mulțimi de gură-cască, care se înghesuiau spre piață... Orașul se afla într-o larmă înăbușită. În Piața Unirii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
locuri greu accesibile, ori neumblate, cu o ușurință uimitoare.. De jur împrejur... culmi cu creste înălțate drept, rupturi de stâncă, șuvoaie repezi cu vuiet asurzitor, păduri fără sfârșit, prăpastii, poteci întortocheate... bătăi grele de aripi, ori țipătul păsării de noapte fâlfâind pe deasupra, care te înfioară... totul, absolut totul îl cufunda într-o stare de fericire deplină, de încântare până la extaz. Copil al munților, frate cu brazii și gorunii.. vorbea limba urșilor și a cerbilor, și se înțelegea, doar din ochi cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Cârțu, Ichim, Sofronie.. Oanță, în genunchi, pe marginea gropii, se închinau ca în biserică,.. înspăimântați în fața morții. Brazii înalți și drepți până la cer, se aplecau în adierea ușoară a vântului, clătinând-și încet ramurile. O pasăre de noapte străbătu pe deasupra fâlfâind cu bătăi grele de aripi; speriată, o bufniță zbura orbește și se prăbuși printre crengi huruind. „ .. Doamne Dumnezeul nostru, cela ce cu înțelepciunea Ta cea negrăită, ai făcut pe om din țărână..!”, Tudosă rostea, rar, molcom rugăciunea pentru morți.. „ - Oare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
-i șopti ceva la ureche râzând. „ - Aaa..!”, făcu Sfinția Sa, dumirit. Toți elevii în jurul meu au pufnit în râs.. și, eu nu înțelegeam de ce.... Din capătul coridorului, apăru și Părintele Spiritual, mic de statură, chiar prea mic, în grabă cu antireul fâlfâind.. cu mustața mică sub nas putin zburlită, cu ochii, din dosul ochelarilor ca două rotițe, veșnic neliniștiți, chiar speriați,.. Directorul școlii îl privi cu atenție sporită, uitând parcă de ce l-a chemat, pufnindu-l râsul și pe el... pentru o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un soi de adâncă penumbră interioară; acum „accentul” se mută pe sugestia unei eliberatoare ieșiri spre „lumină”. „După geruri lungi, aceasta era întâia zi de moină. Streșinile picurau și soarele împrăștia de deasupra Măgurii, pe omături, o strălucire orbitoare. Corbi fâlfâiră spre albăstrime din brazii râpilor (...)”: Vitoria știe că nu numai de „zodia primăverii” dau semn moina, soarele, zborul corbilor și „vântul cald”, ci și de acea relativă înseninare lăuntrică a ei, cu sufletul „curățit” de „orice gânduri, dorinți și doruri
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
al României. În Moldova, acolo unde se aștepta poate ca domnul detronat să aibă măcar câțiva adepți care să se manifeste solidar cu el în mod public, se constata același "entuziasm". La Iași, în dimineața zilei de 11 februarie steagurile fâlfâiau, muzica răsuna la fel ca și în celelalte orașe; aici evenimentul fiind sărbătorit prin trei nopți de iluminație 315. Dacă opțiunea celor care preluaseră puterea pentru nominalizarea lui Filip de Flandra și votul exprimat de Parlament pe 11 februarie reflectau
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Filip de Flandra ca domn al României puteau fi văzute chiar a doua zi după părăsirea tronului de către "domnul Unirii", în mai multe orașe ale țării din rândul cărora Iașul nu lipsea. Aici, în dimineața zilei de 11 februarie, steagurile fâlfâiau, muzica răsuna, evenimentul fiind sărbătorit prin trei nopți de iluminat 456. Rațiunea unor asemenea acțiuni nu era greu de intuit, numai că dificultățile financiare 457 prin care trecea orașul făcea greu de crezut faptul că ele erau expresia unei adevărate
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
cu fața de mort, Fecioară uitată în turn Plângând în balcon Cu grai monoton, Cu suflet taciturn În visul meu te port1325. Pătratul triunghiului aflat în cerc e un oraș cu ziduri de cetate, o țintă nepământeană a creștinătății. Deasupra fâlfâie Pasărea Phoenix care ca și pelicanul își smulge din sine pentru puii săi și reprezintă o reminescență a mitului lui Heliopolis, orașul primordial al soarelui. Ideea de a asemui turnurile cetății cu munții, a turlei bisericii sau a turnului principal
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
răul făcut cu mână proprie din nepăsare, prostie și lene? Simplu. Anul viitor să interzicem intrarea în țară a președintelui Ungariei și, dacă vor secuii să fie împreună cu ungurii din Ungaria, să meargă in corpore pe malurile Balatonului, să-și fâlfâie steagurile și să-și arate uniformele, să se ungă cu paprică și să facă o baie rece, că prea li s-a urcat la cap. Până atunci, ar fi bine ca într-o stâncă a Apusenilor, care se zărește de la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]