2,802 matches
-
din viță”, pronunțat „ghiță”, adică de neam nobil-boieresc, asemănător urmașilor nemeșilor din Maramureș. În cazul în care răzeșii voiau să iasă din indivizie și să-și vândă partea cere le revenea, bătrânii satului alegeau părțile din pământul de arătură, din fânețe, din ape, păduri, islaz, iazuri, locuri de moară etc., care reprezentau, spre exemplu, a 16 parte dintr-un sfert de moș (întemeietorul satului de la care s-a moștenit moșia), dar nu era hotărnicită, cel care cumpăra (o rudă directă, cineva
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
boierimi. Situații de excepție aveau locuitorii ocoalelor Câmpulung și Vrancea, a căror drepturi de oameni liberi din domeniul domnesc se baza pe tradiția pastorală. Aceste „republici pastorale” nu au drepturi scrise și stăpânesc în devălmă șie locurile de pășunat și fânețele, precum și munții, cu păduri și ape, în care puteau vâna și pescui. Plăteau dări numai domniei, fără să fie impuse prin autoritatea statului. Neavând privilegii și drepturi recunoscute prin acte, „nu aveau moșia de uric și de ohabă” asemenea boierilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
președinte și ca inginer agronom șef, Minciună Gheorghe sub denumirea de C.A.P. Hudești. Această cooperativă a funcționat mai concret până la revoluție. Avea o suprafață totală de 5.908 ha. din care 4630 ha. arabil, 1016 ha pășuni, 88 ha. fânețe, 18 ha livezi și 156 ha pentru alte întrebuințări(drumuri, construcții, terenuri neagricole etc.). Gospodăriile individuale ale populației aveau 1404 ha. din care 994 ha. teren arabil, 329 ha pășune, 22 ha vii și livezi și 59 ha pentru alte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vedere existența sectoarelor zootehnice la C.A.P., unde prin apropiere se amenajau silozuri cu porumb-nutreț tocat. Până la revoluție, C.A.P.-ul deținea 1134 ha pășunii, iar gospodăriile individuale 329 ha. în general terenurile pe care se aflau și se află fânețe și pentru pășunatul vitelor și oilor sunt situate: în Poiană, La Rotunda, pe șesul Bărăncii, pe Costișă, pe șes la Bompa, în Rădii, La Hârtop, La Podul Manolii, La Dealul Bașeului, La Dealul Morii. Unele din aceste terenuri, în anii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
paie, fân și celelalte produse furajere. E o perioadă de așteptare. Ca om, din mijlocul țăranilor, rămân la părerea ca pământul bun pentru agricultură să fie lucrat în comun, iar cel de pe pante și locuri neproductive să fie folosit pentru fânețe și pagiști și chiar plantat cu pădure. Ce va fi peste 10-20 de ani, se va vedea. ― Și grajdul să-l îndeși cu vite... ( Adrian Păunescu ) 2. Creșterea animalelor Din cele mai vechi timpuri, pe teritoriul de astăzi al comunei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
atenție zootehniei având în vedere că terenul folosit pentru culturile vegetale este cu multe dealuri și văi,cu înclinații mari, ceea ce face ca la ploile repezi solul să fie spălat și sărăcit. Aceste terenuri să fie folosite pentru pășuni și fânețe și unele mai degradate să fie chiar împădurite. N-ar fi lipsit de importanță să se acorde o mai mare atenție produselor agricole ecologice. Este adevărat că munca trebuie mai bine organizată, o mai bună înțelegere și poate niște schimbări
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
valoroasă din punct de vedere socialeconomic. Aceste așezări au reflectat destul de fidel interacțiunea dintre om și condițiile naturale, raportate la condițiile social-istorice. Astfel, condițiile geomorfologice complexe, nivelul apei freatice, prezența solurilor de bună calitate, vegetația predominant de pajiște și fânețe naturale au jucat un rol determinant în apariția și continuitatea procesului de umanizare și dezvoltarea activităților economice din comuna Șipote. II. 2. Potențialul geologic și particularitățile reliefului Din punct de vedere geologic, zona se încadrează într-o unitate morfologică (Câmpia
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apelor subterane capilare în perioadele secetoase, ce apar sub forma unor pete albicioase. Acestea se întâlnesc atât pe unii versanți ai văilor,cât și pe majoritatea șesurilor de aici,motiv pentru care acestea sunt utilizate mai mult pentru pășune și fânețe. Spălările sunt un factor activ al dinamicii reliefului actual,contribuind la formarea glacisurilor coluviale, la colmatarea iazurilor - lucru evident pe teritoriul comunei Șipote- la mărimea debitului solid al pâraielor în perioadele cu precipitații abundente, ca și la subțierea orizontului de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în spațiul comunei Șipote variația suprafeței active apare mai atenuată,având în vedere că învelișul pedologic este alcătuit, în cea mai mare parte, din soluri cernoziomice, iar partea cea mai însemnată este ocupată de culturi agricole (5379 ha),pășuni și fânețe (2034 ha), în timp ce vegetația arborescentă ocupă doar 30 ha din suprafața comunei. Temperatura aerului În această regiune,valorile și regimul temperaturii aerului sunt specifice climatului temperat- continental, scoțând în evidență, totodată, caracterul excesiv al acestuia. Astfel, regimul termic anual se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și larga dezvoltare a proceselor de degradare a versanților din multe sectoare au limitat transformarea silvostepei de aici în scopul utilizării agricole. Astfel, este semnificativ de menționat că terenurile arabile ocupă doar un procent de 59,9%, iar pășunile și fânețele naturale la un loc ocupă 22,6% din suprafața totală a comunei . a) Vegetația de pădure ocupă o suprafață redusă, de cca. 0,33% din suprafața totală a comunei și se întâlnește pe D. Mitoc. În componența acesteia deosebim : (arțarul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
frecvente sunt : păiușul(Festuca valesiaca), iarba bărboasă (Botriochola ischeamum),colilia (Stepa lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată. Datorită diversității condițiilor locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
iarba bărboasă (Botriochola ischeamum),colilia (Stepa lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată. Datorită diversității condițiilor locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
luncă (sărături,mlaștini, bălți) și buruienării de pe marginea drumurilor(ruderale) sau din culturile de câmp, din vii și livezi (specii vegetale). Vegetația de pajiști xerofile Pajiștile sunt reprezentate mai ales prin pășuni, unele fiind permanente și bine întreținute sau prin fânețe, din care unele sunt cosite anual, altele sunt temporar pășunate. Pășunile (21,9%) au o mare extindere pe numeroși versanți improprii agriculturii, în timp ce fânețele ocupă areale mici (0,74%)pe versanți cu pante reduse, dar afectați de alunecări stabilizate. Fondul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
xerofile Pajiștile sunt reprezentate mai ales prin pășuni, unele fiind permanente și bine întreținute sau prin fânețe, din care unele sunt cosite anual, altele sunt temporar pășunate. Pășunile (21,9%) au o mare extindere pe numeroși versanți improprii agriculturii, în timp ce fânețele ocupă areale mici (0,74%)pe versanți cu pante reduse, dar afectați de alunecări stabilizate. Fondul de bază al pajiștilor zonale, de coastă, este constituit mai ales din speciile: păiuș (Festuca valesiaca și F. pseudovina) în pajiștile nedegradate, apoi colilie
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
comunei, ocupând 7720 ha în extravilan si 447 ha în intravilan. Marile categorii de terenuri care fac parte din cele agricole dețineau în 2002 următoarele ponderi (tabelul nr. 9 ): terenuri arabile -5896 ha(65,74 %), pășuni 1941 ha (21,64%), fânețe -115 ha(1,28 %), vii si pepiniere viticole -130 ha(1,44% ) și livezi si pepiniere pomicole- 30ha ( 0,30 %). Suprafața terenurilor neagricole cu valoare de 886 ha cuprinde 30 ha cu pădure (0,33%), 275 ha cu ape (3
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
construcții (1,08%) și 275 ha(cca. 2%) teren neproductiv.(Harta nr.4 ) Analizând tabelul nr.9 și fig. nr. 9 ( a, b, c, d ) se observă că în cadrul suprafeței agricole, categoriile de suprafețe care o compun (suprafața arabilă, pășuni,fânețe, vii, livezi) s-au menținut în cea mai mare parte cam la aceleași valori, în anii 1985, 1990, 1995, 2002. În schimb,, în cadrul categoriilor de terenuri se observă că acestea au proporții caracterizate de un ecart mare între suprafața cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o creștere la 100 ha (în 2002) și, respectiv, 855 t. Ponderea pășunilor ( 1941 ha în 2002, respectiv, 21, 64%) este firească pentru această zonă favorabilă și pentru creșterea pastorală a animalelor. Această suprafață este completată de suprafețe ocupate de fânețe, mai mici ca întindere (115 ha, respectiv 1,28%, știut fiind că fânețele sunt mai greu de întreținut și necesită diverse lucrări costisitoare. Necesarul de furaje pentru animale este completat din cultura plantelor de nutreț sau a plantelor agricole, ce
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1941 ha în 2002, respectiv, 21, 64%) este firească pentru această zonă favorabilă și pentru creșterea pastorală a animalelor. Această suprafață este completată de suprafețe ocupate de fânețe, mai mici ca întindere (115 ha, respectiv 1,28%, știut fiind că fânețele sunt mai greu de întreținut și necesită diverse lucrări costisitoare. Necesarul de furaje pentru animale este completat din cultura plantelor de nutreț sau a plantelor agricole, ce pot fi utilizate parțial ca furaje în hrana animalelor. Modul de utilizare al
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din această zonă, măsurile de selecționare și reproducție conducând la creșterea efectivelor de porcine, ovine, bovine și păsări. Suprafețele cu pășuni s-au menținut aproape cu aceeași pondere, între 1860 si 1990 ha, în toată perioada 1988-2001, spre deosebire de suprafețele cu fânețe,care au scăzut de la 94 ha în 1988, la 66 ha în 1990, știut fiind că ele necesită mai multe lucrări costisitoare, dar a cunoscut o creștere în 2000-2001 între 115-135ha, odată cu creșterea efectivelor de animale. Pentru asigurarea adăpostirii efectivelor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
curgătoare și stătătoare. Fondul de vânătoare e constituit din Fondul nr. 16 Șipote (3675 ha) și Fondul nr. 17 Chișcăreni (6725 ha), fiind gestionat de A.J.V.P.S. Iași. Suprafața fondului de vânătoare rezultată din însumarea suprafețelor productive cinegetic (pădure, arabil, fânețe, vii, livezi, pășuni și izlazuri), si a luciului de apă reprezintă cca.10150 ha,acestea fiind cuprinse atât pe teritoriul comunei Șipote, cât și a unor sate învecinate (Fântânele,Borosoaia, Onești,Alexandru cel Bun). În cadrul comunei Șipote există o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nouăzeci. Pe lângă acțiunile din zootehnie și de plantare de pomi fructiferi ale Asociației Economice Maghiare din Transilvania (Erdélyi Magyar Gazdasági Egyesület - EMGE) merită atenție cercul intitulat "acțiunea câmpurilor verzi", sprijinit de guvernare: planul de transformare a defrișărilor în pășuni sau fânețe, de pe vremea guvernării române, făcea parte dintr-un larg program de îmbunătățiri funciare. Problema revizuirii reformei agrare românești, încărcată cu nenumărate elemente discriminative, ducea, în parte, spre direcția socio-politică începută între 1919-1921. Doar în parte, deoarece, în decursul controlului început
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nord și nord- vest, - păduri de gorun (Qvercus petraea) și de gorun cu carpen (Melampyro-polonicocarpinetum), - carpino- fagetum - pe soluri sărace (Hieraclo-Luzalo-Fagetumus). În regiune întâlnim o vegetație specifică zonei de deal, cu două subzone: a) de păduri, b) de pășuni și fânețe. În zona de pădure predominant este etajul fagului care este întâlnit foarte des în amestec cu alte specii ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor se înregistrează pe văi inversiuni de vegetație (uneori fagul coboară mult pe vesant, în timp ce stejarul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Solurile sunt în strânsă corelare cu roca și vegetația. Conform Hărții Solurilor din România, scara 1: 1000000, întâlnim următoarele tipuri: a) soluri brune și brune podzolice (în zona pădurilor de fag și stejerete); b) soluri brune (în zona pășunilor și fânețelor); c) soluri podzolice argiloiluviale (în lunca pârâului Provița); d) pietrișuri, nisipuri, argile (de culoare vânătă); e) lăcoviști (se întâlnesc azonal), Elementele componente ale cadrului natural, prezentate succint, indică un grad deosebit de favorabilitate pentru desfășurarea vieții și activităților umane, fapt confirmat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
fi încadrată la zonele cu restricții pentru construit. Orice construcție propusă va necesita o cercetare amănunțită a amplasamentului, deci un studiu geotehnic pe bază de foraje. b) Zona Moșia Pietrei (în satul Drăgăneasa) un teren cu pante mai line, parțial fâneață, parțial livezi, stabil la data cercetării. Zona e limitată de două viroage slab conturate, cu caracter nepermanent pe care se scurg apele de pe versanți în perioadele cu precipitații. Amplasarea construcțiilor în zonele cu restricții pentru construit se va face numai
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
teren în valoare de 150.000.000 lei/an. Chiria revine bugetului local. IV.1.2 UTILIZAREA TERENURILOR Tipul satelor din comuna Provița de Jos este cel răsfirat. Vatra este bine conturată, dar forma e neregulată, gospodăriile fiind răsfirate printre fânețe și livezi. 0 100 200 300 400 500 600 1966 1970 1975 1980 1985 1989 Arabil Pășuni Fânețe Teren pomicol Teren viticol Comuna nu a fost cooperativizată. Teritoriul comunei, care însuma în perioada 1966- 1989, 2533 ha și-a schimbat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]