914 matches
-
fost ales de soarta pentru a fi instrumentul colaborării dintre Iugoslavia și Grecia”. Referindu-se la întâlnire și la cauzele amânării unui acord scris, agenția „France Press” ar fi relevat teamă autorităților iugoslave față de „efectul psihologic pe care o colaborare fățișa cu națiunile membre ale blocului atlantic l-ar putea avea asupra acelei părți a opiniei publice iugoslave care este categoric ostilă oricărei idei despre o cruciadă anticomunista”. O știre preluată din ziarul „Napred”, al „emigranților revoluționari iugoslavi”, informează că „imperialiștii
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
saltelele cele mai murdare, mai rupte și mai grosolane, sînt pedepsiți cu cea mai mare severitate pentru cele mai mărunte gesturi, nefiindu-le menționate interdicția și pedepsele alocate, sînt tunși în formele cele mai umilitoare, desfigurîndu-li-se înfățișarea într-o batjocură fățișă, sînt îmbrînciți, loviți, înjurați, înjosiți prin diferite procedee, obligați să tacă sau să adopte un respect forțat, să ia diverse poziții umilitoare (să se tîrască pe burtă, să stea drepți sau crăcănați la percheziții, să fie controlați și în fund
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să se convingă de faptul că în penitenciare totul merge bine. Asemenea manifestări rituale au loc destul de rar, pentru a naște emoții colective, datorită coloritului și pitorescului lor într-o existență cenușie, ternă. Mai puțin controlate sînt manifestările de protest fățiș, ostilitățile ce îmbracă forme violente. Cele mai frecvente sînt agresiunile verbale. În general, sînt folosite apelativele jignitoare, dar rar însoțite de reacții din partea cealaltă. Ele sînt inițiate mai ales în prezența altor colegi. De față cu alte cadre, un angajat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
al condamnaților. Aceștia preferă contactele cu reprezentanții ONG-urilor (în special ai celor care au criticat public administrația centrală) știind că ele s-au dovedit de-a lungul timpului printre puținele forțe care au contribuit la umanizarea închisorilor. În ciuda disprețului fățiș arătat față de acestea, a refuzurilor de a răspunde sesizărilor lor, ONG-urile au bombardat sistematic opinia publică națională și internațională cu problemele pușcăriilor, forțînd în cele din urmă acceptarea unor măsuri reparatorii. Prin monitorizarea respectării drepturilor persoanelor aflate în detenție
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pile, că au dezvoltat relații mafiote cu alte cadre și chiar cu deținuți etc. Beneficiari ai regimului politic ce i-a angajat în funcții și cu salarii nemeritate, slujbașii DGP au devenit nu doar simpatizanți ai PSD, ci chiar dușmani fățiși ai adversarilor acestui partid. Disprețul față de organizațiile neguvernamentale (în special față de APADOR-CH) a fost manifestat fără nici o sfială, refuzul de a răspunde public rapoartelor lor încălcînd uzanțele internaționale. Rapoartele critice ale forurilor externe au fost ascunse publicului, care a fost
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
securitatea României și pentru ordinea internațională. Liberalii conduși de Gheorghe Brătianu apreciau că formula "numerus valahicus" dezvăluia ipocrizia și demagogia celor care o susțineau. Ei se delimitau și de "acțiunile clandestine și conspirative" ale acestora, ca unii care desfășurau acțiuni "fățișe, sincere și categorice". Cu atât mai clară a fost respingerea de către georgiști a formulei "numerus nullus", vehiculată de membrii baroului de Ilfov, în frunte cu decanul acestei instituții, Iorgu Petrovici, pentru a bara accesul tinerilor, proaspeți absolvenți ai Facultății de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din mocirla materialismului"731. Exemplul lor trebuia, potrivit autorului, să-i conducă pe români spre "o nouă orientare a aspirațiilor obștești", care să elimine preferința pentru o viață ușoară, superficială și lipsită de ideal. Comentariul nu echivala cu o acceptare fățișă a idelor legionare, dar nota critică adoptată în perioada anterioară față de mișcarea de extremă dreapta era abandonată. Interpelat de Grigore Filipescu asupra atitudinii permisive a guvernului în fața participării diplomaților străini la funeraliile celor doi legionari, primul ministru Gheorghe Tătărescu a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ne amenință: aventura. În fața ei se ridică cu neînduplecare hotărârea acelora care ne-au spus de mult gândul întreg și pe față: mai presus de toate, înainte de orice, sistemul de guvernare trebuie radical și profund, modificat. Un guvern cu ipotecă, fățișă sau ascunsă nu poate asigura nici primatul muncii românești, nici securitatea statului în organizarea, pe pământul țării, a industriei de apărare națională. Fără o cârmuire deplin conștientă de rostul și de răspunderea ei, nu putem păstra independența țării, nici înăuntru
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
abate de la aceste prescripții, pe o anumită zonă, pentru a realiza o operațiune de urbanizare; astfel, societățile ZUP trebuiau să permită acțiuni de amploare care să evite împrăștierea construcțiilor 155. La începutul anilor 1960, autoritatea statului în cadrul urbanismului operațional devine fățișă. Înființate prin decret guvernamental, în funcție de studiile întreprinse de către corpul instituțional al Podurilor și Șoselelor și în urma unei consultări a colectivităților locale implicate, societățile ZUP devin "teritorii ale statului"156; ele sunt identificate în mai multe comune sau departamente; dreptul de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dispun gentrificații vor accepta o coborâre a barierelor ce-i țin la distanță de locurile sensibile. Trebuie să avem în vedere, de asemenea, că tendința claselor mijlocii de a părăsi teritoriile expuse globalizării riscă să ducă metropolele spre o confruntare fățișă între clasele superioare atașate de aceste orașe în virtutea caracterului mondializat al pieței muncii și populațiile captive în teritoriile cele mai defavorizate. După cum constată Laurent Davezies în Île-de-France, această fugă a claselor mijlocii costă mult și poate compromite competitivitatea aglomerației urbane
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
provocată de abuzurile unei guvernări în care privilegiile aparțineau unei clase care nu mai credea în nimic, nici măcar în privilegiile sale, sau mai degrabă care se crampona de ele din automatism, fără pasiune și fără înverșunare, pentru că avea o slăbiciune fățișă pentru ideile celor care urmau s-o nimicească. Îngăduința față de adversar este semnul distinctiv al debilității, adică al toleranței, care nu este, în ultimă analiză, decât cochetăria unor agonizanți. Doamna du Deffand sau drama lucidității „Ați trăit multe lucruri - scria
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
alte țări europene. Dar cea mai mare bogăție a Georgiei o constituie ospitalitatea nativă a georgienilor ... de la nivelul cetățeanului de rând ... rural sau urban ... până la nivel universitar ... resimțită personal, alături de mândria pentru trecutul lor istoric și lupta lor, surdă sau fățișă, pentru independență ... în ambele cazuri existând asemănări cu noi, românii ... depășindu-ne chiar. În primul caz ... ritualul este mai complex și respectat cu strictețe la orice nivel. Musafirul ... străin de loc sau de țară ... se bucură de o atenție deosebită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la erorile sale și să retracteze, dar acesta refuză. Chiar dacă procesul a fost amânat Bruno nu mai abjură, ci își susține ideile, astfel că în 20 ianuarie 1600, Clement al VIII-lea decide ca Bruno să fie osândit ca eretic fățiș și îndărătnic și să fie abandonat brațului secular, lucru echivalent cu arderea pe rug. I se aduc treizeci de acuze. "Gaspare Scipio își amintește nu mai puțin de patrusprezece dintre aceste învinuiri: tăgăduirea transsubstanțierii, contestare virginității sfintei Maria, șederea în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin participarea la rugăciuni sau la diverse agape cu tăgăduitorii celor ȘAPTE TAINE, prin urmare, cu ereticii. Astfel, în Biserica lipsită de lucrarea duhovnicească a episcopatului luau naștere grupări cu tendințe de evadare din comunitatea de iubire, uneori cu încurajarea fățișă a unor Părinți episcopi. Dorința de revizuire a deciziilor Sinoadelor Ecumenice devenise ardentă în cadrul unora dintre ierarhii Bisericii Române, autorității sinodale substituindu-se autoritatea lui Harnack. În aceste condiții excepționale, replica elitei intelectuale creștine nu a întârziat să se producă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Argument sau laudă eseului - pagini publicate inițial în rubrica din "Convorbiri literare" acum cîțiva ani. Este știut că poezia, proza literară exhibă metafora în dauna conceptului, așa cum discursul științific, în dorința de a elimina posibilele ambiguități, afirmă conceptul, în refuzul fățiș al metaforei. "Or - cum cu îndreptățire susține Irina Mavrodin -, eseul, în spontaneitatea lui specifică, lucrează cu cele două categorii, metafora și conceptul, fără a le opune una celeilalte, ci dimpotrivă, făcîndu-le să se hrănească una din cealaltă". Și autorii la
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Ele trebuie să fie capabile să răspundă numeroaselor și variatelor solicitări, să susțină povara interpretărilor contrastante. Cu alte cuvinte, trebuie să ia parte la eterogenitate cu propria lor textură: nu în intențiile declarate ale autorilor sau personajelor, nu în semnalele fățișe ale textului, ci, mai degrabă, în comportamentul lor tăcut". Un alt factor decisiv de selecție, care responsabilizează pe scriitor, dar îl și onorează, este: "ce, cum și de ce scriu scriitorii într-un anume fel, într-o epocă dată, e mult
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cum plastic spune eseistul, nu încape... Și ne oferă cîteva observații psihologice de nedezimințit adevăr, bine a fi luate în seamă de fiecare dintre noi: Fapt banal este că oamenii se dezaprobă sincer și complet numai în caz de dușmănie fățișă. Și atunci fiecare rămîne încredințat că dezaprobările pe care i le aruncă dușmanul sînt mincinoase. Ideea excelentă pe care fiecare o are despre propria persoană rămîne, în acest caz, nealterată, ori înflorește chiar; fiindcă din fiecare injurie a dușmanului scoatem
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
frescă eminesciană, pentru cîteva generații de aici înainte. S-a ostenit cîțiva ani în șir, topindu-și vederile de-asupra manuscriptelor poetului dela Academia Română. Împotriva tuturor acestor calități s-a ridicat demonul marilor defecte: abandonarea conștientă a oricărei discipline, chiar fățișă sfidare -, introducerea unei metode, care mîine, urmîndu-i exemplul, va putea duce la deposedarea și a puținului material informativ care de drept și de fapt ar aparține esclusiv d-lui G. Călinescu. Luînd lucruri dela alții și prezintîndu-le drept ale sale
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
războiului ruso-turc țările de la Marea Neagră)( Vulturul cu două capete este și simbolul Francmasoneriei, dar nu aceasta este semnificația la care face referire articolul citat de Eminescu) A doua citare este din propriul articol din numărul precedent în care, în mod fățiș, este cerută părerea guvernului („d.nului Brătianu”) despre chestiunea discutată de articolul francez: „am întrebat pe d-nii de la Românul și pe d. Brătianu în parte a ne declara într-un chip caregoric dacă tot ce s-a făcut până acum
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
înființare, școala a contribuit la dezvoltarea sentimentului național în rândul elevilor. Totuși, anuarele publicate de-a lungul anilor au reflectat evoluția anevoioasă: instituția s-a confruntat cu lipsa manualelor și a profesorilor români, cu greutăți materiale, dar și cu ostilitatea fățișă a autorităților habsburgice. De altfel, scopul creării acestei școli, așa cum un fost elev o mărturisește 135, a fost pregătirea tineretului pentru universitățile germane de pe băncile cărora studioșii urmau să profeseze în domenii academice. Odată cu înființarea claselor românești a crescut și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
românești bine consolidate într-un spațiu multietnic și de prezența elementelor alogene receptate ca inamice 44. Într-o astfel de atmosferă poate că nu ar trebui să surprindă derapajul ulterior spre xenofobie și antisemitism al mișcării, limbajul violent și susținerea fățișă a legionarismului. Programul mișcării este redactat abia în 1934 și promovează regionalismul și emanciparea Bucovinei față de editurile bucureștene, în acest sens înființându-se editura Iconar, iar un an mai târziu revista legionară cu același nume. Momentul apariției revistei, ce nu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
iar prozeliții lor numai la conspirații se gîndeau astfel că în anul 50 Alexandru Tiberiu a răstignit pe fii lui Iuda Galileeanul - Iacob și Simon - care instigau pe mozaici că trebuie să se supună numai lui Iahwe, fiind o acțiune fățișă de nesupunere față de puterea romană! Zumzăiala nemulțumirii și conspirației se auzea tot mai puternic din viesparul de la Qumran și alte roiuri se înfierbîntaseră de atîta ură și venin, dar încă nu se pregătea plecarea bărzăunilor și încuibarea lor la Ierusalim
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
există diferențe semnificative, calitative și cantitative, între țările occidentale și cele central-est europene, dar și între cele din urmă. O teorie leagă dezvoltarea societății civile în prezent de dezvoltarea sa în perioada comunistă (Barnes, 2004) cu Polonia ce experimenta disidența fățișă a Solidarității și își păstra universitatea catolică, într-o extremă și Bulgaria, România și Albania în cealaltă extremă. În aceste țări exista un număr foarte limitat de asociații cetățenești, deplin dependente politic și puțin influente, precum asociații de artizani, filateliști
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
schimbată, ar putea reinstanția raiul pe pământ. Găsește religia oficială lipsită de combustibilul care să propulseze individul spre alte dimensiuni decât cele materiale. Liderii comunității tradiționale i se par avizi de putere și ca atare îi plasează într-o opoziție fățișă cu alți lideri spiritualizați. Este simptomatic pentru Kazantzakis să-și plaseze eroii într-un context inițiatic, de răsturnare a valorilor, în limbajul maestrului său vorbind. Contextul e unul neașteptat: o comunitate de creștini aproape indiferenți față de valorile creștine e distribuită
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mai dens ca oțelul îmbogățit cu wolfram, tungsten, mangan...”, ceea ce rămâne în memorie este amintirea unor oameni „iubitori de poezie și maniere cu dinadinsul exagerat de cizelate spre a nărui mișelia mediului înconjurător”. - Modern versus etern. Dintotdeauna are o admirație fățișă față de atitudinea eroică: „Cât de bine văd că singurul lucru important nu-i decât eroismul, în sensul larg, adică posibilitatea pentru om de a suferi, a vibra, a se zbuciuma. Idealul de camping, formula lui ce-mi pasă mie, lui
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]