1,845 matches
-
perenă, înaltă de 15-25 cm, erectă, cu peri asprii, cu rizom orizontal și flori roșii, violete și arareori albe. Este răspândită în mod frecvent prin pădurile de foioase din zona de câmpie și până în cea montană inferioară, în stejărișuri și făgete. În scopuri medicinale se recoltează în perioada înfloririi, atât frunzele bazale fără pețiol, cât și tulpinile. Recoltarea se face în funcție de dezvoltarea plantei; primăvara începând din luna martie și până în mai; vara și la începutul toamnei. Spanozoide, alantoină, mucilagii, acid silicic
Plămânărică () [Corola-website/Science/323482_a_324811]
-
de la nord spre sud, între lunca Mureșului și Dunăre. Spre est Banatul se întinde până la munții Poiana Rusca. Potrivit unui raport din 21 noiembrie 1716, înaintat Camerei Aulice, înainte de cucerirea habsburgică Banatul otoman era împărțit în 12 districte: Timișoara, Lipova, Făget, Caransebeș, Lugoj, Orșova, Palanca Nouă, Panciova, Vârșeț, Ciacova, Becicherecu Mare-Bečej și Cenad. Concomitent cu desfășurarea luptelor pentru cucerirea integrală a Banatului, contele Mercy a hotărât împărțirea provinciei în patru districte mari, pentru a urgenta strângerea dărilor: Întrucât această structură administrativă
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
prea mult de vechile comitate maghiare, s-a adoptat o soluție apropiată de organizarea otomană. Astfel, conscripția din toamna anului 1717 lua în considerare 11 districte mici: Timișoara (71 sate), Cenad (21 sate), Becicherecu Mare (24 sate), Ciacova (69 sate), Făget (108 sate), Lipova (76 sate), Palanca Nouă (55 sate), Vârșeț (72 sate), Caransebeș împreună cu Lugoj (91 sate), Orșova (40 sate) și Panciova (36 sate) . Prin decretul aulic din 12 septembrie 1718 s-a modificat, din nou, împărțirea administrativă: 13 districte
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
72 sate), Caransebeș împreună cu Lugoj (91 sate), Orșova (40 sate) și Panciova (36 sate) . Prin decretul aulic din 12 septembrie 1718 s-a modificat, din nou, împărțirea administrativă: 13 districte (Cenad, Becicherecu Mare, Panciova, Timișoara, Ciacova, Vârșeț, Palanca Nouă, Lipova, Făget, Lugoj, Caransebeș, Almăj ( cu sediul la Mehadia) și Orșova, 6 companii militare de graniță (Mokrin, Chichinda, Franjova, Melence, Botoš, și Idvor, din 1726 puse în subordinea unui căpitănat suprem) și compania din clisura Dunării Între 1719 - 1720, unificându-se districtul
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
graniță (Mokrin, Chichinda, Franjova, Melence, Botoš, și Idvor, din 1726 puse în subordinea unui căpitănat suprem) și compania din clisura Dunării Între 1719 - 1720, unificându-se districtul Almăj cu districtul Orșova, compania din Clisură cu districtul Palanca Nouă și districtul Făget cu districtul Lugoj, numărul acestora s-a redus la 11. Structura celor 11 districte bănățene și a celor două districte de la sudul Dunării, subordonate, de asemenea, Administrației Banatului de la Timișoara, o găsim pe hărțile vremii, în primul rând pe harta
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
faptul că numeroasele bo-te-zuri pe care le făcea ignorau obligația de a avea aprobarea autorităților pentru fiecare dintre cei botezați. Speriate de numărul mare de convertiri, autoritățile, cu sprijinul conducerii cultului, l-au transferat în mod abuziv în cercul pastoral Făget/Sintești, apoi la Jimbolia, Bobda, Beregsău. La scurt timp i-a fost retras carnetul de păstor, dar nimeni nu i-a putut stinge pasiunea pentru rugăciune și pentru salvarea celor păcătoși de sub osânda păcatului. Deși nu s-a mai bucurat
Liviu Olah () [Corola-website/Science/335378_a_336707]
-
2011 hotărăște să înceapă un nou capitol al vieții sale în motorsport și anunță volumul 2 al autobiografiei sale. După o pauză totală de aproape 2 ani în care nu a pedalat deloc, în 29 aprilie 2012 revine la ""Maratonul Făgetului"", desfășurat la Cluj-Napoca și termină cursa chiar și cu schimbătorul spate rupt. După alți 200 km parcurși pe bicicletă, în 25 mai 2012 ia startul la ""Etapa de noapte"" unde termină concursul pe locul 5 din 23 concurenți la secțiunea
Marius Pantea () [Corola-website/Science/333228_a_334557]
-
1.3" cu care în 28 septembrie 2014 debutează în calitate de pilot în "CNIA cu un loc 5 la categoria debutanți cu motoare sub 1600 cmc". Cu aceeași "mașină" încheie anul cu un loc 2 la categoria sub 1400 cmc în "Făget Rally Sprint" pe 26 octombrie 2014. După un început de an 2015 trist, în care Sirionul la care a muncit aproape un an întreg i-a fost distrus ,stând în parcare, în urma unui nefericit "accident", debutează în VTM (Viteză pe
Marius Pantea () [Corola-website/Science/333228_a_334557]
-
pot întâlni și biocenoze oligo-mezotrofe) similară Tinovului Mohoș de lîngă lacul Sfânta Ana, în suprafață însă de numai aproximativ 1 hectar. Turbăria - care și-a primit numele după răbufnirile scurgerilor de gaze (care barbotează în apa mlaștinii), este înconjurată de făgete. și este situată la o altitudine de 925 m la nord de vârful Puturosu, pătura de turbă având o grosime maximă de 4,1 m. Este un altar catolic deschis situat într-o grotă de piatră aflată în apropierea "Pasului
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
Timiș) din (fostul comitat) Caraș-Severin, fost în Austro-Ungaria, în prezent în România. Părinții săi au fost preotul Simion Popescu și Ana Vuia; aceasta fiind cea de-a doua lui soție. A urmat cursurile primare la Bujor (azi Traian Vuia) și Făget. Între 1884 și 1892, urmează liceul la Lugoj. Aici petrece mult timp în mijlocul familiei lui Coriolan Brediceanu, care-l va sfătui, ajuta și încuraja mai târziu în cariera sa. Vuia dovedește de când urma cursurile primare, și apoi secundare, o atracție
Traian Vuia () [Corola-website/Science/296853_a_298182]
-
Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, comitatul Târnava Mică - d. 13 februarie 1935, București) a fost un filolog și bibliograf român, membru titular și președinte al Academiei Române. Ion Bianu a absolvit Facultatea de Litere din București, după care, în 1888, cu sprijinul oferit de Alexandru Odobescu
Ioan Bianu () [Corola-website/Science/307111_a_308440]
-
l/m²) și minime în luna februarie și se manifestă sub formă de averse vară și sub formă de „ploi mocănești” toamnă. În general, floră din jurul orașului a fost sacrificata pentru agricultură. Răzleț se întâlnesc pâlcuri de foioase, în special făgete, iar pe malurile râurilor - salcii, plopi și arini. Diverse specii de flori de câmp sunt ocrotite de lege. În oraș se gaseste un exemplar din arborele pagodelor. Fauna locală constă din rozătoare de câmp, vulpi, mistreți și diferite păsări. În
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
pe drumul județean DJ193, după ce treci podul peste Someș la Ardusat, apucând drumul județean DJ108A ajungi la Rodina trecând prin Buzești, Sârbi, Fărcașa și Gârdani. Continuând drumul, după cotitura numită de localnici Cornu Dealului, unde se află în construcție mănăstirea Făget, se intră în sat. Singurul edificiu de o importanta deosebită și totodată de o valoare inestimabilă, este biserica care străjuiește, veghează și ocrotește satul, locuitorii lui și pe cei ce-l străbat. Biserica, edificiu închinat credinței în Dumnezeu de către localnici
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
fără scrupule” al cărui caracter adevărat ar fi putut inspira „cel mult o poezie patriotică”. Printre persoanele pe care le-a introdus în roman se află iubirile succesive Elena Haliță („Marta Domșa”) și Ilona Lászlo („Ilona Vidor”, fiica primarului din Făget în realitate, dar fiica groparului în roman), precum și generalul Karg, care a pronunțat sentința de condamnare la moarte. În octombrie 1921, el a fost prezent la deshumarea fratelui său și reînhumarea sa pe pământul fostului Vechi Regat Român, așa cum acesta
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
(n. 15 februarie 1930, Chișinău, d. 28 iunie 2006, Făget, județul Timiș) a fost prozator, reporter, om de film. Este autorul romanului "Ademenirea" (1983), interzis de autoritățile comuniste ale vremii. Este supus unor persecuții fizice și morale,fiind nevoit, astfel, să plece din țară, împreună cu familia, în 1986. Fiul lui
Romulus Zaharia () [Corola-website/Science/323761_a_325090]
-
în 1958 (în colaborare). Volumul de reportaje "Cal bătrân cu chinga roșie" (1974) reprezintă o parabolă strecurată prin cenzura vremii: calul bătrân este poporul român și chinga roșie, sistemul comunist. În 2003, se întoarce în țară, stabilindu-se în localitatea Făget, jud. Timiș, alături de soția sa, unde își (re)editează câteva romane. Moare în iunie 2006, după o lungă suferință fizică și morală, detectabilă în cele mai importante romane ale sale. Romanul parabolă "Ademenirea", scris în 1956-1968, este predat editurilor în
Romulus Zaharia () [Corola-website/Science/323761_a_325090]
-
documente ca proprietate a lui Ștefan Török, apoi trece în posesia fiului său. În această perioadă aparținea când de județul Timiș, când de județul Hunedoara. Conscripția de la 1717 arată că Zoraniul avea 30 de case și făcea parte din districtul Făgetului. Pe harta contelui Mercy de la 1723, apare cu numele de Sorany, iar pe harta din 1761 cu numele de Soran. În perioada interbelică aparținea de județul Severin, plasa Margina.
Zorani, Timiș () [Corola-website/Science/301412_a_302741]
-
din Pesta, Murgu este eliberat la 9 aprilie. După cîteva zile i se propune de către Timotei Cipariu să prezideze Adunarea de la Blaj, ”ofertă” pe care o refuză. La 24 iunie este ales deputat simultan în circumscripțiile electorale Lugoj, Oravița și Făget. Cu ocazia validărilor la ședința Adunării Naționale din 6 iulie 1948 va opta pentru mandatul Lugojului. Obține dreptul de a convoca o adunare populară la Lugoj și la 27 iunie în deschiderea adunării este proclamat președinte al acesteia. Marea Adunare
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
1565), se dă din București un alt document de către Petru Voevod ""domn a toată țara Ungro-Vlahiei, fiul lui Mircea Voevod, prin care parte de nord a orașului-care pana nu demult se chema Rădulești, si se întindea de la Răstoaca până la râul Făget - se da ocina lui Stoica cu frații săi Ciolan si Dumitru si lui Radu cu frații săi Oprea si Stepan, cu fii lor câți le va da Dumnezeu"". În primul dintre aceste documente sunt pomenite doar două sate (cartiere): Vaideeasca
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Alături de rocile cristaline și eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu panțe domoale. Climă Carpaților este continentală, precipitațiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetația este dispusă în etaje (pajiști alpine sus, păduri de conifere și făget pe panțe și pe înălțimile mai mici). Din munții Carpați izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Șiretul, Mureșul, Oltul ș.a. Etimologia numelui purtat de munți este necunoscută, pentru elucidarea ei propunându-se mai multe variante. Două din cele mai cunoscute fiind
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
2002 — Ordinul Național „Pentru Merit” în gradul de Cavaler oferit de Președintele României, domnul Ion Iliescu, iunie — Premiul pentru critică (Offert par la Ville de REIMS, Franța), Revista Artă și Poezie (Revue internationale de culture française), septembrie — "Diplomă", Primăria orașului Făget, mai 2001 — "Premiul „Relații Culturale”", Uniunea Scriitorilor din R. Moldova — "Diplomă de onoare", Societatea Română de Radiodifuziune — "Premiul cultural „Gh. Bulic”", S.L.A Uzdin (Iugoslavia) - pentru contribuția la promovarea și afirmarea valorilor românești — Premiul pentru eseu, vol. "Elitism și Postmodernism
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
Drajna este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cătunu, Ciocrac, Drajna de Jos, Drajna de Sus (reședința), Făget, Ogretin, Piatra, Pițigoi, Plai, Podurile și Poiana Mierlei. Numele comunei vine de la denumirea pârâului Drajna care o străbate de la nord către sud și care derivă din două cuvinte slavone: "draj" care inseamnă „râu repede, energic” și "dolojna" care înseamnă „drum
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
urmele unui castru roman construit în anul 106. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei era împărțit între patru comune rurale, toate aflate în plaiul Teleajen al județului Prahova: Drajna de Jos (cu cătunele Drajna de Jos, Făgetul, Podurile și Chirițești), Drajna de Sus, Cătunul (cu satele Cătunu și Poiana Mierlei) și Ogretinul. Comuna Cătunu se desprinsese din comun Drajna de Sus în 1864; ea avea 932 de locuitori și nu avea nici școală, nici biserică, localnicii folosindu
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
70 de băieți și 2 biserici: una construită de moșierul Alexandru Filipescu în 1844 și o alta zidită în 1879. În această comună, pe râul Teleajen funcționau două mori de apă și o pivă, iar pe râul Drajna, în cătunul Făgetul exista o altă moară de apă. În perioada interbelică, Anuarul Socec consemnează că în 1925 cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna Cătunu a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin. Comunele Drajna de Jos, Drajna de Sus și Ogretin făceau parte
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
mai mulți ostași români din Armata Austro-Ungară încep să dezerteze, iar comandanții militari dispun arestarea și spânzurarea țăranilor surprinși în apropierea frontului, acuzându-i pe nedrept de spionaj. Bologa este chemat într-o seară la sediul comandamentului de divizie din Făget și numit de generalul Karg în juriul Curții Marțiale care urma să judece a doua zi 12 țărani români, învinuiți de fraternizare cu inamicul. Refuzând să devină complice la condamnarea unor oameni nevinovați, el se hotărăște să traverseze liniile frontului
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]