6,551 matches
-
obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Or, aceasta presupune determinarea îmbibației alcoolice sau a prezenței altor substanțe în organismul făptuitorului, precum și un moment al determinării acestora. Astfel, reglementarea obligației de supunere la prelevarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței unor substanțe psihoactive reprezintă atât un mijloc de asigurare a circulației rutiere, cât și un
DECIZIA nr. 57 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276317]
-
obligațiile ce constituie conținutul raportului juridic ce ia naștere între statul solicitat și statul solicitant vizează realizarea operațiunilor specifice extrădării, și nu analiza sau soluționarea de către autoritățile statelor implicate a cauzelor penale în care persoanele extrădabile au calitatea de făptuitori. ... 33. De altfel, nici competența autorităților naționale, respectiv a instanțelor naționale învestite să soluționeze cererile de extrădare, nu a fost reglementată în vederea analizei de către acestea a fondului cauzelor penale în care este solicitată extrădarea. ... 34. În acest context
DECIZIA nr. 289 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287811]
-
juridice. Cu rang de principiu, hotărârile penale definitive sunt susceptibile de modificări și schimbări în cursul executării numai ca urmare a descoperirii unor împrejurări care, dacă erau cunoscute în momentul pronunțării hotărârii, ar fi condus la luarea altor măsuri împotriva făptuitorului ori ca urmare a unor împrejurări intervenite după ce hotărârea a rămas definitivă. În aceste situații apare necesitatea de a se pune în acord conținutul hotărârii puse în executare cu situația obiectivă și de a se aduce modificările corespunzătoare în
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
Deputaților se îndepărtează de intenția legiuitorului anterior arătată, întrucât art. I pct. 9 din legea analizată prevede, prin dispozițiile art. 218^1 alin. (7) din Codul penal, o cauză de nepedepsire care, prin aplicarea diferenței de vârstă de 5 ani între făptuitor și victimă, permite ca un minor cu vârsta de 13 ani și o lună care consimte la un raport sexual cu un major de 18 ani să fie prezumat a exprima un consimțământ valabil. Se susține că, în aceste condiții
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
că, în aceste condiții, soluția legislativă criticată nu poate fi conciliată cu rațiunea adoptării Legii nr. 217/2023 și se menționează că, în forma inițială a proiectului legii supuse controlului de constituționalitate, cauza de nepedepsire prevedea o diferență de vârstă între făptuitor și victimă de 3 ani. ... 5. Este invocat art. 113 din Codul penal, ce reglementează limitele răspunderii penale, arătând că minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal, că minorul care are vârsta între 14 și
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
săvârșește și urmările acesteia, cât și capacitatea acesteia de a-și manifesta voința neconstrânsă de a le săvârși. În acest context, se apreciază că, deși dispozițiile art. 113 din Codul penal reglementează o prezumție absolută a lipsei de discernământ a făptuitorului care are o vârstă mai mică de 14 ani, cu atât mai mult se poate aprecia că un minor cu vârsta mai mică de 14 ani, victimă a unei infracțiuni cu caracter sexual, nu are discernământul necesar pentru a conștientiza
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
a unei infracțiuni cu caracter sexual, nu are discernământul necesar pentru a conștientiza consecințele unui act sexual și, ca atare, nu poate consimți la un act sexual cu un major. Se susține că diferența de vârstă de 5 ani între făptuitor și victimă, prevăzută de dispozițiile art. 218^1 alin. (7) din Codul penal, încalcă prezumția absolută reglementată la art. 113 din Codul penal. ... 6. Se face trimitere la art. 18 din Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
art. 218^1 alin. (7) din Codul penal, încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5). ... 10. Totodată, se arată că o altă ipoteză neclară, reglementată prin legea criticată, este cea în care actul sexual este săvârșit de un făptuitor care mai are câteva zile până la împlinirea vârstei de 18 ani și un minor care urmează să împlinească 14 ani și consimte la actul sexual. Se arată că, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 217/2023, fapta
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
sunt comise în una din următoarele împrejurări: a) fapta a fost comisă de către un membru de familie al minorului sau de către o persoană care conviețuiește cu minorul; ... b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau acesta a abuzat de poziția sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situația vădit vulnerabilă a acestuia cauzată de boală, handicap psihic sau fizic, situație de dependență ori de o stare de incapacitate fizică sau
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
dacă faptele au fost comise în schimbul unor remunerații, al unui folos material ori al unui avantaj în natură sau al promisiunii unor astfel de beneficii, precum și în situația în care minorul a fost constrâns la a conviețui cu făptuitorul. (6) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 9 la 18 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (7) Faptele prevăzute la alin. (1) nu constituie infracțiune dacă diferența de vârstă între făptuitor și victimă
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
conviețui cu făptuitorul. (6) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 9 la 18 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (7) Faptele prevăzute la alin. (1) nu constituie infracțiune dacă diferența de vârstă între făptuitor și victimă nu depășește 5 ani. (8) Tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (1)-(4) se pedepsește. ... ... 21. Ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, Legea nr. 217/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
sunt comise în una din următoarele împrejurări: a) fapta a fost comisă de către un membru de familie al minorului sau de către o persoană care conviețuiește cu minorul; ... b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau acesta a abuzat de poziția sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situația vădit vulnerabilă a acestuia cauzată de boală, handicap psihic sau fizic, situație de dependență ori de o stare de incapacitate fizică sau
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
între 16 și 18 ani se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 9 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, dacă: a) minorul este membru de familie al majorului; ... b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau acesta a abuzat de poziția sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situația vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic sau fizic, unei situații de dependență, unei boli, unei stări de incapacitate fizică sau
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
minori. ... (6) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 9 la 18 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (7) Faptele prevăzute la alin. (1) și (1^1) nu se sancționează dacă diferența de vârstă între făptuitor și victimă nu depășește 5 ani. (8) Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1)-(5^2) se pedepsește. ... 22. Prevederile criticate cuprinse în art. I pct. 9 din Legea nr. 217/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
Codul penal, potrivit cărora nu constituie infracțiune violul săvârșit asupra unui minor, comis în formele prevăzute la art. I pct. 9 din Legea nr. 217/2023 cu referire la art. 218^1 alin. (1) din Codul penal, dacă diferența de vârstă dintre făptuitor și victimă nu depășește 5 ani. ... 29. Cu privire la norma penală prevăzută la art. I pct. 9 din Legea nr. 217/2023 cu referire art. 218^1 alin. (7) din Codul penal, Curtea reține că, anterior datei intrării sale în vigoare
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
din Legea nr. 424/2023 cu referire la art. 218^1 alin. (7) din Codul penal, devenind o normă care reglementează într-adevăr o cauză de nepedepsire [„(7) Faptele prevăzute la alin. (1) și (1^1) nu se sancționează dacă diferența de vârstă între făptuitor și victimă nu depășește 5 ani“]. Așa fiind, în prezent, critica de neconstituționalitate ce vizează dispozițiile art. I pct. 9 din Legea nr. 217/2023 cu referire la art. 218^1 alin. (7) din Codul penal, în forma lor anterioară modificării prin
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
9 din Legea nr. 217/2023 - criticată prin prezenta excepție de neconstituționalitate - dispozițiile art. 218^1 alin. (7) din Codul penal reglementau o normă de dezincriminare, care prevedea că „faptele prevăzute la alin. (1) nu constituie infracțiune dacă diferența de vârstă între făptuitor și victimă nu depășește 5 ani“. Însă, anterior intrării sale în vigoare, această normă de dezincriminare a fost modificată de legiuitor prin dispozițiile art. I pct. 5 din Legea nr. 424/2023, devenind o cauză de nepedepsire, potrivit căreia „faptele prevăzute
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
normă de dezincriminare a fost modificată de legiuitor prin dispozițiile art. I pct. 5 din Legea nr. 424/2023, devenind o cauză de nepedepsire, potrivit căreia „faptele prevăzute la alin. (1) și (1^1) nu se sancționează dacă diferența de vârstă între făptuitor și victimă nu depășește 5 ani“. ... 31. Or, pentru considerentele anterior menționate, obiectul excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 9 din Legea nr. 217/2023 cu referire la art. 218^1 alin. (7) din Codul penal nu mai îndeplinește condițiile
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
Codul penal, condiția omogenității juridice este îndeplinită, în primul rând, indiferent dacă actele de executare îmbracă unele forma consumată, iar altele forma tentată, dar pedepsibilă. În același context, există unitate juridică între actele de executare repetate și atunci când activitatea făptuitorului se concretizează în forme diferite de participație penală, fie principale (autorat sau coautorat), fie secundare (instigare sau complicitate), regula fiind aceea că formele principale de participație absorb variantele secundare. ... 102. În al doilea rând, omogenitatea juridică a unor acte plurale
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
menținerii, după caz, a sferei sale de aplicare și la alte fapte). Prima ipoteză corespunde exemplificativ modificărilor aduse infracțiunii de trafic de influență prin Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (sub aspectul introducerii cerinței suplimentare a existenței unei promisiuni a făptuitorului că îl va determina pe funcționarul public la o anumită conduită), iar cea de-a doua, modificărilor aduse prin aceeași lege infracțiunii de luare de mită (prin introducerea cerinței ca fapta funcționarului public să fie săvârșită în legătură cu îndeplinirea
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
comise anterior, în măsura în care toate alcătuiesc o unitate legală de infracțiune continuată, nu contravine principiului general al legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum este consacrat în dreptul național la art. 1 și 2 din Codul penal. ... 124. Opțiunea făptuitorului de a comite noi acte de executare ulterior intrării în vigoare a unei legi care incriminează, în mod accesibil și previzibil, același tip de conduită, reflectă atât nesocotirea acestei din urmă legi, cât și acceptarea posibilității ca ea să se
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
care a condus ulterior la o practică judiciară mult mai reticentă, în special în privința daunelor morale. În Olanda, repararea patrimonială a daunelor morale suferite de victimele indirecte ale unui fapt ilicit este acordată doar dacă prin uciderea victimei directe făptuitorul a intenționat să prejudicieze victima indirectă. În Scoția, Elveția sau Portugalia, victimele indirecte pot fi despăgubite numai dacă pot face dovada faptului că prejudiciul lor este distinct de cel al victimei directe, adică dacă victima indirectă poate dovedi că prejudiciul
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială“. Potrivit art. 1.357 din Codul civil, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru angajarea răspunderii civile delictuale sunt următoarele: săvârșirea unei fapte ilicite, vinovăția făptuitorului, existența unui prejudiciu și legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudiciu. În ceea ce privește prejudiciile, conform art. 1.355 alin. (3) și art. 1.385 alin. (1) din Codul civil, acestea se repară integral, dacă prin lege nu se
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
alin. (3) din Legea nr. 10/1995 fiind redactate cu suficientă claritate, precizie și previzibilitate. În ceea ce privește restrângerea dreptului de proprietate privată al contravenientului prin faptul că amenda contravențională reprezintă o formă de constrângere juridică vizând, în special, patrimoniul făptuitorului și conduce la micșorarea acestuia din urmă, instanța apreciază că aceasta este, în esență, finalitatea sancțiunii amenzii, aceea de afectare a patrimoniului persoanei fizice sau juridice. Totodată, raportat la motivul invocat, și anume acela al unei practici neunitare la nivelul
DECIZIA nr. 330 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288908]
-
regim juridic diferit față de cel comun. Prin urmare, nu poate fi primită susținerea autoarei excepției, potrivit căreia opțiunea legiuitorului de a impune judecătorului, prin lege organică, o anumită sancțiune contravențională, excluzând, de plano, sancțiunea avertismentului, indiferent dacă fapta sau făptuitorul prezintă sau nu pericol social ridicat, constituie o reglementare neconstituțională. ... 25. Referitor la critica autorilor excepției formulată prin prisma lipsei de previzibilitate a art. 36 pct. II lit. d) din Legea nr. 10/1995, prin Decizia nr. 665 din 28 noiembrie
DECIZIA nr. 330 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288908]