2,882 matches
-
vie revărsându-se și dăruindu-se cu generozitate și pasiune semenilor în așa de multe domenii, încât se poate afirma că n-a rămas niciunul neabordat, lăsând în urmă o operă impresionantă, creații literare de mare amploare și incredibilă diversitate: fabulă, roman, pamflet, poezie, proză memorialistică, eseu, teatru, lucrări istorice de uimitoare cuprindere și îndrăzneală, istorie a românilor în nu mai puțin de 14 volume, o istorie a școlilor în 4 volume, multe alte documente de mare importanță istoriografică și documentară
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
este fericit. Pe bună dreptate: pentru că nu știe că este fericit. Și esența vieții nu este să „fii “, ci să știi că „ești“ fericit. Încălecat pe Roib, calul amintind de Pegas, per¬sonajul cărții a galopat spre insula dorințelor. O fabulă cu iz istoric și politic, în acest context, dezvoltă autorul. Călătoria personajului se oprește pe „Insula dăruiri și binefacerii depline“, unde „Darius a devenit un adevărat medic na¬turist care multe vieții a salvat ( ... )”, iar însoțitoarea au¬to¬ru¬lui
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
le am dat!“. Recurgând la alegorie, la simboluri și metafore bine alese, Mircea Pavel Morariu țese o poveste bine articulată, na¬rând călătoria prin viață a unui spirit neliniștit, doctorul Mir. Autobiografia în versuri a lui Mircea Pavel Morariu, o fabulă modernă, captivează și ține cititorul cu sufletul la gură. Critic extrem de lucid al lumii în care trăim, autorul face o radiografie dură a societății actuale. Așa cum și a mărturisit deschis dragostea nețărmurită pentru țara natală, deși murdară, populată de oameni
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
aceste meleaguri mioritice mai dăinuie “viermi “, Menuț Maximinian desfide existența amorfă și derizorie: “Viermii ăștia grași/ Sunt din pământul meu,/Iar lăcustele de împrumut.Mai am șerpi orbi și șobolani cântători,/ Din flora acidă./ Toate cu suflet “.(Mister). Folosind elementele fabulei poetul face politica denunțului înfierând personajele cu mască și fără mască care contribuie și azi la dezordinea social. Sondând mereu misterul ancestral și idealul clasic al omului, autorul răstălmăcește aparențele pentru a descifra filonul spiritual: ”Vin străbunii,/ Te iau de
MENUŢ MAXIMINIAN- NODURI ÎN HAOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346441_a_347770]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > GREIERELE ȘI FURNICA Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1011 din 07 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Dintre fabulele care au avut succes odată, Este una ce îmi pare, astăzi, foarte demodată, Chiar mai mult, inoportună pentru-această rânduială, Cu-o morală care-i sună, nici ca nuca-n tencuială; “Greierele și furnica” Lăutar, ea gospodină! ... Fac pariu că
GREIERELE ŞI FURNICA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348299_a_349628]
-
Greierele și furnica” Lăutar, ea gospodină! ... Fac pariu că și bunica de-ar citi-o se închină, Fiind vremile schimbate, crize lungi și barosane, Plus că nu sunt menționate, celulare, blugi, Merțane, Iar apoi, e-o “Uniune”, ce, pentru armonizare, Fabulei i s-ar impune o reactualizare După legi europene, și ... cerințelor de piață, Puse vechile catrene la situația de față, Fără vreo discriminare, sau rasism, iar în finală Greierele fi'nd cel care va veni cu o morală; (Orișicum, de
GREIERELE ŞI FURNICA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348299_a_349628]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ACESTE TIMPURI NECESITĂ O FABULĂ. MUNCĂ ÎN ZADAR Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului MUNCĂ ÎN ZADAR de Nicolaie Tony DINCĂ Meșteri de fețe frumoase Într-o zi s-au apucat, Cu pomezi și cu miroase
ACESTE TIMPURI NECESITĂ O FABULĂ. MUNCĂ ÎN ZADAR de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376937_a_378266]
-
politici care Ne spun, despre murdărie, Că are parfum de floare. MORALA Precum știe lume multă Și-o spune și subsemnatul, Să rețină cei ce-ascultă: N-ai cum parfuma... rahatul! N. T. DINCĂ Referință Bibliografică: ACESTE TIMPURI NECESITĂ O FABULĂ. MUNCĂ ÎN ZADAR / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2166, Anul VI, 05 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ACESTE TIMPURI NECESITĂ O FABULĂ. MUNCĂ ÎN ZADAR de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376937_a_378266]
-
realiza în acest sens, prima interpretă a Floriei Tosca din istoria muzicii universale sfârșindu-și zilele în cea mai accentuată stare de sărăcie cu putință pentru statutul ei profesional inegalat nici până în secolul de față, XXI. „Aceasta să fie morala fabulei? Stupidă morală!”, scria CEZAR PETRESCU la acea dată, în ziarul său. Dar lucrurile nu s-au oprit aici, căci același stat român al anului 1939 nu a găsit de cuviință nici măcar în momentul trecerii artistei la cele sfinte să ofere
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
jocul se destramă, Farmecul dispare! Ghicitoare, Știu o floare,mirositoare, Înflorita în ponoare, Cu petale albaștrii, Precum ochii de copii. Întreb cine stie oare, Care e această floare? Poate tu ai ști mai bine, Să îmi spui cicoare cine-i? Fabula În grădina, o sulfina, Ține sfat cu o neghina: -Spune, soro, de ce oare Nu poți fi și tu o floare, Cît de cît folositoare? Mult se tinguie neghina, Cum că nu poartă ea vină, Pentru ce-a rodit grădină Și
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
trei ori pe zi, cu un halat aruncat neglijent pe umeri, așa că ajunseseră să mă salute militărește, crezând că sunt cel putin șef de secție.... XXX. DOUĂ POLOBOACE, de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1330 din 22 august 2014. Fabula după Alexandru Donici „Un poloboc cu vin Mergea în car pe drum, încet și foarte lin; Iar altul cu deșert, las' că venea mai tare, Dar și hodorogea, Făcând un vuiet mare” Pe seară, poloboacele-au intrat mai liniștit sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
Revelion, s-a suit în tren:- Dane, înțelege, Cristiana nu se poate îmbăia, nu se poate îmbracă, trebuie neapărat să merg s-o ajut.... XXXIII. GREIERELE ȘI FURNICĂ, de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1327 din 19 august 2014. Fabula după La Fontaine “Petrecuse cu chitară toată vara. Însă iată că-ntr-o zi când vifornița porni, Greierele se trezi fără musca , fără râma, fără umbră de fărâma. Ce să facă? ... Hai să ceară la Furnică, pan' la vară” Știm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
pică... I-a cântat toată vara pe săturate- oricum și ea o să-i dea din bunătățile adunate... Acum, când scriu el tace și-ascultă- toamna din poemul meu e bogată și multă; până la iarnă are vreme s-adune, pe cel din fabulă să îl răzbune... Referință Bibliografică: Greierul și furnica... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1340, Anul IV, 01 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
GREIERUL ŞI FURNICA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376275_a_377604]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > BROASCA ȘI BARZA Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului (Fabulă) Într-un stat îndepărtat Nu știu cum din întâmplare, Că ajunse împărat O broască cu gura mare. Bălăcindu-se-n mocirlă, Peste măsură de-avară, Ar fi vrut, gândind senilă, Doar a ei întreaga țară. Staff-ul întreg și-l adună, Ceru
BROASCA ȘI BARZA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379733_a_381062]
-
ca să aibă succes la public, trebuie să faci cât mai multe repetiții. - Ai dreptate, timpul nu ne așteaptă. Dacă nu am știut cum să-l folosim în favoarea noastră, vin peste noi bătrânețile și ne întreabă precum furnica pe greiere în fabula lui La Fontaine, ce-am făcut cu tinerețea, cu viața în ansamblul ei? - Ce bine mă simt cu tine. De când nu ne-am mai văzut să putem sta la un pahar cu suc sau o cafea și să mai discutăm
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
pipăit și i-am spus mamei: „Tu dece n-ai din asta? Vreau să ai și tu din asta!" Apoi, tot în basmul acela cu muzică, am fost țărancă și am purtat o fotă roșie... Într -alt an, într-o fabulă de Grigore Alexandrescu, eu l-am jucat pe Curcanul cel frumos, țanțoș și... fricos! Și-mi amintesc ce costume grozave ne-a furnizat atunci unul din teatrele bucureștene bine cunoscute! În clasa a șaptea s-a pus în scenă „Chiriță
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
deci imperios să faci ce este necesar ca să-ți strângi vara fărâmiturile pe care le vei folosi iarna. Dacă cânți toată vara, chiar popește, meriți să mori de foame. Furnica, cât este ea de furnică în raport cu Dumnezeu gândește Dumnezeiește în fabulă deși nu este permanent îndrumată de Duhul Sfânt din ea. Cine este Duhul Sfânt din Treimea Dumnezeiască Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, a pus întotdeauna probleme dogmatice. Problema a fost totuși soluționată de însuși Domnul Nostru Iisus Cristos fiul lui
REPLICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375721_a_377050]
-
autor. După măsura ei este analizată contingența, după rigorile ei se realizează selecția referinței ce devine semn. Restul gravitează pe alte orbite, undeva departe, interferând, disforic, la răstimpuri, cu traseul protagonistului (autor - narator - personaj). Concomitent, și fatal, toate componentele - conflict, fabulă, tipologii, ba chiar și ambianța - se constituie și acționează în același orizont al necruțării axiologice. O lume restrânsă, o elită de ordin moral și spiritual, rânduită și funcționând conform cu imperativele asumate de cel ce, în felul meu de a gândi
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
a nu fi? ...Rămâne Întrebarea. Gângu Elisabeta - Silvia este născută la data de 07 octombrie 1948 în comuna Roșiile, județul Vâlcea. Este profesor de Limba si literatura romana iar în prezent pensionar. A publicat mai multe volume de poezii și fabule după cum urmează: 1. Să intri în lumină, poezii, Rm. Vâlcea, Editura Conphys, 1999; 2. Cântec pentru Mădălina, , Rm. Vâlcea, Editura Conphys, 1999; 3. Timpul, poezii, Craiova, Editura Rotomat, 2000; 4. Din Țara lui Harababură, Craiova, Editura Rotomat, 2000; 5. La
RĂMÂNE ÎNTREBAREA DE GÂNGU ELISABETA-SILVIA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374258_a_375587]
-
Țara lui Harababură, Craiova, Editura Rotomat, 2000; 5. La poesie c,est ma passion, Craiova, Editura Rotomat, 2000; 6. Povești adevărate, Craiova, Editura Rotomat, 2001; 7. Să intri în lumină, poezii, Rm. Vâlcea, Editura Conphys, 2001, Ediția a doua; 8. Fabule, Craiova, Editura Rotomat, 2003. Referință Bibliografică: Rămâne Întrebarea de Gângu Elisabeta-Silvia / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
RĂMÂNE ÎNTREBAREA DE GÂNGU ELISABETA-SILVIA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374258_a_375587]
-
și constat că s-au schimbat ponderile în piață și trebuie să iau taxă...!” Adevăr rostit de șeful Deputaților, urmaș al fabulistului Grigore Alexandrescu!? Și coleg cu Mihai Viteazul! Pentru el nu mai există leac! Pisicul-premier, ca să rămânem în lumea fabulei, revenit de pe marele zid cu un limbaj elevat, îngurgitând popcorn, relevă noi adevăruri: politrucii de Dreapta sunt Păcală și Tândală! Pe cei de Stânga îi știam: Tătuca, Rozaliul, Bombonel, Eunucul... fără număr, fără număr! Purtătorul de vorbe al Guvernului, Mirel
ANLFABETULE ! ŞPĂGARULE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362169_a_363498]
-
Asta, da, comunicare! Nu ca la ordonanța traseiștilor! Ciolănari cumpărați în viu la prețuri moderate. Vezi Stan Pățitu' de Galați! „Casele le am din meditații!” „Nu am vândut copii, am fost doar translator!” „Sunt politruc!” (glumă!?!) „Băsescu nu trebuia suspendat!” Fabule beton. Doamne ferește să mai facă o gafă! Am spus. Singurul care putea ține piept Sistemului Cripto-Mafiot era Crin. Am ratat o nouă oportunitate. Ca multe altele în ultimul sfert de veac de prostituție. Politică. Zvonul săptămânii! Parașuta/Mandela - președinte! Melcul
ANLFABETULE ! ŞPĂGARULE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362169_a_363498]
-
nouă oportunitate. Ca multe altele în ultimul sfert de veac de prostituție. Politică. Zvonul săptămânii! Parașuta/Mandela - președinte! Melcul - prim ministru! După alegeri, va fi neutralizat (a servit cauza!) și vine cel mai bun premier din toate timpurile! Jaaaaavraaaaaaaa ordinaaaaaarrrrăăăăăăă! (fabulă horror)! Alte adevăruri. Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat listele electorale. Apar 18.285.509 de persoane cu drept de vot! Din datele oficiale ale Institutului Național de Statistică rezultă, însă, o populație adultă stabilă (18-100 de ani) de 16.488
ANLFABETULE ! ŞPĂGARULE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362169_a_363498]
-
adesea pentru a-și constitui sistemul filozofic.) La p. 91 și în următoarele, Hegel face diverse confruntări cu literatura și filozofia indiană, în capitolul al III-lea despre "Simbolica conștientă a formei comparative a artei": comparația dintre elenul Esop și fabula indiană: Esop "nu consideră, desigur, animalicul, și naturalul în general, ca ceva superior pentru sine și divin, așa cum făceau inzii și egiptenii, ci-l privește cu ochi prozaici, numai ca pe ceva ale cărui relații servesc spre a face reprezentabile
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
În cele din urmă apoi, pe de o parte, sîmburele epic al vechilor mituri se volatilizează în parfumul și grația formei și dicțiunii poetice exterioare, în timp ce, pe de altă parte, imaginația, care se plimbă visător printre miracole, devine înțelepciune de fabulă, primind ca cea mai nobilă sarcină a ei să predice "morala și înțelepciunea vieții"" [148], [20 td]. La p. 243 din aceeași lucrare, avem părerea lui Hegel despre opera dramatică índică: "De exemplu, din lirica índică multe ne pot apărea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]