987 matches
-
agregare. Tehnica de clasificare conform principiului varianței sau a calculării inerției, încearcă să optimizeze cea mai bună împărțire rezultată prin agregarea a două elemente. Această tehnică este ușor de pus în practică atunci când agregarea elementelor are loc după o analiză factorială, iar obiectele supuse clasificării sunt reperate după coordonatele pe care le au pe primele două axe factoriale (componenți principali). Tehnica de clasificare conform saltului minimal are avantajul de a se realiza prin calcule simple (fără recalcularea numerică a distanțelor). Cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
împărțire rezultată prin agregarea a două elemente. Această tehnică este ușor de pus în practică atunci când agregarea elementelor are loc după o analiză factorială, iar obiectele supuse clasificării sunt reperate după coordonatele pe care le au pe primele două axe factoriale (componenți principali). Tehnica de clasificare conform saltului minimal are avantajul de a se realiza prin calcule simple (fără recalcularea numerică a distanțelor). Cu toate acestea uneori prezintă și dezavantajul producerii “efectului de înlănțuire”. În etapa inițială, inerția intraclasă este nulă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
trei grupuri optimale, dar cu valori mai mari a indicelui de disimilaritate ale arhitecturii frunzelor, de unde concluzia că variabilitatea fenotipică este foarte mare, iar asemănarea între ele se bazează pe un număr redus de caractere fenotipice. 2.7.3. ANALIZA FACTORIALĂ DISCRIMINANTĂ (AFD) Analiza factorială discriminantă, a fost concepută de Fisher și Mahalanobis în anul 1936 și este o tehnică de analiză multidimensională, având un caracter descriptiv și predictiv de reliefare a legăturilor dintre date, prin calcularea componenților principali (axelor principale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu valori mai mari a indicelui de disimilaritate ale arhitecturii frunzelor, de unde concluzia că variabilitatea fenotipică este foarte mare, iar asemănarea între ele se bazează pe un număr redus de caractere fenotipice. 2.7.3. ANALIZA FACTORIALĂ DISCRIMINANTĂ (AFD) Analiza factorială discriminantă, a fost concepută de Fisher și Mahalanobis în anul 1936 și este o tehnică de analiză multidimensională, având un caracter descriptiv și predictiv de reliefare a legăturilor dintre date, prin calcularea componenților principali (axelor principale). Termenul de analiză discriminantă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dintre date, prin calcularea componenților principali (axelor principale). Termenul de analiză discriminantă este utilizat pentru o familie de tehnici destinate clasificării sau repartizării în clase deja cunoscute a unor indivizi, caracterizați printr-un număr de variabile numerice sau nominale. Analiza factorială discriminantă poate fi considerată ca o extensie a regresiei multiple, în cazul când, variabila explicativă este nominală și constituie variabila de împărțire în clase. 2.7.3.1. Principiul metodei Presupune alegerea unui număr de n-indivizi sau observații, descrise
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
bază de mărime n, apoi care sunt combinațiile liniare a variabilelor explicative (x1, x2, . . . xp), deci aflarea valorilor care separă cel mai bine ansamblul în cel q-clase; - determinarea clasei afectate de cei n’-indivizi noi descriși prin variabilele explicative. Analiza factorială discriminantă constă în a determina combinațiile liniare de p-variabile explicative general continue (x1, x2, . . . xp), care să permită separarea cel mai bine în cele q-clase. Prima combinație liniară este aceea a varianței interclase, care trebuie să fie maximală, cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
varianța intraclasă, minimală, deoarece clasele trebuie sa fie cât mai stabile. În continuare, se caută celelalte combinații liniare necorelate cu prima care realizează cea mai bună separare. Aceste combinații liniare sunt denumite funcții discriminante. 2.7.3.2. Aplicarea analizei factoriale discriminante în ampelografie. Are ca scop, verificarea apartenenței indivizilor studiați la soiurile din care fac parte, precum și la stabilirea omogenității fenotipice a soiurilor de viță de vie. Pentru folosirea AFD la descrierea soiurilor, este necesară alegerea unui număr de n
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
să fie minimă, iar cea dintre grupuri maximă. Ca și în cazul analizei în componenți principali și aici importanți sunt primii 2 factori discriminanți, cu puterea cea mai mare de discriminare, aceasta micșorându-se foarte mult, până la ultimul. În analiza factorială discriminantă, vectorii proprii definesc poziția axelor în noul spațiu de reprezentare, care redau poziția funcțiilor discriminate a fiecărei variabile, spre deosebire de analiza în componenți principali care redă datele primare; determinarea corelațiile dintre factorii discriminanți și datele inițiale ale grupe de indivizi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
specifici, care posedă mai multe caractere ale soiului din care face parte, indivizi tipici, care au toate caracterele specifice soiului și indivizi încadrați la alte soiuri. Aceștia din urmă inițial au fost considerați aparținând unui anumit soi, dar prin analiza factorială disciminantă, a rezultat faptul că, prezintă caractere care le permit încadrarea lor în alte grupuri (soiuri). De aici rezultă faptul că, variabilitatea fenotipică foarte pronunțată influențează gradul de omogenitate al soiurilor de viță de vie. De aceea, pentru descrierea și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prin validare încrucișată sau validare externă. Analiza cantitativă clasică utilizează legea Lambert-Beer. Această analiză necesită prezența benzilor de absorbție ale fiecărui component, ceea ce limitează utilizarea sa. În NIRS s-a permis dezvoltarea logicii de analiză cantitativă bazată pe principiul analizei factoriale. Determinarea se poate face și din amestecuri complexe. Se înregistrează spectrele IR. Se reprezintă absorbanța funcție de lungimea de undă. Spectrometrele NIR sunt capabile să efectueze în câteva secunde un număr mare de măsurători. Se obțin numeroase valori numerice ale eșantioanelor
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
nivel global cât și la cel al reacțiilor verbale agresive. 4.1. Influența a mediului socio-economic, a nivelului de instrucție al părinților și a genului asupra agresivității globale a elevilor. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat analiza de varianță factorială ANOVA (ANEXA 11). Ipoteza este confirmată. Rezultatele ANOVA sunt prezentate În tabelul 3. Tabel 3. ANOVA. Efectele variabilelor mediu, studii și sex asupra variabilei agresivitate globală Efectul principal al variabilei mediu asupra agresivității globale nu este semnificativ statistic (Tabelul 3
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
studii ale părinților și sex, adică de interacțiunea dintre acestea. 4.2. Influența a mediului socio-economic, a nivelului de instrucție al părinților și a genului asupra agresivității globale a elevilor. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat analiza de varianță factorială ANOVA (ANEXA 12). Ipoteza este confirmată. Rezultatele ANOVA sunt prezentate În tabelul 4. Tabel 4. ANOVA. Efectele variabilelor mediu, studii și sex asupra variabilei agresivitate -reacție verbală Efectul principal al variabilei mediu asupra agresivității verbale nu este semnificativ statistic (Tabelul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
un singur an. După criteriul funcției îndeplinite în procesul cercetării putem vorbi de: a) metode de proiectare a cercetării (operaționalizarea conceptelor etc.); b) metode de recoltare a datelor (interviul, chestionarul, documentarea etc.); c) metode de analiză și interpretare (scalarea, analiza factorială, comparația, analiza de conținut etc.). După criteriul credibilității datelor obținute în cercetare se poate face distincția între metode principale și metode secundare. Primele (observația, experimentul, documentarea) oferă informații cu valoare de fapte și înlesnesc o cunoaștere predominant sociologică iar secundele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
înțelegerea problemei prin intuiție și nu prin rațiune. Specificul creativității artistice constă în descoperirea relației intime dintre formă și volum. După L.R.Mooney, procesul creativ trebuie studiat în funcție de interacțiunea dintre persoană, proces, produs și mediu. I 1.2.7. Teoria factorială (psihometrică) a creativității Teoria factorială a creativității a fost impusă de J. P. Guilford care a elaborat un model tridimensional al intelectului și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
nu prin rațiune. Specificul creativității artistice constă în descoperirea relației intime dintre formă și volum. După L.R.Mooney, procesul creativ trebuie studiat în funcție de interacțiunea dintre persoană, proces, produs și mediu. I 1.2.7. Teoria factorială (psihometrică) a creativității Teoria factorială a creativității a fost impusă de J. P. Guilford care a elaborat un model tridimensional al intelectului și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși să delimiteze gândirea divergentă (creativitateaă
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Crețu, 2005, p.9) Fiecare din teoriile prezentate au contribuit, în felul lor specific, la clarificarea unor dimensiuni expresive pentru creativitate, întrucât cercetători izolați sau care aparțineau diferitelor curente psihologice au încercat să dezlege enigmele creativității. CAPITOLUL II II . Dinamica factorială a creativității II 1. Repere în sistematizarea factorilor creativității Factorii care determină sau pot influența creativitatea sunt numeroși și variați și se pot combina în structuri diferite, ceea ce face ca fiecare creator să aibă particularitățile sale caracteristice, permeabilitatea sa proprie
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
unora din variabilele exogene puternic corelate; creșterea volumului eșantionului de date; înlocuirea datelor din seriile cronologice cu date provenite din observările “transversale” (cross section data), dacă acest lucru este posibil; “agregarea” variabilelor puternic corelate într-o singură variabilă, utilizând analiza factorială sau analiza componentelor principale. Noua variabilă rezultată ar trebui totuși să aibă o semnificație oarecare pentru cercetător, altfel interpretarea rezultatului final va fi dificilă sau imposibilă; prelucrarea simplă a unor date (de exemplu, calcularea de indici sau ritmuri de evoluție
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
unor cercetări experimentale, în sensul că se lăsa unui grup posibilitatea să‑și aleagă singur conducătorul sau ca un individ să se impună singur drept conducător. Ca metode și instrumente de cercetare au fost utilizate: observația, testele, chestionarele, interviurile, analiza factorială, studiul de caz, metodele statistice, metodele experimentale. Cercetările pe această tematică sunt atât de numeroase încât este aproape imposibil să se facă referințe la una dintre ele. Mai nimerită ar fi, de aceea, reperarea studiilor care au elaborat sinteze asupra
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trăsăturilor a prefigurat schimbarea metodologiei de cercetare a trăsăturilor de personalitate. De exemplu, cercetătorii s‑au întrebat: dacă sublinierea rolului unei/unor trăsături este insuficientă, nu cumva corelarea lor ar fi mai nimerită? În felul acesta se pun bazele analizei factoriale a trăsăturilor de personalitate, capabilă a conduce la idei noi. În al patrulea rând, teoria trăsăturilor prin limitele ei a produs efecte colaterale extrem de importante, și anume reorientarea cercetărilor spre alți factori, în afara trăsăturilor de personalitate, care ar putea explica
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
imediat după al doilea război mondial (Shartle, 1950; Hemphill, 1950; Fleishman, 1957; Halpin, Winer, 1957; Stogdill, Coons, 1957) și continuată mult timp după aceea. Aplicând o serie de scale prin intermediul cărora subordonații își descriau șefii, cercetătorii amintiți, recurgând la analiza factorială, au descoperit două dimensiuni comportamentale ale liderilor implicate în activitatea de conducere, pe care le‑au numit considerație (C) și inițiativa structurării (S). # • Considerația se referă, în principal, la comportamentele conducătorului care afectează relațiile interpersonale, nu însă la cele superficiale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai frecvente fiind coordonata temporală și cea auctorială. Instrumentele de lucru sînt de obicei informatizate, existînd softuri și aplicații informatice specializate care permit o analiză statistică detaliată a textelor (calculul frecvențelor și al cofrecvențelor, al distanțelor și al probabilităților, analiza factorială a corespondențelor) și posibilități variate de vizualizare a rezultatelor (lexicograme, arbori de ierarhizare, grafice de evoluție, tabele de frecvențe și cofrecvențe etc.). Un aspect important al oricărei analize lexicometrice îl reprezintă interpretarea rezultatelor, care presupune o lectură a datelor statistice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
valorile religioase ale individului. Astfel, modul de măsurarea efectivă al religiozității rezidă în identificarea factorilor care determină variația comună variabilelor referitoare la atitudinile fată de obiectele religioase. Metoda statistică prin care se poate face acest lucru este reprezentat de analiza factorială. Problema specifică pe care o ridică în acest caz cercetările de tip comparativ este legată de posibilitatea de identifica un mod de măsurare a credinței religioase care să fie valid pentru toate societățile luate în analiză. Pentru construirea unui indicator
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
toate societățile luate în analiză. Pentru construirea unui indicator al religiozității care să fie valid pentru toate țările și pentru diferite momente de timp la care a fost măsurat, am folosit o tehnică de reducere a datelor, de tipul analizei factoriale confirmătorii. Astfel, am construit un model factorial pe care l-am considerat drept etalon, rulând analiza factorială pe întregul set de date, la un moment de timp. Apoi, ținând constante saturațiile factorilor, la valorile rezultate din primul model, am rulat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
unui indicator al religiozității care să fie valid pentru toate țările și pentru diferite momente de timp la care a fost măsurat, am folosit o tehnică de reducere a datelor, de tipul analizei factoriale confirmătorii. Astfel, am construit un model factorial pe care l-am considerat drept etalon, rulând analiza factorială pe întregul set de date, la un moment de timp. Apoi, ținând constante saturațiile factorilor, la valorile rezultate din primul model, am rulat modelul pentru fiecare țară în parte și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
țările și pentru diferite momente de timp la care a fost măsurat, am folosit o tehnică de reducere a datelor, de tipul analizei factoriale confirmătorii. Astfel, am construit un model factorial pe care l-am considerat drept etalon, rulând analiza factorială pe întregul set de date, la un moment de timp. Apoi, ținând constante saturațiile factorilor, la valorile rezultate din primul model, am rulat modelul pentru fiecare țară în parte și am calculat indicii de potrivire ai modelului (index of fit
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]