786 matches
-
autohtonistă formulă aceasta regăsindu-se în fanteziile pelasgice ale lui Nicolae Densusianu). Deși extreme, ambele poziții își au originea în constatări factuale suportate de investigații arheologice și lingvistice. Conștiința istorică românească a fost configurată prin extrapolarea imaginativă pe baza elementelor factuale, mult dincolo de parametri setați de standardele metodologice ale cercetării științifice. Națiunea română, ca de altfel majoritatea națiunilor moderne, este produsul ficționalizării înrădăcinate istoric. Ceea ce face ca memoria colectivă, ca bază a conștiinței de sine, să fie necesară identității naționale. Conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecut a contribuit la instituirea unei "piețe a memoriei" în care diferite versiuni asupra trecutului rivalizează în vederea dobândirii de credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale. Pe măsură ce statul și-a asumat o tot mai crescândă responsabilitate și control
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lucrările insistă la unison asupra romanității absolute a poporului român. Originea romană, cu întreaga suită de implicații simbolice pe care le include, este un fapt istoric plasat în afara domeniului afirmațiilor discutabile. De fapt, resortul la afirmații apodictice, care pretind autoritate factuală dincolo de orice dubiu, este o caracteristică generală a manualului ca vehicul al consensului societal aprobat statal. Florian Aaron, care a sintetizat cele trei volume ale sale de Idee repede a prințipatului Țării Rumânești (1835-1838) în mult mai concisul material didactic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este superioară celei exercitate de profesori atât în privința transmiterii atitudinilor pozitive față de ordinea actuală, cât și a atitudinilor de valorizare a perioadei comuniste. Spre deosebire de școală, familia, ca instituție socială primordială, nu derulează programe educaționale special dezvoltate pentru a transmite informații factuale despre trecut, pentru a instila valori pro-democratice și de dezavuare a trecutului comunist și pentru a crea atitudini favorabile ordinii democratice postcomuniste. Totuși, chiar dacă este privată de asemenea programe deliberate de educare cognitivi-morală, datele indică faptul că familia este principalul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Borg (2010, p. 116) diferențiază cinci mișcări ale capului ca tipuri de aprobări: mișcarea aprobatoare a capului ca semn de încurajare (Da, e fascinant!), de confirmare (Da, continui să ascult!), de înțelegere ( Da, înțeleg ce vrei să spui), ca semn factual ( Da, e corect!), ca semn al acordului ( Da, așa voi face!). 68 A se vedea, în acest sens, "inconștientul degetelor": degetul mare, semnul deschiderii; arătătorul, degetul autorității; mijlociul, degetul creativității; inelarul, degetul relației; degetul mic, degetul armoniei (Turchet, 2005, pp.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
contextului epocii clarifică destul de bine valorile subînțelese (idealul cruciadei antibolșevice), ca și pe cele exprimate în anunț (fidelitatea, camaraderia în luptă, solidaritatea politică, onoarea, amintirea). Ziaristul responsabil cu rubrica de decese a citit anunțul la un prim nivel (o comunicare factuală, printre atâtea altele), nebănuind că dincolo de constatarea unui deces (semnificantul) se ascundea un al doilea nivel (semnificatul) moartea unui om pe care mulți îl considerau trădător. Acestui eveniment i-a urmat o manifestare colectivă de indignare, eveniment anodin, la prima
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prospecte etc.; ocazional, comunicări, intervenții, lucrări științifice) sau în spațiul privat (conversații spontane, mesaje prin e-mail). 2. Fenomenele care ne interesează constau în preferința marcată, în structurarea mesajelor, pentru anumite tipuri de conectivitate în dauna altora, fără alterarea informației substanțiale (factuale) transmise, dar cu efecte pragmasemantice importante; vom numi aceste fenomene, cu un termen aproximativ, conversie discursivă. Trebuie să precizăm că este vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
1: Numim conversie discursivă situația în care o structură-ocurență2S2, marcată pragmasemantic, se află într-un context comunicativ în care poate fi substituită prin S1 (o structură neutrală pragmasemantic), S1 și S2 fiind echivalente din punctul de vedere al informației substanțiale (factuale) furnizate. Df.2: Numim structură neutrală pragmasemantic orice structură-ocurență S care, într-un context comunicativ dat, satisface integral Maximele Conversaționale subordonate Principiului Cooperării (Grice, 1975). Df.3: Numim structură marcată pragmasemantic orice structură - ocurență S care, într-un context comunicativ
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dacă funcția disjunctivă primește valoarea v ori de câte ori cel puțin unul din membrii disjuncției este adevărat, atunci va primi valoarea v și când toți sunt adevărați). Ca atare, voi putea substitui pe și cu sau fără a nega ceva din informația factuală conținută în forma conjunctivă, pierzând doar ceva din aceasta (efectele pragmatice ale substituției le vom discuta mai jos). La fel, între deși și chiar dacă există compatibilitate, deci convertibilitate direcționată: la același tipar concesiv (biplan 12: asertiv și presupozițional), deși adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
mă îndoiesc. 4.4.1.3. Vom observa că echivalența logico-semantică nu implică cu necesitate același grad de complexitate logico-semantică și nici același tipar pragmasemantic: conectarea copulativă prin și ori prin juxtapunere (cu conector ) produce enunțuri purtătoare ale aceleiași informații factuale cu cele construite prin corelativul nu numai.... ci și (verificabilă în aceleași condiții de adevăr), dar calculul logico-semantic al acestei informații este net mai elaborat în cazul corelativului; acesta declanșează, în plus, și o implicatură conversațională generalizată, inexistentă în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cauză: între Deși i-am spús că nu e bine ce face, i-a scris scrisoarea aceea îngrozitoare și I-am spus că nu e bine ce face, totuși i-a scris scrisoarea aceea îngrozitoare nu există diferențe de informație factuală, nici de raport logico-semantic între propozițiile conectate, însă în primul caz prezența concesivului proiectează de la început tipul de raport asupra întregului enunț, în timp ce în al doilea caz acesta este instituit retrospectiv, prin prezența adverbului concesiv; efectul opțiunii alternative nu este
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
de a lega constituenți nonpropoziționali fiind dată de elipsă 22) cu și (considerat adverb, dar demonstrându-și în acest caz natura duală, conjuncțională și/sau adverbială, în funcție de context), dar și funcționează drept copulativ în planul enunțiativ strict (cel al informației factuale), dar ca adversativ în plan metadiscursiv 23. Atare interpretare îi explică prezența neutrală pragmasemantic în contexte ca: (10) "De la ruși vine gazul", dar și scumpirile ("Realitatea TV", 22.VI.2008) (11) Cu toată tristețea, dar și cu nădejde punem punct
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
2. 2. CONECTORII CONDIȚIONALI 2.1. Dacă (în utilizarea sa propriu-zis condițională 3) instituie, intre cele două propoziții conectate, un raport de implicație logico-semantică, la nivelul aserțiunii*: Dacă A,B B dacă A Implicația funcționează, de cele mai multe ori, în plan factual, ca în: (1) Dacă vrei cu tot dinadinsul, te pun la curent (dar o să-ți pară rău), dar și în plan metadiscursiv, argumentativ: (2) Dacă luminile sunt aprinse, e acasă. Din considerente de relevanță discursivă, condiționalul este interpretat de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
specialitate etc. Susținerea ideilor Căile convingerii și credibilității Lista ce urmează conține cinci modalități de a ne întări capacitatea de convingere și de a dobândi credibilitate în fața audienței. 1. Exemple sunt situații special alese pentru a reprezenta sau oferi date factuale. Exemplele bune trebuie să fie adecvate situației, scurte și să rețină atenția. Destul de des sunt prezentate în grupuri de câte două sau trei pentru a realiza impactul necesar. 2. Statistici pot fi mijloace excelente de sprijin dacă știm să lucrăm
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
variantă constă în a prezenta o descriere completă a problemei și apoi a arăta care este soluția care ni se pare a fi cea mai bună din punct de vedere logic. În soluția propusă va trebui să includem suficiente informații factuale ca să convingem receptorii că ea este practică și eficientă. * O altă variantă este de a oferi câteva soluții posibile pentru a arăta efectul produs de fiecare din ele și apoi să precizăm care alternativă este cea mai bună. Aceasta este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Închideri. Rareori se Întâmplă ca din nuclee romanești de genul celui citat să se dezvolte un spectacol ficțional În sine. Singura ficțiune propusă de jurnalul intim este una derivată din biografia autorului. Că ea nu este Întotdeauna o biografie strict factuală (ca la Pepys, la Tolstoi, la Gide, În oarecare măsură, la Rebreanu ori Mateiu Caragiale), ci se interferează cu elemente de psihologism (la Stendhal, la Virginia Woolf, la Camil Petrescu etc.), e doar În avantajul acestui „roman”. Mărturia sinelui, perceperea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de-al doilea criteriu se referă la cantitatea informației. În acest sens se poate vorbi de două tipuri de chestionare: chestionarele speciale cu o singură tema și chestionarele omnibus, cu mai multe teme, cel mai frecvent întâlnite. Chestionarele de date factuale , de tip administrativ, se referă la date obiective, susceptibile de a fi observate direct și verificate și de alte peroane. Astfel de chestionare nu sunt întotdeauna foarte laborios concepute. Orice formular tip reprezintă, în fond, un chestionar. Chestionarele de date
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
de tip administrativ, se referă la date obiective, susceptibile de a fi observate direct și verificate și de alte peroane. Astfel de chestionare nu sunt întotdeauna foarte laborios concepute. Orice formular tip reprezintă, în fond, un chestionar. Chestionarele de date factuale, vizând vârstă, sexul, locul de naștere, starea civilă, domiciliul, studiile, naționalitatea, religia, etc. sunt indispensabile în cercetarea științifică. Este corect să se afirme că în investigarea oricărui fenomen nu există chestionar care să nu cuprindă și întrebări factuale. Informația obținută
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
de date factuale, vizând vârstă, sexul, locul de naștere, starea civilă, domiciliul, studiile, naționalitatea, religia, etc. sunt indispensabile în cercetarea științifică. Este corect să se afirme că în investigarea oricărui fenomen nu există chestionar care să nu cuprindă și întrebări factuale. Informația obținută prin astfel de întrebări nu poate fi pusă la îndoială, cu excepția cazurilor intenționate de eroare din partea celui anchetat. Nu avem motive să credem că o persoană adultă, psihic normală , nu vrea să-și declare: profesiunea, vârsta, componența familiei
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
structuri de argumentare, limbaje, analogii, metafore) care acționează În așa fel Încât stabilește preferințe strategice de durată, prin faptul că formulează concepte asupra eficacității rolului forței militare În domeniul politic interstatal, și prin faptul că dă acestor concepte o aură factuală În așa fel Încât anumite preferințe par realiste și eficace. Este compusă din două părți: asumpții de bază despre ordinea sistemului strategic, despre natura adversarului și amenințarea pe care o reprezintă și despre eficacitatea utilizării forței. Aceste informații provin din
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și o mai mare implicare a sectorului civil În operațiunile de consolidare a proceselor de pace (Hansen et al., 2004). În ceea ce privește UE, sprijinul pentru această tendință este atât la nivel declarativ (Comisia Europeană, 2003; Solana, 2004), cât și la nivel factual, zece din cinsprezece operațiuni desfășurate În cadrul Politicii Europene de Securitate și Apărare (PESA), Începând din 2003, fiind de natură civilă (Nowak, 2006). Totuși, această tendință are unele limite. Participarea civililor la acțiuni de menținere a păcii este, uneori, doar un
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
este dezirabil să fie realizate în cadrul societății?"16. Cohen pare să admită aici că, deși nu strict filosofice, și celelalte două întrebări, al căror răspuns adecvat presupune și întrebuințarea altor argumente decât cele de natură filosofică, precum datele și metodele factuale proprii științelor sociale (întrebări care, altfel spus, necesită o abordare pluri sau interdisciplinară, pentru a utiliza un termen adesea abuzat astăzi de unii cercetători), pot și trebuie să fie considerate totuși ca aparținând filosofiei politice 17. Aceasta din urmă este
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
orice generalizare și orice comparație, antropologia nu s-ar bucura de mare interes. Bineînțeles, se poate întâmpla ca afirmarea regularităților și a invarianților să se fundamenteze pe abilitatea autorului de a articula în mod ingenios un mare număr de informații factuale în sprijinul unei idei generale, dar nu este mereu cazul. Orice argumentare devine subiect de dezbatere între profesioniști, în cadrul a ceea ce Habermas numește o situație de vorbire ideală, adică o practică ce nu admite decât căutarea adevărului ca orizont. Această
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
adevărat, altfel intrăm într-un cerc vicios. (cf. T. Dima, Criteriologia adevărului, în P. Botezatu, Adevăruri despre adevăr, 1981:181). Criteriul coerenței, deși aduce destule contribuții la stabilirea adevărului, în special în disciplinile formale, analitice (matematica, logica formală), în disciplinele factuale el nu poate constitui de unul singur criteriologia adevărului enunțurilor, ci numai împreună cu criteriul corespondenței, chiar dacă și corespondența și-a pierdut sensul “tare”, fiind o corespondență parțială sau globală și nu punct cu punct. Dacă criteriul coerenței nu ar fi
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a sensului este cea care exclude posibilitatea unui fond comun pentru comparația între teorii. Așa că argumentul lui Holsti în favoarea imposibilității sintezei dintre realism și marxism este slab. Ca să-și susțină ideea, el s-a bazat în primul rînd pe rațiuni factuale, sau pe diferențe rațional analizabile, adică pe criteriile sale. Scriitorii clasici sînt interesați de război, pace și ordine, pe cînd neomarxiștii sînt interesați de exploatare și inegalitate; în concepția lui Holsti, ei diferă și în ceea ce privește unitățile de analiză și actorii-cheie
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]