1,251 matches
-
se făcea grătar, se răgeau manele, se bea cu nesimțire și cucoanele chicoteau încăldurite,ca un stol de papagali. Păi, mă duc la amicul meu Vasilică, mă lasă singur în cabana sa, spui bucuros că ți s-a oferit o faină alternativă. Te duci cu speranțe mari că... Dar Vasilică sună: Te rog, nu te supăra, mai vine un amic. O să-l cunoști, este un dulce! Dulce, dulce, dar constați că face grătar animalul și are manelele cele mai de succes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
el parcă era chior. Noroc că panica a prins și piloții și au tras de niște mînere în mod bărbătesc, astfel încît capetele scaieților n-au reușit decît să gîdile burtoiul gîndacului zburător, dar total ineficient. La aterizare a fost fain de tot și un copil greco-român nu s-a putut abține: Am scăpat și de data asta, mami! Mă rog, eu am convingerea că voi scăpa mereu, chiar dacă alții o pățesc, rar, ce-i drept, dar rău de tot. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-se în uliță, Gheorghe băgă sama că Ion umblă cu o mână legată în fașă pe după gât. - «No, care-i baiul măi Ioa, cum de te-ai betejit ?» - «D apoi cum ? Asară când tocmai ieșeam de la făgădău, am luat-o fain frumos ca omu cumsecade către casă. Și cînd să dau colțu’, toaieșul cela de Pavăl trece în goană, fără să bage sama unde calcă, și mi-o fărâmat dosu palmei cu cizma, no !». Confuzie Intr-o altă bună zi, de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
no !». Confuzie Intr-o altă bună zi, de februarie de data aceasta, îl întreabă acelaș Gheorghe pe acelaș Ion : Ia zâi măi Ioa, cum ți-o ieșit rachiul ?» -« D’apoi să știi tu că mi-o ieșit așe un rachiu fain, are treizeci și șepte de graduri. Vino numai să-l guști». -« Nu viu măi Ioa, c-acela nu-i rachiu, aceea-i temperatură, mă !» Glumă faină. -«Măi Ioa, zice într-o zi vecinu Pavăl, putea-r-ai tu-mi spune, câte ouă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ieșit rachiul ?» -« D’apoi să știi tu că mi-o ieșit așe un rachiu fain, are treizeci și șepte de graduri. Vino numai să-l guști». -« Nu viu măi Ioa, c-acela nu-i rachiu, aceea-i temperatură, mă !» Glumă faină. -«Măi Ioa, zice într-o zi vecinu Pavăl, putea-r-ai tu-mi spune, câte ouă poți mănca pre nemâncate ?» Stă Ion și cujetă lento și profund și în sfârșit se hotărăște: -«D’apoi eu zic că șepte ouă, sigur, s-ar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
hotărăște: -«D’apoi eu zic că șepte ouă, sigur, s-ar putea mânca pe nemâncatelea». - «Ba, măi Ioa, numai unu se poate mânca pe nemâncate, pentru că tăte celelalte șase sunt după ce ai fost mîncat deja un ou». -« Tulai, ce glumă faină am eu acum a-i spune lui Gheo, când l-oi întâlni, să vezi numa’.» în aceeași zi Ion îl întâlnește pe Gheorghe și-i și pune întrebarea : Ia să-mi spui tu mie măi Gheo, câte ouă poți tu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Gheo, câte ouă poți tu mânca pră nemâncate ?» Gheorghe stă și cujetă și cujetă, și conchide ca un adevărat Solomon : -«D’apoi eu zic că patru.» Dezolat Ion îi replică : -«Tulai măi Gheo, că dacă ziceai șepte, așa o glumă faină îți puteam spune !» Electricianul Atunci în anul în care a fost electrificat satul, unul dintre primii gospodari care și-o montat becul lui Ilici în casă o fost Ion. Când totul o fost pus la punct, Ion o tras de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trube», îi zice Ion îndatoritor. Și Gheorghe revine după apă de încă vreo două ori, până ce Ion contrariat îl întreabă : - «Da’ mă rog ție măi Gheo, la ce țâ-i ție de lipsă atâta apă, că doară și tu ai fântână faină în curte». - «D’apoi de aceea că în fântâna mea tocmai o căzut soacră-mea și nu-i ajunge apa decât până sub nas, no !» * * * Povești cu Măria Când erau feciori, și când Ion începuse a-i trage clopotele Măriei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
african sadea, dar îmbrăcat întocmai ca pe la noi și agrăind, după cum vom vedea, cel mai neaoș dialect de pe Olt. Odată intrat în compartiment, harapul nostru a dat binețe după cuviință, și-a scos desagii de pe umăr și i-a aruncat fain frumos în cușeta de deasupra capului, și-a agățat recălul și căciula în cui și s-a așezat cuminte ca omul la drum. Consătenii noștri mureau de curiozitate șă știe cu ce fel de ființă aveau de a face. Mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
le mâncăm. Ce bun este! -În gust simți un amestec de pepene, de pară și puțin dovleac. Este zemos, nu făinos ca pepenele galben de la noi. Însă nu are parfumul pepenelui nostru. Oricum este delicios! Așa-i. Este foarte, foarte fain. Janeta aflase că în stațiunea noastră se afla Jeni, o fostă colegă de facultate și o bună prietenă. Știrea i-o dăduse alți prieteni și colegi de-ai ei din Atena. Am început s-o căutăm și am căutat-o
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
cu bine acasă, așa că situația era propice pentru consolidarea impresiilor noastre din răstimpul celor șapte zile petrecute în Grecia. Am făcut-o și pe-asta. Cum ți s-a părut?am stârnit-o la discuție pe Janeta. A fost foarte fain. Putem zice că acum cunoaștem și noi Grecia. Chiar putem să spunem? De ce nu? Mai degrabă că am fost în Grecia, dar nu că o cunoaștem. Regiunea pe care am străbătut-o e doar o parte a țării. Totuși. Am
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
vuietul buhaiului, și tălăngilor, dar mai ales cu „hăielile”.. de se auzea până la marginea satului. Era un adevărat spectacol și, care impresiona. Trecuse mult de miezul nopții și, urasem doar la câteva gospodării... „Vă așteptăm să mai veniți că tare fain o fost... vă așteptăm..!”, spuneau ei, despărțindu-se cu greu de noi. Mulți ne-au ieșit în cale, rugându-ne să venim și la ei în seara următoare... În prima zi de Anul Nou, odată cu înnoptarea, ne am pomenit cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
unde era cazat, prin omătul până la brâu, orientându-se după vuiete, să potolească pe tulburătorii de datină. ... Satul vuia de pocnete și „hăieli”... Sătenii ieșiți pe la porți, ascultau înfiorați ceea ce nu mai auziseră în viața lor. Da’ zâceți-i cântecu’ cela fain cu „Moldova..”, că tare ne place..!, și, într-adevăr, le mergea la inimă. Și, cum să refuzi niște gazde atât de primitoare. Cu glasul tremurat de dor, seminariștii, coriști de meserie, cu sufletul înmuiat de durere și dor de Moldova
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
doar ecoul cântecului, care încă mai plutea în aer. „ Da’ ce-i, dom’ Părinte... ce rău au făcut feciorii ?!”, s-au pornit gospodarii, mâniați că li s-a stricat „gostia”.. Lăsați, dom’ Părinte feciorii să-și gată cântarea, că tare fain or mai zâs..!” În timpul ăsta, noi eram cu capul sub pătura, așteptând cu înfrigurare să se apropie prăpădul lumii... Știam doar, ce ne așteaptă când Sfinția Sa e furios... cel puțin groaza unei mustrări... s-o ținem minte. Dar, nu... Nici măcar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din grajduri și laboratoare de preparate biologice infectate cu germeni patogeni, din laboratoare de diagnostic și control, din locuri sau ferme de izolare pentru animale bolnave; sacrificarea animalelor bolnave. Ecarisajele industriale (activitatea în sectoarele de jupuire, autopsie, tăbăcărie, săpunărie). Fabricarea fainei din sînge, oase, carne, pește. Fabricarea cleiului din oase și piele, a gelatinei și a spodiumului. 108. Manevrarea manuală și prelucrarea pieilor în stare umedă pînă la uscarea lor în tăbăcarii și argăsitorii, manipularea răzăturilor carne-var. Tăbăcarii și argăsitorii: preparatorii
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106889_a_108218]
-
din grajduri și laboratoare de preparate biologice infectate cu germeni patogeni, din laboratoare de diagnostic și control, din locuri sau ferme de izolare pentru animale bolnave; sacrificarea animalelor bolnave. Ecarisajele industriale (activitatea în sectoarele de jupuire, autopsie, tăbăcărie, săpunărie). Fabricarea fainei din sînge, oase, carne, pește. Fabricarea cleiului din oase și piele, a gelatinei și a spodiumului. 108. Manevrarea manuală și prelucrarea pieilor în stare umedă pînă la uscarea lor în tăbăcarii și argăsitorii, manipularea răzăturilor carne-var. Tăbăcarii și argăsitorii: preparatorii
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106890_a_108219]
-
din grajduri și laboratoare de preparate biologice infectate cu germeni patogeni, din laboratoare de diagnostic și control, din locuri sau ferme de izolare pentru animale bolnave; sacrificarea animalelor bolnave. Ecarisajele industriale (activitatea în sectoarele de jupuire, autopsie, tăbăcărie, săpunărie). Fabricarea fainei din sînge, oase, carne, pește. Fabricarea cleiului din oase și piele, a gelatinei și a spodiumului. 108. Manevrarea manuală și prelucrarea pieilor în stare umedă pînă la uscarea lor în tăbăcarii și argăsitorii, manipularea răzăturilor carne-var. Tăbăcarii și argăsitorii: preparatorii
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106888_a_108217]
-
medicinale, aromatice, toxice și stupefiante din fermele proprii; ... e) efectuarea de lucrări de chimizare a solului: administrarea îngrășămintelor, amendamentelor, erbicidelor, insectofungicidelor și a altor produse chimice; ... f) prelucrarea ceaiului alimentar și medicinal; ... g) producerea condimentelor, inclusiv a muștarului și a fainii de muștar; ... h) producerea sucurilor din legume și fructe și din plantele medicinale și aromatice; ... i) asigurarea prelucrării primare a plantelor toxice și stupefiante, în vederea extragerii de alcaloizi vegetali; ... j) producerea uleiurilor eterice, rășinilor termoactive, produselor terpenice, a amestecurilor de
HOTĂRÂRE nr. 143 din 5 martie 1999 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale "Plafar" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123226_a_124555]
-
întâmplat, bade?, l-am întrebat văzându-l cum gâfâie. D-apoi, că nu s-a întâmplat nimic, domnișorilor, da-i musai să vă zic și eu o voroavă... Zi, baciule, voroava! Ce vrei să ne spui? No, place-mi tare fain de dumneavoastră. Că tineri sunteți, frumoși sunteți, fain cântați, fain ați vorovit, gânduri bune aveți, da’ ..., numai că ..., nu-i vremea dumneavoastră amu... Că amu-i vremea hoților și a șmecherilor! No, așa să știți! Noi am zâmbit și l-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
gâfâie. D-apoi, că nu s-a întâmplat nimic, domnișorilor, da-i musai să vă zic și eu o voroavă... Zi, baciule, voroava! Ce vrei să ne spui? No, place-mi tare fain de dumneavoastră. Că tineri sunteți, frumoși sunteți, fain cântați, fain ați vorovit, gânduri bune aveți, da’ ..., numai că ..., nu-i vremea dumneavoastră amu... Că amu-i vremea hoților și a șmecherilor! No, așa să știți! Noi am zâmbit și l-am îmbrățișat: Va veni și vremea noastră, bade
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
apoi, că nu s-a întâmplat nimic, domnișorilor, da-i musai să vă zic și eu o voroavă... Zi, baciule, voroava! Ce vrei să ne spui? No, place-mi tare fain de dumneavoastră. Că tineri sunteți, frumoși sunteți, fain cântați, fain ați vorovit, gânduri bune aveți, da’ ..., numai că ..., nu-i vremea dumneavoastră amu... Că amu-i vremea hoților și a șmecherilor! No, așa să știți! Noi am zâmbit și l-am îmbrățișat: Va veni și vremea noastră, bade! Hm, a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
noi mai era grupul Timișoara. De la Arad era Nădăban Fredolin, Brandabur Costel... Brânda de la Timișoara. De la Cluj o mai fost cu noi acolo doctorul Pușcaș... Grupul maramureșenilor era cel mai numeros. Ne-am înțeles foarte bine cu ei, erau băieți faini, de comitet, așa... Și după ce ne-am eliberat, am mai ținut legături așa, prin scrisori discrete, am mai comunicat cu ei. Grupul din Moldova, unde erau Stoian, Cobzaru și ceilalți, cum se purta la început, când au ajuns? Se țineau
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aveam WC-uri, spălătoare, toată dimineața ne puteam spăla pe corp și, na, o fost o viață mai bună... Și mâncare ardelenească, mai bună, mai consistentă. Am primit și pachete de-acasă... Acolo-am stat aproape un an jumate. Tare fain o fost. Bine, însă acolo știți ce-o fost baiul? Erau tare multe muște, și ne-am îmbolnăvit de dezinterie. Vi s-a administrat un tratament? Deci toate ne-am îmbolnăvit și-o trebuit să vină de la București o echipă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
500 tone de cărbune sau șisturi bituminoase, zilnic. 5. Instalații chimice integrate. ÎI. Industria produselor alimentare 1. Industria uleiurilor vegetale și a grăsimilor animale. 2. Industria conservelor. 3. Fabricarea produselor lactate, berii, malțului, produselor zaharoase și zahărului, făinurilor industriale, a fainii și uleiului de pește. 4. Abatoare. III. Industria textilă, pielărie, industrializării lemnului și producerii hârtiei 1. Fabricarea țesăturilor, a pastei, hârtiei, cartonului și celulozei. 2. Activitate de spălare, degresare, albire, vopsitorie a fibrelor. 3. Activitate de tananți și tăbăcarii. IV
DECIZIE nr. 113 din 1 aprilie 1990 normativ de conţinut al documentaţiilor tehnice pentru obţinerea acordului de mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127696_a_129025]
-
din lemn - Fabricarea cherestelei, parchetului, ambalajelor, butoaielor și altele - Fabricarea furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat și a elementelor mulate din furnire sau așchii - Fabricarea și înnobilarea plăcilor din așchii sau fibre de lemn - Fabricarea creioanelor - Fabricarea chibriturilor - Fabricarea lânii și fainii din lemn, a drojdiei furajere, extraselor tanante și a furfurolului - Industria hârtiei și a celulozei - Industria poligrafica - Prelucrarea țițeiului - Fabricarea produselor petrochimice de bază - Fabricarea materiilor explozive - Transportul, depozitarea și folosirea materialelor explozive - Fabricarea, stocarea, transportul și utilizarea oxigenului și
LEGE nr. 90 din 12 iulie 1996 (*republicată*) (**actualizată**) privind protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132501_a_133830]