1,090 matches
-
m. flexor hallucis brevis) Originea este pe: - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: - medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; - lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. Acțiunea este de slab flexor al halucelui, intervenind mai ales în menținerea bolții plantare în stațiunea bipedă. Inervația
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: - medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; - lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. Acțiunea este de slab flexor al halucelui, intervenind mai ales în menținerea bolții plantare în stațiunea bipedă. Inervația este diferită: - fasciculul lateral de către nervul plantar lateral; - fasciculul medial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
formează de la nivelul cuneiformului II, cuboid, baza metatarsienelor III și IV, ligamentul plantar lung. Fasciculul transvers pornește de la nivelul capsulelor ultimelor trei sau patru articulații metatarso-falangiene. Inserția terminală se realizează pentru ambele fascicule pe sesamoidul lateral și pe baza primei falange. Acțiunea este de: - adductor al halucelui (în raport de axul piciorului); - a realiza apropierea degetelor, acțiune realizată împreună cu mușchii interosoși plantari. Inervația provine din nervul plantar lateral. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m. abductor digiti minimi) Inserția
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plantari. Inervația provine din nervul plantar lateral. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m. abductor digiti minimi) Inserția de origine este la nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantara; inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul primei falange a degetului mic. Acțiunea este în principal statică realizând curbura bolții plantare pe marginea laterală; poate fi și un slab abductor și flexor al degetului mic. MUȘCHIUL FLEXOR SCURT AL DEGETULUI MIC (m. flexor digiti minimi brevis) Inserția de origine
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plantare pe marginea laterală; poate fi și un slab abductor și flexor al degetului mic. MUȘCHIUL FLEXOR SCURT AL DEGETULUI MIC (m. flexor digiti minimi brevis) Inserția de origine se realizează pe marele ligament plantar. Inserția terminală este pe prima falangă a degetului mic. Mai poate prezenta și un fascicul muscular mai scurt care să nu mai ajungă până la nivelul falangei și se inseră terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Acțiunea este de slab flexor al degetului mic. Poate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MIC (m. flexor digiti minimi brevis) Inserția de origine se realizează pe marele ligament plantar. Inserția terminală este pe prima falangă a degetului mic. Mai poate prezenta și un fascicul muscular mai scurt care să nu mai ajungă până la nivelul falangei și se inseră terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Acțiunea este de slab flexor al degetului mic. Poate interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR (m flexor digitorum brevis) Originea este la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR (m flexor digitorum brevis) Originea este la nivelul: - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Acțiunea este de flexie a falangei a doua pe prima. Intervine și în menținerea bolții plantare în sens longitudinal. Este inervat de nervul plantar medial. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI (m. quadratus plantae) Inserția
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Acțiunea este de flexie a falangei a doua pe prima. Intervine și în menținerea bolții plantare în sens longitudinal. Este inervat de nervul plantar medial. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI (m. quadratus plantae) Inserția de origine este la nivelul calcaneului (prin două fascicule: unul pe fața medială și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
două tendoane ale flexorului lung ( cu exepți MUȘCHII INTEROSOȘI (musculi interossei) Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor lll-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor Il-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a primei falange. Ei pot realiza și extensia celorlalte două falange
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor lll-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor Il-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a primei falange. Ei pot realiza și extensia celorlalte două falange, dar această acțiune este foarte slabă. Inervația mușchilor interosoși se realizează din ramura profundă a nervului plantar lateral. ANEXELE MU
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
metatarsienelor lll-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor Il-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a primei falange. Ei pot realiza și extensia celorlalte două falange, dar această acțiune este foarte slabă. Inervația mușchilor interosoși se realizează din ramura profundă a nervului plantar lateral. ANEXELE MU ȘCHILOR MEMBRULUI INFERIOR FASCIILE ȘI APONEVROZELE MEMBRULUI INFERIOR FASCIA ILIACĂ (fascia iliaca
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor Il-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a primei falange. Ei pot realiza și extensia celorlalte două falange, dar această acțiune este foarte slabă. Inervația mușchilor interosoși se realizează din ramura profundă a nervului plantar lateral. ANEXELE MU ȘCHILOR MEMBRULUI INFERIOR FASCIILE ȘI APONEVROZELE MEMBRULUI INFERIOR FASCIA ILIACĂ (fascia iliaca) Fascia iliacă acoperă mușchiul iliopsoas pe toată întinderea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Händel, compozitorul "pur", "absolut" a scris un cor despre revărsarea Mării Roșii în care se spune că "apa se ridicase ca un zid", iar notele de pe partitura tipărită formează șiruri compacte de puncte așezate la distanțe egale, care închipuie o falangă sau un zid. *3 Ani început ou o teorie care probabil că, în prezent, nu are mulți adepți serioși. Un al doilea răspuns la întrebarea noastră situează esența operei literare în succesiunea sunetelor pronunțate de cel care recită sau citește
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
obținerii unor sonorități de cea mai înaltă calitate. Marea majoritate a metodelor de pian acordă atenție și poziției corpului, a tehnicilor pianistice. Redăm o sugestivă caracterizare făcută de Paul Locard: „Cântatul la pian nu mai este localizat doar în articulațiile falangelor. Gravitația intervine și ea ca un element principal al atacului. Mâna împarte acum cu brațul, antebrațul și umărul misiunea care îi era înainte exclusiv rezervată. Suplețea mușchilor spatelui, cărora le este tributar brațul, devine unul dintre factorii gimnasticii sonore; mâna
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
în Ultima oră, 1929); Prada gândului nota că Unu apare sub direcția unui doctor de la Mărcuța; chiar și periodicul dorohoian Moldova literară recomanda cititorilor "să tragă de lanț, după întrebuințare"31. În aceeași tonalitate se exprimau și redactorii de la Cuvântul, Falanga, Viața literară, Adevărul literar și artistic. Așadar, chiar și atunci când o grupare locală nu s-a limitat la explorarea periferiei, ci a inovat în materie de curente literare, situarea geografică a amplificat receptarea negativă a mișcării. Transferul ulterior al redacției
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
expresia Domnul oștirilor cerești care este tocmai traducerea cuvîntului Kogaion din greacă și care la rîndul lor l-au preluat din cuvintele românești coca/goga: divinitatea supremă și unică + ion: îngeri. Pe tăblița 52 ,,oastea de îngeri” este scrisă dio falange. O altă interpretare, dar foar- te apropiată de prima este cetatea lui Dumnezeu și a oastei de îngeri. Știm că acești geți și sciți au făcut niște raite în secolul XVlll î.e.n. iar prin secolul Vll î.e.n. s-au arăta
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
săi - În convingerea că „destinul acestei Românii nu poate fi un destin plat, retrograd și minor, ci un destin măreț, impulsiv și tineresc, așa cum ne dă dreptul să fim descendența noastră latină și vitejia strămoșilor noștri”. Precedată de o impunătoare falangă ce-și avea iluștri exponenți În epocă, această generație se Încadra În mod organic pe filiera Înaintașilor săi, care - de la N. Iorga și V. Pârvan sau I. Găvănescul și Ovid Densușianu la O. Goga și N. Titulescu - au privit cu
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
degetelor, la marginea unghiilor pielea devenind gri-albăstruie, apoi brun-neagră cu tendință la mumificare, fiind de dimensiuni și profunzimi variate; - în boala Raynaud: simetrică, limitată la puncte necrotice, la nivelul pulpei degetelor cu eliminare spontană și cicatrici la nivelul extremității ultimelor falange; - în arteriopatii diabetice: leziuni ulcerative la nivelul călcâiului, pe fața dorsală a piciorului sau la nivelul gambei, când sunt indolore, largi, localizate la nivelul articulațiilor metatarsofalangiene pe fața plantară; - în ateroscleroza obliterantă se localizează, ca și în trombangeita obliterantă la
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
starea temperaturii tegumentelor nu reprezintă un marker al circulației arteriale a membrului respectiv. În stadii avansate se constată scăderea temperaturii cutanate față de zona simetrică cu 2-3 grade. Aprecierea diferențierii de temperatură se face aplicând pe tegumente fața dorsală a ultimelor falange ale degetelor mâinii, în acest mod putându-se aprecia sediul obliterării. Palparea pulsurilor se efectuează conform procedurilor descrise înainte. Se pot constata diminuări sau absențe ale pulsațiilor arteriale în regiuni situate deasupra ischemiei. Auscultația arterelor relevă frecvent sufluri de stenoză
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
numai paloare pură, cianoză pură, eritroză secundară, cu agravare la climax. Examenul obiectiv Examenul obiectiv în boala Raynaud este pozitiv doar în perioada crizelor vasomotorii: 1. paloarea sau faza sincopală, faza I inaugurează criza și debutează la nivelul extremităților mâinilor; falangele distale devin palide, livide, ceroase, reci, putând fi afectate și degetele de la picioare, nasul, urechile și bărbia. Se asociază parestezii la nivelul degetelor și chiar abolirea sensibilității tactile. Durata acestei faze este de câteva minute până la 10-15 minute. 2. cianoza
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
lungi de timp. Complicațiile sunt rare survenind la mai puțin de 30% din bolnavi, manifestându-se prin tulburări trofice (gangrenă uscată, supurație, ateroscleroză progresivă) și respectiv, sclerodactilie, când pielea degetelor devine subțire, uscată, degetele se subțiază mai ales spre vârf, falangele se decalcifiază și unghiile devin groase, friabile. Pilozitatea digitală dispare și apar ulcerații periunghiale. Fenomenele Raynaud au prognostic diferit în funcție de etiologie, astfel încât sindromul Raynaud are un prognostic dependent de evoluția bolii de bază, în timp ce boala Raynaud are, în general, un
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
degetelor, la marginea unghiilor pielea devenind gri-albăstruie, apoi brun-neagră cu tendință la mumificare fiind de dimensiuni și profunzimi variate; -în boala Raynaud: simetrică limitată la puncte necrotice, la nivelul pulpei degetelor cu eliminarea spontană și cicatrici la nivelul extremității ultimelor falange; -în arteriopatii diabetice: leziuni ulcerative la nivelul călcâiului, pe fața dorsală a piciorului sau la nivelul gambei. Când sunt indolore largi, localizate la nivelul articulațiilor metatarsofalangiene pe fața plantară; -în ateroscleroza obliterantă se localizează, ca și trombangeita obliterantă la degetele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
familială hipercalciurică, artefact. Diagnosticul de HTP Se bazează pe prezența sindroamelor clinice dar în special pe următoarele elemente: hipercalcemie peste 11 mg%, hipofosfatemie, hipo-magnezemie, hipercalciurie și hiperfosfaturie. Examenul radiologic scheletic pune în evidență resorbție de calciu subperiostală, predominant la nivelul falangelor și a claviculelor (distal) și chiste osoase. Examenul radiologic abdominal pe gol depistează calculi și calcificări renale. Prin dozări imunologice se depistează un titru crescut de PTH. Diagnosticul topografic în HTP Stabilirea topografică a leziunii tumorale paratiroidiene sau a hiperplaziei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
dispozitivelor moderne, care sunt practic,,personalizate” pentru fiecare pacient și pot proteza în mod satisfăcător orice bont bine vindecat. Intervenții distale limitate: - Rezecția transfalangiană, când leziunea (gangrenă umedă sau uscată) este limitată la nivelul vârfului degetului (prima sau a doua falangă) și constă în îndepărtarea primei și segmentului distal al celei de-a doua falange. - Rezectia de tip „rază”, când leziunea cuprinde întreg degetul sau există leziuni osoase la nivelul falangei proximale sau a capului metatarsianului, implică excizia degetului în bloc
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
satisfăcător orice bont bine vindecat. Intervenții distale limitate: - Rezecția transfalangiană, când leziunea (gangrenă umedă sau uscată) este limitată la nivelul vârfului degetului (prima sau a doua falangă) și constă în îndepărtarea primei și segmentului distal al celei de-a doua falange. - Rezectia de tip „rază”, când leziunea cuprinde întreg degetul sau există leziuni osoase la nivelul falangei proximale sau a capului metatarsianului, implică excizia degetului în bloc cu capul metatarsianului respectiv, aparatul capsuloligamentar și tendinos corespunzător. Operația poate interesa unul sau
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]