1,044 matches
-
În sfîrșit, apare: "E numai în cămașă, dar ce cămașă! Și ce brațe". Soțul ei o informează rapid, văzîndu-i descumpănirea, că e uniforma lui Göring de mare maestru de vînătoare. "Cămașa e de un alb strălucitor iar mînecile-i largi fac falduri, ca bluzele țărăncilor transilvane. Ceea ce mai adaugă ceva la nota de feminitate pe care am remarcat-o prima oară, la aerul de slujnică uriașă care-l face să semene cu mătușa Bebe Starojinska care, la rîndul ei, semăna cu mareșalul
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
trei obiecte, dintre care unul de rotație (vase de lut, corpuri geometrice, fructe sau legume, naturale sau mulaje), compusă pe contraste valorice, - tehnică la alegerea candidatului: creion sau cărbune *Dacă în fundal se folosește o draperie, aceasta nu va avea falduri* Se interzice compunerea naturii statice în exclusivitate din obiecte albe (gips), pe fondal alb. Criterii de apreciere: Compunerea spațiului plastic (încadrarea în pagina) Raportul dintre obiecte (proporții) Formă, caracterul obiectelor Redarea spațiului și a volumului Raport valoric B. PROBA DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
și de afișul filmului realizat de Ludwig Metzger, Hier Himmel (Aici cerul) reproducînd fotografic rochia albă de mireasă, cumpărată de Aglaja la un talcioc, pe care ea scrisese cu mîna poemul Anna Lebt - Ana trăiește. Rochia apare și în film, faldurile ei sunt desfăcute cu tandrețe și pietate de Jens Nielsen, partenerul de viață al Aglajei și de Ludwig Metzger pentru ca spectatorul să poată citi textul. Poemul (sau povestea) de pe rochie nu figurează însă în ultima ei carte pregătită spre publicare
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
din nou, real: "Prin testele cu fosfor de blestem/ O pîcla radiază uriașă/ De rugi-venin, de zări opace/ Și nu vedem, ah, încă nu vedem/ Din carne de biserici cum se-ngrasă/ Tăuni de fier cu plisc rapace,/ Cum nebunia-n falduri se desfașă/ Iar ura-i carapace". Dacă uneori predomina simbolul, acea semimaterialitate care acordă dezastrului o înfățișare de teribilă poveste, de narațiune a unei nenorociri cosmice ("Curînd sminteli s-or depana, curînd/ Ghemul de sînge ne va țese/ Cu patimă
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
spuse: - Ai chef de o bere? Houston avusese de gînd să plece. Acum își dădu seama că uitase de asta și că bărbatul i se adresa lui. Cu mîna liberă, bărbatul își aruncă țigara și dădu la o parte un fald al prosopului. Eliberă drept în jos un jet care făcea spume pe pămînt, strivind chiștocul țigării, și îi spuse lui Houston: - Dacă vezi ceva care te interesează, dă-mi de veste. Simțindu-se ca un netot, Houston intră în club
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]
-
de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul despre care scriu ziarele nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de proze stă în gamă largă de asociații multicolore desfășurate, la fel ca un caleidoscop arătat la bâlci sau ca un joc de artificii și focuri bengale, proiectate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul despre care scriu ziarele nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de proze stă în gamă largă de asociații multicolore desfășurate, la fel ca un caleidoscop arătat la bâlci sau ca un joc de artificii și focuri bengale, proiectate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o parțială pierdere a suflului epic), Fric este, indiscutabil, unul dintre cele mai izbutite romane apărute la noi în ultima vreme, strălucind mai cu seamă prin detalii șlefuite îndelung, prin stilul de-acum inconfundabil al frazelor cu întorsături arhaice și falduri înșelătoare. Volumul de față mai cuprinde cîteva povestiri, multe dintre ele în stil Academia Cațavencu (Noapte de februarie, publicată inițial chiar în paginile României literare, Sîc, sîc, biscuit!, Kenya mon amour, Doamnele îndrăgostite vin din viitor, A doua zi după
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
impune respect. Martina Sâmbure îi pipăie textura dar, prin dantela mănușii, deși elegante, țesătura din lână de cămilă i se reliefează mai grosieră decât nisipul deșertului. Ba, chiar este aproape convinsă că sunt și câteva fire de nisip autentic în faldurile veșmântului, ale mantiei pe care un cavaler cruciat a purtat-o în drumul lui spre Palestina. Sunt doar supoziții dar suficient de pregnante pentru a crea cadrul, breșa prin care, o femeie sensibilă cum este Martina, să alunece în vortexul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nu bleg!), să-mi îndrept cuvintele spre mîngîiere lină, înțelegerea blîndă (lentilă tandră de contact a globului martorului ocular), leuștean hrănesc în putini de cristal. De ce aș adăuga și eu zbîrnîielile, zăpăcelile, poticnelile mele de jumară rîncedă, spaimele lăsate-n falduri peste momeala clipei, zilei. Vrafurile albicioase, alunecoase, de nervi zmulși de-a valma din "organismul uman", nestivuite prompt, fluturînd vraiști cotidiene, întortochierile cîlțoase ale întîmplărilor, palpitațiile c-un zvîc lipsă în apocalipsă, zbuciumul sterpi și pirpiriu, sosurile de zădărnicie în
Îngerul mototolit (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15021_a_16346]
-
plecat cu bilet de voie. ne întoarcem iară și iară între filele adîncului, ce ne strigă pe numele mic. trecem prin memoria celorlalți ca printr-o tabără militară. aici, în adînc, ce veselă-i lumina. ce lin alunecă trupul în faldurile de lut. doar brațul inimii bate zadarnic gongul de întoarcere. doar pulsul cărnii tace și urlă în cuvinte de sfîrșit și început. ploaia din grindă susurul ploilor arămii. cu acel amestec de vedenii și nepăsare. în acea toamnă în care
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
1984, cel din De-a wați ascunselea sau Adio.La Galați și Autodafe, în exemplificările postmodernismului românesc) și un Iaru (aproape) necunoscut, diferit de colegii săi de generație, care păstrează un ce tragic și dezumanizant în spatele jocului lumii și a faldurilor limbajului. Poezia lui este considerată poezie a concretului, a cotidianului, dar e un concret care se definește "la cea mai înaltă ficțiune", ca "high fidelity" în același timp. E un real coroziv care cuprinde și imaginația și oniricul, în care
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
scundă și lungă, cu o prispă de lemn în față. De pe această prispă învățătorul împărțea primăvara premii și coronițe elevilor aliniați în curte, dinaintea treptelor. Acum, de o parte și de alta a intrării fluturau două steaguri tricolore, mîngîind cu faldurile lor portretele regelui și al generalului Averescu. Strîns în noua lui uniformă albastră-verzuie, ras proaspăt dar cu ochii roșii de nesomn, învățătorul Șuiu se învîrtea nerăbdător. Cizmele erau de asemenea noi și-l jenau. Încerca să le înmoaie trecîndu-și greutatea
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul despre care scriu ziarele nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de proze stă în gamă largă de asociații multicolore desfășurate, la fel ca un caleidoscop arătat la bâlci sau ca un joc de artificii și focuri bengale, proiectate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
goale, Din ceară făcute. Suflu peste ele și le refac Zână din veșnic leac. 29 decembrie Chiar și mireasma are un foșnet cald, Soarele înveșmântă orice poartă, Cel ce în sine sinea lui și-o poartă Trece prin lume ca fald peste fald De aripi desfăcute ca să ardă, Făclii îngrămădite sub o stea Ce-i cântă numele din zeu în zeu Până în secunda devenită cea de pe urmă, Chemată zămislire. Hölderlin: Asupra morții unui copil: Proprie copiilor frumusețea se cere, Dăruire a
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
ceară făcute. Suflu peste ele și le refac Zână din veșnic leac. 29 decembrie Chiar și mireasma are un foșnet cald, Soarele înveșmântă orice poartă, Cel ce în sine sinea lui și-o poartă Trece prin lume ca fald peste fald De aripi desfăcute ca să ardă, Făclii îngrămădite sub o stea Ce-i cântă numele din zeu în zeu Până în secunda devenită cea de pe urmă, Chemată zămislire. Hölderlin: Asupra morții unui copil: Proprie copiilor frumusețea se cere, Dăruire a Domnului răsfrângerii
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
din fiola de heroină mă insinuez big-bang în haosul presimțit primordial vomitînd constelații moarte văduvă frumoasă lîngă mine în pat jubilație larma golurilor inima mea descojită iezii trec cu gîtul tăiat muzică în dezintegrări mergi îngropată pînă la brîu în falduri de stronțiu necopt știutul pe chipul reinventatului înfometatului din lup derulează oniric celuloidul tot ce știam e atît de ciudat acum cînd se moare în acest loc unde sticlirile mîngîie unde sunetele pipăie unde gîndurile se răspîndesc pecingine în liră
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
UMBRÅ DE LUMINÅ Spre înger îi dau ghes gândului Știu cum aratå cu aripile atinse de valurile mårii cu pasul såu încet måsurând printre fluxuri råtåcite orizonturi Se ascunde în faldurile zårii întunecate și n urma lui nisipuri nemișcate råmân că o icoanå că o iluzie precum luna din apele liniștite Mâine o nouå zi de cuvinte nerostite strânse în sine ca-ntr-o floare a soarelui urmårind spre marginile apusului
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1630]
-
apus de viață s-au îngrămădit idealuri și dorințe nerostite, neuitate, neatinse. Stau acolo ca într-o sală de așteptare a timpului. Uneori le mai colind cu gândul făcut arc peste vremuri. Pe unele abia dacă le mai zăresc, printre faldurile dese ale uitării de sine. Altele se înfiripă repede, sub privirile mele uluite, scuturându-și colbul, renăscând, mi se agață de inimă rugător: - Împlinește-mă, împlinește-mă! Le îmbrățișez, ușor confuză de insistența lor tardivă. Nu mi-ar ajunge încă
Prea multe by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83330_a_84655]
-
ciudate, lovituri ale soartei, destine anonime, mici bucurii sau neștiute drame ale semenilor. Le vegheau visele, rătăcind prin labirintul fără ieșire al târgului, încercând să și imagineze, pe după obloane închise și perdele înflorate, trupurile lor lungite în poziții incomode, între faldurile unor așternuturi îmbibate de transpirație... trupuri abandonate cu voluptate somnului, ca într-o simulare tainică și rituală a morții. Filip mergea și povestea fără să se oprească și în curând rolurile se inversară. El deveni animatorul și călăuza nesfârșitelor rătăciri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
stat întins carbonizat, tot pe masa asta, dar nu ca un creștin, cu mâinile pe piept, ci cu ele la prohab, ținându-și urinarul, căci nu i-au mai putut fi descleștate... Mi-am cernut toată viața; i-am dat faldurile la o parte, cotrobăind în cele mai întunecoase unghere, în căutarea greșelii pentru care am fost atât de aspru pedepsit. Mi-am cercetat corpul, să găsesc un semn malefic din naștere, vreo pată cafenie pe omoplatul drept. Nimic. Viața și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
revelații pierdute, de mesaje degradate și în această direcție am descoperi o filiație din Mateiu I. Caragiale, dacă nu am realiza numaidecât că pictorul recurge la ea doar spre a-și decora steagurile, universal cernite, pe cât de complicate în simbolurile faldurilor. Filip, eroul din prima nuvelă, dialoghează sau monologhează, cu un alter-ego rebel, ce se refuză, acesta monologând la rândul său în același deșert unde, totuși, difuz, la ultima vorbă, s-ar putea naște o speranță îndreptățind viața. Arhivarul este unul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și chiar dacă ar veni îngerașul acela uriaș cu aripi frânte, m-aș teme să nu plece”... Se întristă, apoi începu a plânge. Așa l-a găsit tatăl lui, când soarele nu mai era și mantia albastră a serii își întindea faldurile peste dealurile și văile din apropierea satului. - Costeluș, ce s-a întâmplat? Ai adormit aici? Ai visat urât? îl întrebă tatăl speriat. - Nu, tăticule! M-am întristat, dar nu, nu vreau să te întristez și pe tine, spuse băiatul. - Dragul meu
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
că a părăsit metafizica și s-a refugiat în religie. S-a lepădat de teorie și s-a furișat în rugăciune. Și astfel, religia și-a luat revanșa în fața unei discipline care, secole de-a rîndul, a înecat-o sub faldurile interpretărilor oțioase. Transcendentul se trăiește, nu se teoretizează. La el nu se ajunge pe cale logică, prin silogisme călăuzite de lumina rațiunii, ci pe cale mistică, prin scîncete rupte în întuneric. Tocmai de ceea, cînd spunem azi "metafizică" ne gîndim la un
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
femei și bărbați extrem de eleganți, cu fracuri și smocking-uri, cu rochii lungi și sandale ce se petrec peste piciorușe goale și nezgribulite, grăbite spre cafeneaua de peste drum de casa de bilete. Zboară dopuri de sticle de șampanie, rochiile își întrepătrund faldurile, fumul gros de trabuc se strecoară spre nările noastre. Aici, lumile se despart. Nu se aude nimic din vuietul deloc departe, din fața intrării principale în teatru. Misterul eleganței, al tradiției și al mondenității rămîne dincoace de garduri, de vremuri, de
Parfum de femeie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3987_a_5312]