875 matches
-
idealistă. Totodată se subminează și acest tip de text (a se vedea repetarea insistentă a sintagmei "în general", care accentueză ideea că excepțiile nu numai că nu sunt negate, dar sunt absolut necesare), atrăgând atenția că banalizarea excesivă duce la falsitate și eșec. Poemele devin protestatare, violente, nu atât prin mesajul transmis, cât prin sugestii și prin modul de organizare a materialului poetic, astfel nu lipsesc imperativele, interogațiile retorice, tot arsenalul unui fals dialog: "Și stingeți odată această cumplită/ lampă scormonitoarea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
paltoane" (Trotuarul din memorie), dar și prin reducerea orașului (căci spațiul citadin este definitoriu pentru lirica acestei generații) la imaginea construită prin cuvinte: "Orașele reci/ au intrat pe ferestre în biblioteci/ și până la ziuă a ars într-o ladă" (Oxidare). Falsitatea, absurdul sunt caracteristici ale spațiului postapocaliptic. Nu este, cum s-ar putea bănui, un univers aflat în pragul finalului de lume, ci creează, mai degrabă, senzația că distrugerea aceasta a trecut și spațiul descris e al paiațelor care au supraviețuit
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cerul e plictisit ca o tavă/ transmisă întâmplător,/ în partea de nord a târgului canalele sunt obosite,/ canalele râd prin grătarele lor/ cu zeama grasă, inconștientă, regeneratoare." (Lucrurile de dimineață). Se refuză viața aceasta care este doar lâncezire, perpetuă agonie, falsitate și se dorește o evadare. Orașul claustrant ar putea fi înlocuit cu "bucuria elementară a picioarelor desculțe", călătoria în afara acestuia este una spre simplitate, spre existența neproblematizantă ("Ne-am falsificat viața ca o introducere în filosofie/ și nu rămâne decât
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nu se-ntâmplă nimic -/ sunt atâtea lucruri din care poți să faci o poezie!.../ Fapt e că cerul e tot albastru/ și stelele mai mult decât o mie..." Se marchează distanța existentă între literatură și sentimente, cu o afirmare a falsității celei dintâi. Textul se constituie din ceea ce se spune și ceea ce tăcerile sugerează, lumea are atâtea de exprimat, dar poeții nu pot sau nu vor să scrie decât despre subiectele consacrate. Certitudinea din final ("fapt e") intră în jocul replicilor
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
depresivă se realizează aici prin sugestia vagabondării, a renunțării toamnei înseși de a se mai lua în serios, așa cum poetul nu se ia pe sine în serios. Universul poetic nu-l reproduce pe cel real, ci încearcă să-i dezvăluie falsitatea, e un discurs al demitizărilor arsenalului poetic: "numai vântul se hrănea cu solfegii din Fabrica de Claviaturi", "ultimele frunze din platani risipite ca niște monete pe trotuar". E o schimbare a tehnicii, se refuză invazia naturii, a naturalului într-o
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
culori, / Cocotă plină de rafinării-/ Tu, care țipi la desfrînări tîrzii/ Pe visători, cu greu, îi înflori...” („Contrast”).4) Indignarea lui e mai mare decît cea a unui simplu observator. Probabil fiindcă (vulgar spus) se fripsese cu ele, le simțise falsitatea, „rafinăriile” i se par dezgustătoare. Cînd am scris partea de mai sus a „glosei”, nu citisem încă „Ziarul unui vechi student ardelean: A. (Artemiu) Homorodeanu (1876)”, publicat în mai multe numere din „Cuget clar”, 1934. Fiu de preot din Borșa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poate păcăli oricînd o ureche insuficient de atentă. Neîndoielnic, trăim vremuri ciudate: cei mai des citați scriitori romîni sînt (lucru pe care la rigoare l-aș putea argumenta statistic) Caragiale și Bacovia. în cazul celui dintîi motivul se înțelege ușor: falsitatea multora dintre aspectele vieții de azi o amintește pe cea a epocii sale. în cel al poetului, el e mai puțin evident. Și totuși cum spuneam, - Bacovia e citat în discursurile parlamentare, în articole literare și politice. Expresii de-ale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a găsit o cale de acces în această perioadă, William Stott afirmă că "pentru mulți oameni din anii treizeci stilul ziaristic a fost aparent compromis... Caracterul său ocolit - discrepanța dintre un eveniment și publicarea lui - a lăsat prea mult loc falsității" (83). Implicit, aceasta este ceea ce face obiectivarea cu știrile obiective, transformând experiența într-un obiect și falsificând cu ajutorul lui prin neutralizarea experienței subiective. Prin intermediul revistelor, jurnalismul literar va găsi un ecou mai puternic prin încercarea de a oferi "știri despre
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
subiectivității. Curios, însă aceasta este o afirmație contradictorie, deoarece, deși evită problematica subiectivității, Lippman este conștient, în mod implicit, de perspectiva subiectivă ce apare în munca sa, de "conștientizarea acută" care denotă probabil propria subiectivitatea dezamăgitoare. Dând dovadă de o falsitate critică, Lippman dă conceptului de "cultură exterioară" un aspect concret, devenind locul de judecată al activității umane, ignorând faptul că înțelegerea activității umane depinde de factori precum subiectivitatea și limba. Jurnalismul obiectiv avea interese ideologice asemănătoare, care vor deveni reacționare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
diferite ticăloșii. Acesta este laitmotivul românului realist/naturalist, care are ca obiectiv să pătrundă și să dezvăluie realitățile în profunzime. Lumea esențelor se transformă în lumea aparentelor, este vorba despre o nouă percepere a lumii fondată pe "predicatele înșelăciunii și falsității" [v.Giacetti, p.123]. Relațiile sociale, locurile, comportamentele sunt plasate sub semnul aparentei, al măștii. În această lume fiecare își joacă rolul și câștigă, în consecință, cel mai bun actor. Itinerarul personajelor este o cunoaștere a legităților scenei, a culiselor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ambițiile pe care le resimte și pasiunile pe care le provoacă, Pariziana este un personaj shakespearian. Valorile realizării individuale ale femeii pariziene au subminat religia feminină a dragostei în folosul unei iubiri mai puțin condiționate, mai putin omniprezențe și al falsității sentimentelor împărtășite. Neantul emotiv și incapacitatea de atașament afectiv duc la solitudinea să metafizica. Pariziana de la sfârșitul secolului este mai îndrăzneață în pasiunea să: ea schimba și inversează rolurile în geometria baletului intim, devenind agent activ al scandaloaselor povești de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Răceanu a reprezentat o replică a fostei Securități, ca urmare a publicării „Scrisorii celor 6”, opinie susținută de respectivii jurnaliști doar prin aceea că unul din semnatarii scrisorii era chiar tatăl diplomatului. Iar Securitatea a hotărât să se răzbune! Evidenta falsitate a acestei susțineri este extrem de simplu de dovedit: Domnul Mircea Răceanu a fost arestat în seara de 31 ianuarie 1989, iar cercetarea autorilor „Scrisorii celor 6” s-a declanșat abia în martie! O anumită legătură ar fi existat, însă, între
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
pe opțiunile cetățenilor și pe competiția pentru putere dintre partide. La fel de importantă a fost și crearea sau, în unele țări, întărirea societății civile. Una dintre realizările cele mai semnificative a constat în repudierea vălului de secretoșenie și a culturii de falsitate, propagandă și dezinformare prevalente sistemelor comuniste. Cetățenii puteau, fără să se teamă că și-ar mai fi putut pierde viața, libertatea sau cariera, "să trăiască în adevăr". Această sintagmă propusă de Vaclav Havel în anii săi de dizidență poate că
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
să-i corijeze elegant confuziile pe care le făcea în domeniul matematicii, știință exactă care nu admite speculațiile. În stilul său caracteristic, elegant și onest, în două articole de răspuns publicate în aceeași revistă, Paulescu reia argumentația și demonstrează punctual falsitatea afirmațiilor unui materialist și darwinist îndărătnic, ridiculizându-l întocmai ca pe profesorul Leon, situația devenind de-a dreptul penibilă pentru Voinov în cel de-al 2- lea articol „Dovezi nevalabile”. Multe din afirmațiile lui Paulescu folosite ca argumentație în această
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dobândirea acelei „naivități de gradul al doilea“, despre care vorbea Malraux? Există două feluri de naivități. Aceea când încă nu ești publicat și nu ești supus presiunilor externe, dar și a presiunii pe care o exerciți singur. Nici un fel de falsitate, de teamă, de deșertăciune narcisistă nu se abate asupra ta. Scrii pentru că ai foame de cuvinte și de a crea magie. Scrii pentru că, dacă nu o faci, îți blestemi ziua. Scrii pentru a trăi, și trăiești pentru scris. Cu apariția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
în post. Incidentul a fost urmat de alte acțiuni ale grănicerilor sârbi, care au tras focuri de armă în mai multe puncte ale graniței. Prin articolul „Provocările titoiștilor împotriva R. P. Albania” cititorii gorjeni ar trebui să fie convinși de falsitatea știrilor transmise de agenția de presă iugoslavă „Taniug”. Potrivit acesteia la 3 septembrie grănicerii albanezi ar fi violat cu „bunăștiința” integritatea teritorială a Iugoslaviei. În replică guvernul de la Tirana dezminte știrea susținând că toate declarațiile Belgradului „nu constituie decât calomnii
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a vinului vechi de clasă, pe care o degajă cei pe care îi au înaintea lor. Îi privesc cu simpatie și le doresc succes! Ca motivație supremă a alegerii mele - de a vorbi despre Oameni, să ne imaginăm, trecând peste falsitatea problemei, dacă Dumnezeu ar fi făcut Lumea fără oameni, cum ar fi arătat ea. Sunt convins că ar fi fost anostă, că ar fi fost fără sens, pentru că Lumea presupune oameni, care trebuie să o facă frumoasă, să o înnobileze
OMAGIU CELOR NĂSCUŢI CU DARUL DE A ZIDI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
tristețe (ar fi neplăcut pentru ei să aibă permanent alături un om mohorât). Reușesc să zâmbesc câteodată. Am o mască perfectă. Vorbesc italiană, văd filme și jurnalul de știri în italiană, mă amuz la emisiunile lor de varietăți, comentăm împreună falsitatea politicienilor, citesc cărți în italiană, răsfoiesc revistele și ziarele lor, le dau mâncare pisicilor și le vorbesc în italiană, dar visez românește. Nu este secundă în care să nu mă gândesc la copiii mei, la cei de acasă, la cum
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
de ele.“ Secolul avea nostalgia naivității, adică a unei stări care îi lipsea cu desăvârșire. De la Scrisorile galante ale lui Fon tenelle până la Legăturile primejdioase ale lui Laclos, se desfășoară comedia unei sensibilități care se istovește în artificiu și în falsitate. Când inteligența a devenit suverană, naivitatea, adică sentimentele adevărate, părea să fie rezervată sălbaticului sau prostului. Or, toate aceste spirite alese aveau o spaimă bolnăvicioasă de prostie; cât despre starea de sălbăticie, ele o idealizau fără să o îndrăgească de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
crede în nici un fel de „noblețe a sufletului“, căci a crede în ea și a-i admite existența ar echivala pentru el cu o renegare, cu o entorsă provocată „sistemului“ sau parcă și propriului său amar. Un sentiment lipsit de falsitate, o generozitate mai presus de orice suspiciune, asemenea lucruri moralistul nu este pregătit să le conceapă, el respectă prea mult evidența, evidența lui, pentru a-și pune semnătura pe inverificabil, acest temei al purității. Că ar exista un altunde unde
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
joacă rolul, cum este trupește alcătuit se știe: picioare, mâini, o corpolență de țăran și pasul lui greoi prevesteau na mila de om care a ajuns. Chipul cu totul altfel: întreaga lui fizionomie arată spirit, belșug de gânduri, finețe și falsitate, și nu este lipsită de grație. O elocință firească, o rostire curgă toare, o expresie controlată; un om mereu stăpân pe sine, care e în stare să vorbească din zori până în seară în chipul cel mai plăcut fără să spună
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
studiu despre producerea pseudo-evenimentelor în America, ajungând la concluzia că acestea exercită aceeași influență asupra oamenilor ca și evenimentele reale. Boorstin (1961) reamintește că prefixul "pseudo" provine dintr-un cuvânt grecesc care înseamnă "fals, ceva făcut să ne amăgească". Totuși, falsitatea nu este o trăsătură intrinsecă a pseudo-evenimentelor, ele fiind construite de specialiști în relații publice care s-au specializat în crearea de evenimente publice, crescându-le potențialul de a deveni știri de presă, radio sau televiziune. 5.2.4. Selecția
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
acțiune, logica utilizată în situațiile în care omul intră în relație cu semenii pentru a-i convinge"150, argumentarea vizează "o organizare de propoziții cu ajutorul raționamentelor în vederea întemeierii (dovedirii) altei propoziții, cu scopul de a convinge interlocutorul de adevărul sau falsitatea ei"151. Argumentarea vizează oferirea de temeiuri în sprijinul unei teze și are la bază adoptarea unei atitudini, a unui rol din partea locutorului: asentiment, confirmare, adeziune, justificare, probă, concesie, rectificare, obiecție, contestare, dezacord, critică, acuzație, reproș, teză, concluzie 152. În privința
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"303. În cadrul articolelor polemice, Eminescu pornește de la deconstruirea demersului argumentativ al adversarului, demontând, pe rând, fiecare argument al acestuia, pentru a demasca în final lipsa de conținut și falsitatea materialului 304. Declarându-se pentru fundamentarea științifică a articolului de presă, Eminescu afirmă: "E adevărat că sofismele sunt atât de dese în gazete încât nu merită cineva să le releveze erorile, parte intenționate, parte neintenționate câte obvin în ele. Un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
forme ale argumentului ontologic. Vlad Andreica are în vedere îndeosebi abordările argumentului ontologic venite din perspectiva filosofiei analitice contemporane. Pe lângă rafinarea argumentului, filosofia analitică, (împreună cu precursorii acesteia, Hume sau Kant), a adus și o serie de obiecții care vizează fie falsitatea premiselor, fie incorectitudinea raționamentului care fundamentează argumentul. Cele mai importante obiecții sunt: 1) existența nu este o proprietate, prin urmare, nu poate fi atribuită la fel cu alte proprietăți; 2) nu se poate deduce de la concept la realitate; 3) utilizând
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]