1,017 matches
-
oamenii din această țară care știu cât de mult este de muncă, să nu fiți prea supărați că, în timp ce noi muncim și încercăm să rezolvăm problemele țării, alții ne pârăsc pe la Bruxelles sau pe la Strasbourg. Este vorba de un partid fanariot, PDL, care cât au putut să stea să fure, să distrugă, au fost fericiți, iar când cineva i-a îndepărtat de la canalele banilor publici, se duc și pârăsc pe afară, făcând un foarte rău României în ansamblu și crezând că
Victor Ponta: PDL este un partid fanariot by Braga Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/42377_a_43702]
-
afară, făcând un foarte rău României în ansamblu și crezând că cineva din afară o să-i pună înapoi la furat aici și la distrus", a declarat Ponta. Premierul a mai adăugat "Sunt foarte dezamăgit de acest gen de, repet, apucături fanariote, dar cu atât mai mult cred că nu trebuie să acordăm foartă multă atenție celor de la PDL. Asta au știut să facă, pentru asta oamenii i-au gonit de la guvernare și pentru asta îi vor sancționa în continuare. Este important
Victor Ponta: PDL este un partid fanariot by Braga Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/42377_a_43702]
-
relației puterii cu omenescul aparțin unui oarecare Simion, preceptor francez la casa boierului Hartular, în Moldova secolului XIX; ne aflăm în timpul lui Mihail Sturdza, la o răspîntie a istoriei, într-o vreme a tuturor uneltirilor dar și înnoirilor, cînd obișnuințele fanariote încep să fie înlocuite cu altele, importate de aristocrația epocii din civilizația apuseană. Romanul se înscrie, așadar, în proza cu tematică istorică. Dacă spațiul epic este căutat în secolul XIX, investigația se adresează contemporanilor. În acest fel, Maria-Luiza Cristescu se
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
semnat de Dumitriu are încă cinci capitole (deci, în total, șapte), iar capitolul al doilea, brusc suspendat la Vinea, mai continuă aici încă cincizeci și șapte de rînduri, avînd încheiere de paragraf. Titlurile nuvelei - cu subiect rural localizat în epoca fanariotă - își au, ambele, explicația în text. Astfel, pentru titlul dat de Dumitriu, e replica unui personaj: "Acuma te-ai învățat minte în vecii vecilor!" (din capitolul trei) și, apoi, chiar sintagma titulară "învățătură de minte" detectabilă în capitolul patru. Interesant
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
a pliroforisi, sincatavasis), multe neologisme ale limbii culte (a theorisi, theorie, a pretinderisi, to analogon, ta practica, ifos, paradegmata, patos, simfonie, siguripsi, diiastigmă, isterisi) - , cu ceva mai puține turcisme (mumbașir, surghiuluc, marifet, alișveriș), corespunde imaginii celei mai tipice a epocii fanariote. Se regăsește astfel și limbajul "lumii vechi" din comediile lui Caragiale: nu numai în cremenalul lui jupîn Dumitrache, ci și în epistat, exoflisi, plastografie etc. Cel mai mare profit îl obținem însă din urmărirea formelor familiar-orale; din păcate, textele secolului
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
centenar, de către oficialitatea comunistă. Veți afla și care au fost motivele cu pricina care i-au împărțit pe interpreții lui Caragiale. Toți însă, de la o vreme, unanimi, în prețuire: de la articolul lui Nicolae Davidescu din 1935, intitulat Caragiale, ultimul ocupant fanariot, nu a mai existat nici o contestație majoră. Detractorii marelui scriitor aparțin trecutului. Actualitatea lui e mai perceptibilă ca oricînd. A fost infirmat diagnosticul lui E. Lovinescu (probabil, singurul important pe care criticul l-a greșit) și anume că scriitorul și-
Caragiale între actualitate și actualizare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15567_a_16892]
-
principe prea luminat al Rusiei", Dimitrie Cantemir era, foarte probabil, la curent cu duelul practicat frecvent de ofițerii de la curtea marelui țar occidentalizant. "Exercițiul armelor" Moldovenii, ca și muntenii, nu prea au cunoscut duelul nici în epoca post-Cantemir, în timpul regimului fanariot. Pe de o parte, în civilizația turco-fanariotă nu există tradiția duelului și, pe de altă parte, acest regim a diluat în mod semnificativ simțul onoarei la locuitorii din }ările Române. S-a perpetuat plăcerea de a poseda, de a folosi
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
tinerii cei mai eleganți și mai frumoși ai Bucureștilor".9 Bonjuriști și duelgii Ca termen și chiar ca practică, duelul pătrunde în spațiul cultural românesc pe la începutul secolului al XIX-lea, atunci cînd apar unele fisuri în stilul de viață fanariot. Duelul vine pe valul revoluției franceze, adus de refugiații în }ările Române, de ofițeri din armata țaristă, de tinerii români cu studii la Paris, Viena sau Berlin. Pe la 1810-1820, de pildă, tînărul boier moldovean Iancu Russo (tatăl lui Alecu) a
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
de a practica duelul", cum o numea Vasile Alecsandri, se materializa prin plăcerea de a-l mima. Se pare că tinerii români erau atrași de duel, dar nu prea cutezau să-l practice. Se maimuțăreau, totuși, duelîndu-se "fără gloanțe". Boierul fanariot Nicolae Suțu, viitorul mare logofăt al Moldovei, a relatat în memoriile sale un astfel de straniu "simulacru de duel" (este chiar expresia lui), petrecut în 1822 la Brașov. Acolo se refugiaseră familiile boierești din Muntenia, amenințate de dezordinea instaurată în
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
de salon, Alecsandri ajunge la concluzia că - din cauza "groazei salutare" pe care o inspira - duelul nu a primit în Moldova "drept de împămîntenire", astfel că nu s-a născut o formă demnă de a răspunde la insulte și umilințe. "Ciocoismul" fanariot îndemna pe om la "umilire servilă". "El primea zîmbind insulte cît de grave și chiar palme, fără a sîmți nevoie de vreo satisfacere. Acele palme se spălau cu apă din ibric; căci duelul, întrodus în societate de tinerii crescuți în
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
lui Cihak". Puțin a lipsit ca boierul Rosetti să nu-l provoace la duel chiar pe martorul care probabil i-a salvat viața. Tot în acei ani, același homme du monde, Răducanu Rosetti, l-a provocat la duel pe boierul fanariot Alexandru Mavrocordat, ofițer în Miliție și adjutant al lui Grigore Ghica Vodă. Se duelau astfel ginerele domnitorului cu adjutantul domnitorului. Duelul n-a putut fi evitat, pentru că Mavrocordat "își bătuse joc, la teatru, de ochelarii șlui Rosettiț". Era epoca în
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
la teatru, de ochelarii șlui Rosettiț". Era epoca în care "bonjuriștii" epatau "tombaterele", venind din Occident (Rosetti a studiat Filozofia la München) cu "geamu în ochi" (Ghimpele, 1874) sau cu "monoclu-n ochi" (Eminescu, Scrisoarea III, 1881). La sfîrșitul epocii fanariote, postelnicul Andronache Zimbolici, ca să pară "bonjurist", "apucă fracul, își lăsă favoriți mari și barbetă și puse și ochilari" (Negruzzi, Au mai pățit-o și alții, 1838). Și Evgheni Oneghin, "un dandy londonez la strai" din Petersburg-ul anilor 1820, scandaliza publicul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
nevoile pe lângă vreun gard sau la colțurile caselor, iar animalele moarte erau abandonate în plină stradă, de unde hoiturile nu erau ridicate cu zilele sau săptămânile, până când mirosul devenea de nesuportat. Peisajul dezolant, stilul de viață al românilor, moravurile de sorginte fanariotă i-au produs multe depresii tânărului Carol care, după primii cinci ani petrecuți la București, a fost convins cu greu să nu renunțe la această aventură răsăriteană în favoarea traiului tihnit de acasă. Din fericire versatul politician Ion C. Brătianu și
Radiografia unui miracol by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8424_a_9749]
-
și că li se impuneau ca suzerani, că Fanarul le era doică, știau că nu sunt bulgari, iar începând cu Tratatul de la București din 1812, când Poarta a cedat Basarabia țarului, au început să privească spre Rusia cu suspiciune. Domnii fanarioți, în vremea cărora a fost desființată iobăgia, a fost cultivată în scris limba română și s-a deschis drumul către Franța, au protejat clerul vorbitor de limbă elenă și, cu toate acestea, au lăsat neatinsă slavona. Au respectat astfel tradițiile
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
Curtea de Argeș și Târgoviște. Slavona n-a apărut de nicăieri și nici n-a fost impusă cu forța. A venit din Bulgaria, în primul rând, și din Rusia. Șovăiala a durat veacuri în șir. Presiunile și atracțiile contrariilor - Habsburgi / catolicism, greci fanarioți / Iluminism francez - au dus treptat la maturizarea și cristalizarea identității neorumânești-românești a unui popor aflat la confluența Europei Centrale cu Peninsula Balcanică, a unui popor ortodox prin raportările sale, dar neolatin prin limbă și scriere. Legăturile românilor cu grecii? Nu
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
în special după cel de-Al Doilea Război Mondial. Mai trebuie spus și că legăturile biografice ale poetului cu spațiul românesc sunt încă și mai profunde, un Yannis Kavafis, strămoș cert al poetului, fiind semnalat ca dregător în Moldova epocii fanariote, mai exact la jumătatea secolului al XVIII-lea. Dacă adăugăm la toate acestea și substanța oriental-balcanică a creației sale, cu atâtea contingențe în opera unor Ion Barbu, Panait Istrati sau Mateiu Caragiale, înțelegem mai bine acest interes justificat al publicului
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
populația în Principate în secolul al XVIII-lea. Evident, despre veacul fanarioților autorul aduce bune, justificate corective hulirii sale din secolul trecut și cel ce stă acum să se încheie. (S-a constatat de curînd, se relevă, că în epoca fanariotă s-au tipărit mai multe cărți în românește decît în grecește.) Sînt evocate, cum se cuvine, răpirea Bucovinei (1775) și a Basarabiei (1812) și, apoi, se vorbește, cu năduf evident, despre soarta tragică a romanității sud-dunărene (aromânii din Grecia și
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
îl arăți veneticului este atîta adevăr cîtă distanță sufletească te desparte de el. Din acest motiv, defectele ți le afli mai ușor în pupila alogenului, cu condiția să pleci urechea la ce spune. Memoriile lui Nicolae Suțu, fiul ultimului domnitor fanariot al Moldovei, sînt o astfel de mărturie sub auspicii critice. Născut la Constantinopol în 1798, într-una din familiile grecești din care turcii culegeau candidați pentru caftanul de domnitor al Țărilor Române, Suțu își petrece copilăria pe malul Bosforului, pătrunzînduse
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
trecuse un secol, planul lui Șerban vodă Cantacuzino de a reînvia Bizanțul, cu o sucursală la București, este a doua tentativă grandioasă a carpat-dunărenilor. N-a fost să fie. Mișcarea va fi inversă. Fanarul va veni el încoace, iar epoca fanariotă se va lăsa curând, grea, peste noi... * Cum sunt și moldovenii aceștia... Refractari. Molateci. Opuși măreției visate. Și, culmea, pro-turci. Ei care nici măcar nu viețuiesc sub răsuflarea Islamului la Dunăre. Mai sunt și Cupăreștii. Boieri moldoveni oploșiți la Iași. Care
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
pentru a nu se întîlni cu regele. N-a fost, în consecință, cum s-ar fi cuvenit, guvernator al B.N.R. ci numai director. Acest om din umbră, o mare personalitate politică, a exercitat roluri colosale. Eminescu îl vitupera mereu că fanariot și "lifta grecească". Din medalionul d-lui Rădulescu reiese că familia lui Carada era demult stabilită în Muntenia, ca bunicul său matern era sîrb (nu grec), aparținînd unei vechi familii boierești din țară, pomeniți în documente încă din secolul al
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
aparținând atât unor specialiști români, cum sunt Grecii din România (2003) de Paula Scalcău, Relațiile româno-elene. O istorie cronologică (2003) (elaborată de un colectiv de specialiști alcătuit din Stelian Brezeanu, Constantin Iordan, Horia C. Matei, Tudor Teoteoi, Gheorghe Zbuchea), Domnii fanarioți în }ările Române (1711-1821) (o mică enciclopedie semnată de Mihai Țipău) (2004), Venizelos și românii (2004) de Constantin Iordan ș.a., cât și greci: Athanasios E. Karathanasis, cu cartea sa despre Elenismul din Transilvania ș.a. Anul 2005 a debutat cu apariția
Editura Omonia și literatura neoelenă by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11802_a_13127]
-
Răzvan Voncu Cel mai interesant personaj al epocii pașoptiste a fost, fără discuție, Anton Pann. Nici un alt scriitor nu a exercitat o asemenea influență asupra publicului larg și nimeni altcineva nu a părut legat, simultan, atât de lumea veche, fanariotă, cât și de cea nouă, romantică. Cântăreț de strană, într-o vreme în care intelectualii părăseau deja ograda bisericii, și adulterin impenitent, pe când divorțul era considerat încă un păcat capital, Anton Pann a unit extremele și a ilustrat eminent uluitorul
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
decembrie 1940 notă scurt: "De la asasinarea lui Iorga, regimul legionar m-a dezgustat de toate". Iar la 22 ianuarie 1941, în timpul rebeliunii, observă: "E neîndoielnic că azi legionarii sînt ca un corp străin în mijlocul neamului, ca un fel de ocupanți fanarioți care nu urmăresc decît îmbogățirea prin orice mijloace, oricît de reprobabile... Mă doare inima de constatările acestea tocmai despre mișcarea care am crezut-o cea mai curată și regeneratoare a neamului". Apoi a privit, de aceea, cu simpatie regimul Antonescu
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
sa în Moldova și Muntenia la anul 1650: „Astfel de cai și căruțe sunt aici în fiecare oraș, târg sau sat. Călătoria noastră era mai repede decât zborul unei păsări“. O dezvoltare deosebită cunoaște serviciul public de transporturi în perioada fanariotă; la vremea respectivă cel care străbătea Țara Românească plecând din București găsea, la distanță de 20 km, câte o stație unde se aflau o căruță, cai și surugii pentru continuarea drumului. O organizare amănunțită a dotării și funcționării „menzilurilor“ (stații
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
MARTIE REGULAMENTELE ORGANICE Se împlinesc 175 de ani de la încheierea lucrărilor de elaborare a Regulamentelor Organice. Considerate primele acte constituționale de pe teritoriul actual al României, acestea au pus bazele noii organizări interne în Țara Românească și Moldova după terminarea regimului fanariot. Regulamentele stipulau separarea puterilor în stat, au modernizat sistemul fiscal, au instituit bugetul și au lichidat vămile interne. Armata a fost reinstruită, școlile au fost organizate pe o bază națională, iar arhivele și-au câștigat dreptul la existență. calendar multiconfesional
Agenda2005-13-05-pe scurt () [Corola-journal/Journalistic/283537_a_284866]