1,008 matches
-
din încurcăturile veacului acestuia, pentru că avem oameni slabi la conducere. Dac-ar fi oameni mari și de acțiune, atunci ar cerca să se ridice ei deasupra vremurilor: probă Ștefan cel Mare care ne-a asigurat autonomia, deci domniile pământene și fanariote cu tot convoiul lor de nenorociri; cum însă oamenii sunt mici, chiar foarte mici, evenimentele îi iau ca pe o frunză și toate se împlinesc după destinul istoric, fără zabavă și fără împotrivire, una după alta, spre marea noastră mirare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decembrie 1937 și februarie 1938; 20. George Topârceanu, (1886-1937) poet, a condus împreună cu M. Sadoveanu revistele "Însemnări literare" și "Însemnări ieșene", a fost membru corespondent al Academiei Române (1936); 21. Elena Suțu, proprietară în Sasca, aparține familiei de deomnitori fdin epoca fanariotă Suțu; 22. Dumitru A. Sturdza, (1833-19?), om politic liberal din familia domnitorilor Sturdza, prim ministru al României (1895-1896; 1901-1905; 1907-1909); autor al unei vestite colecții de documente privind istoria românilor, membru al Academiei Române din 1871 și președinte al ei, (1882
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
document din 1650. La date diferite, în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de căpitan de târg sau de ispravnic. Ulterior, în epoca fanariotă va fi instituit sistemul epitropiei (epitropia școalelor, epitropia spitalului), cu funcții sociale și sanitare. Și în orașul nostru a existat un „catastih”, în care erau înscrise toate schimbările de proprietate din hotarul târgului. Cea mai veche mențiune trecută în documentul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aduse în țară în 1935 și depuse în biserica „Trei Ierarhi” din Iași. Eșuata campanie aliată împotriva turcilor nu va rămâne fără efecte de durată: jafurile turcilor, ale tătarilor și ale cazacilor vor continua, în Moldova se va instaura regimul fanariot, iar odată ajunsă cu granița la Nistru, Rusia va reprezenta în următoarele două secole cel mai mare pericol. În timpul acestei campanii, armata rusă va traversa pentru prima oară Moldova, este adevărat, cu voia domnului, și, din toată istoria zonei hușene
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
necruțătoare unealtă a diavolului. * Răul s-a născut odată cu omul. * Cu toate că nu e cioban, a făcut-o de oaie. * Nu singurătatea este grea, ci cauzele ei. * Geografic, România se află în centrul Europei; economic - la periferia ei; politic - în perioada fanariotă. * Dacă nu ar exista oameni slabi, nu ar exista nici oameni puternici. * Toate popoarele sunt mari; unele sunt mai numeroase. * Mulți te privesc de sus, fără să știe că se poate privi și de jos în sus. * Nu înălțimea nasului
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pentru educație, ei erau cei mai prosperi și mai realizați dintre toate popoarele balcanice. Poziția cu adevărat privilegiată din rîndul creștinilor era însă deținută nu de negustori și nici măcar de înalții oficiali ai bisericii, ci de un alt grup, oligarhia fanariotă, al cărei centru era Constantinopolul. Membrii acestui grup, al cărui nume provenea de la Fanar, sau cartierul farului, unde trăiau majoritatea creștinilor ortodocși și unde se afla sediul Patriarhiei, erau în mare parte de naționalitate greacă, dar el includea și italieni
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
relațiile fanarioților cu guvernul otoman și cu Patriarhia. Importanța elementului creștin balcanic în administrația otomană a fost deja scos în evidență. Totuși, înainte de secolul al șaptesprezecelea, înaltele posturi din aparatul birocratic erau deținute aproape exclusiv de convertiți. Spre deosebire de aceștia, oficialii fanarioți își păstrau credința creștină și aveau legături strînse cu Patriarhia. Primul fanariot care a obținut un post înalt a fost Panaghiotis Nikousios, pe care Ahmed Köprülü l-a numit mare dragoman în 1669. Acest post îi aducea și importante privilegii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
numit mare dragoman în 1669. Acest post îi aducea și importante privilegii, cum ar fi să poată purta barbă sau să călărească un cal însoțit de slujitori, care fuseseră acordate pînă atunci doar musulmanilor. Cel mai faimos om de stat fanariot, Alexandru Mavrocordat, a fost mare dragoman între 1673 și 1709. Asemeni multor greci din vremea aceea, el și-a făcut studiile în Italia, la Universitatea de la Padova, unde a obținut ulterior și titlul de doctor. Avansarea lui a fost rapidă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ani. Mavrocordat a fost principalul diplomat otoman la negocierile care au dus la încheierea Tratatului de la Karlowitz (Sremski Karlovci); fiul lui Ioannis a deținut o poziție similară în cadrul discuțiilor referitoare la Tratatul de la Passarowitz (Požarevac). Ca transalatori și mediatori, diplomații fanarioți aveau firește ocazia să afle multe dintre secretele statului otoman și erau în legătură directă cu guvernele străine. Fanarioții din perioada aceasta erau de asemenea profund implicați în problemele Patriarhiei. Prin puterea lor financiară, ei puteau exercita într-o măsură
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
bancher îl putea domina într-o oarecare măsură pe datornicul lui. Fanarioții au dobîndit influență și prin achiziționarea locurilor din sinod rezervate laicilor și avînd grijă ca posturile vacante din administrația bisericii să fie ocupate de candidați obedienți. Perioada controlului fanariot asupra problemelor Ortodoxiei a coincis cu deplasarea accentului de pe universalism pe caracterul național grecesc, în special în privința vîrfurilor clerului. Greaca fusese întotodeauna limba Patriarhiei, dar nu și a majorității bisericilor balcanice. Bisericile slave, Patriarhia de la Peć, arhiepiscopia de la Ohrid și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
culturale ale bulgarilor. Instituțiile ecleziastice și de învățămînt ale acestora erau acum dominate de greci. Sîrbii aveau un centru religios alternativ la Sremski Karlovci, în Imperiul Habsburgic. Moldova și Țara Românească erau și ele sub controlul unui cler grecesc. Grecii fanarioți dirijau viața politică a acestor țări. În Balcani, doar biserica Muntenegrului, dominată de un prinț-episcop ereditar, beneficia de un statut independent. La sfîrșitul secolului al optsprezecelea, organizația aceasta avea o autonomie religioasă totală. Faptul că era situată atît de departe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a influențat profund atitudinea clerului superior al bisericii ortodoxe de pe tot cuprinsul imperiului. În ciuda faptului că fanarioții erau în slujba guvernului otoman și cooperau strîns cu acesta, țelurile urmărite de ei nu erau bunăstarea sau mărirea puterii imperiului. Marile familii fanariote se simțeau direct legate de Imperiul Bizantin.8 Ele au depus mari eforturi încercînd să descopere sau să fabrice genealogii care să le dovedească descendența directă din dinastiile nobile ale Bizanțului. Cu toate că aceste legături puteau fi rareori demonstrate fără înșelăciuni
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
proprietatea membrilor familiei regale otomane, ele se aflau sub controlul așa-numitului kapudan-pașa, marele amiral al flotei otomane. Prin secolul al optsprezecelea, administrarea lor de fapt se afla în mîinile dragomanului flotei, care, după cum am menționat deja, era un grec fanariot. În schimbul anumitor servicii, cum ar fi asigurarea echipajelor corăbiilor flotei otomane, insularii erau scutiți de unele taxe și se gospodăreau singuri. Ca și pe continent, notabilii, aleși de adunările populare, dominau structura politică. Sistemul comunal juca un rol juridic de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu imigrația pe scară largă a albanezilor, Kosovo a ajuns să fie locuită majoritar de către aceștia din urmă. Evidenta trădare a patriarhului a afectat firește atitudinea Porții față de instituția de la Peć, ea preferînd ulterior să numească acolo mai curînd candidați fanarioți decît sîrbi. Așa încît în locul lui Arsenie a fost ales un grec, cu toate că între 1713 și 1725 postul a fost deținut de un sîrb. Incursiunile habsburgilor pe teritoriul otoman au fost reluate în 1716, de data aceasta cu succese mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
șerbi, precum și două case la Sankt Petersburg.22 Brîncoveanu a domnit pînă în 1714, cînd atît el cît și cei patru fii ai lui au fost decapitați de autoritățile otomane sub acuzația de trădare pentru relațiile lor cu Austria. Regimul fanariot. Înfrîngerea lui Petru și trădarea lui Cantemir au avut consecințe politice enorme pentru Principate. După Tratatul de la Karlowitz, prin care fusese cedată Transilvania, Poarta era desigur preocupată de stabilitatea politică a provinciilor ei de graniță. Într-o perioadă de retragere
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de graniță. Într-o perioadă de retragere din fața marilor puteri europene, ea avea nevoie de conducători pe care să se poată bizui și care să nu conspire cu dușmanii ei. Domnitorii autohtoni nu mai păreau demni de încredere. Deoarece grecii fanarioți se dovediseră slujitori capabili în alte domenii ale administrației, numirea lor în cele mai înalte poziții în Principate părea să fie acum cea mai recomandabilă alegere. Existau deja mulți greci în ambele principate, provinciile românești reprezentînd o mare atracție. Ei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
grecească a continuat totuși să crească, atingînd cote alarmante. Mulți greci bogați au contractat căsătorii cu fete din marile familii boierești. Unii au devenit negustori înstăriți, în timp ce alții au dobîndit poziții înalte în cadrul clerului ortodox. Numirea de către otomani a domnilor fanarioți a constituit ceea ce este în general considerată drept cea mai grea perioadă din istoria modernă a românilor nu numai din cauza corupției sistemului, ci și a extorcărilor fiscale la care au fost supuse de către Poartă cele două provincii. Alegerea domnitorilor greci
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu a transformat totuși regiunea într-un pașalîc și că aceasta nu a fost ocupată de armata otomană. Provinciile și-au păstrat principalele drepturi ce-i asigurau autonomia, dar conducătorii lor se aflau sub control otoman direct. Odată cu numirea domnitorilor fanarioți, ocîrmuire otomană a reușit în foarte mare măsură să spargă monopolul controlului boierilor asupra țării lor. Un sfat al marilor boieri avea încă un anumit rol în administrație, iar un sfat lărgit al reprezentanților tuturor categoriilor de proprietari funciari și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
asupra pămîntului și a țăranului în mare măsură ca și mai înainte. Totodată, el plătea puține impozite sau chiar nici unul. În ciuda acestui fapt, boierii și-au manifestat nemulțumirea față de situația politică de-a lungul întregii perioade. Opoziția acestora față de domniile fanariote a fost continuă, persoane individuale și grupuri din rîndul lor căutînd în repetate rînduri sprijin extern la Viena sau Sankt Petersburg. Boierul avea cu siguranță multe motive să se plîngă, întrucît domnitorul era acum agent al Porții. Cele două provincii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
integrantă a imperiului și nu ținuturi dependente de acesta, dar bucurîndu-se de autoguvernare. Deosebit de important era însă faptul că noii conducători nu aduseseră nici ordine, nici belșug, ci, dimpotrivă, un haos tot mai mare și anarhie internă. În perioada domniilor fanariote, care au durat din 1711 pînă în 1821, dintr-un număr de doar unsprezece familii au provenit candidați pentru șaptezeci și patru de domnii. Durata medie a acestora a fost de 2,5 ani. Ca și posturile de patriarh și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de domnii. Durata medie a acestora a fost de 2,5 ani. Ca și posturile de patriarh și celelate slujbe înalte de la Constantinopol, și cele de domnitori ai Principatelor erau vîndute celor care ofereau cel mai mult. Concurența dintre familiile fanariote era acerbă. Cea mai mare parte a slujbelor erau cumpărate cu bani împrumutați. Odată ajuns la putere, norocosul candidat trebuia să se asigure de obținerea unui profit cît mai substanțial. El vindea slujbele inferioare și recurgea fără nici un scrupul la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
impozite era însă de 180000 de lire aur în Moldova și de 300000 în Valahia.23 Chiar și după achitarea greului tribut cuvenit Constantinopolului, provinciile acestea rămîneau o sursă bogată de profit personal pentru domnitori. Sistemul aplicat în perioada domniilor fanariote a fost condamnat nu numai pentru corupția lui fiscală și politică, dar și pentru stilul și preponderența lui grecească. Idealul fanariot era Imperiul Bizantin. Domnitorii din Fanar nu puteau fi despoți bizantini la Constantinopol, dar aveau posibilitatea să fie la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tribut cuvenit Constantinopolului, provinciile acestea rămîneau o sursă bogată de profit personal pentru domnitori. Sistemul aplicat în perioada domniilor fanariote a fost condamnat nu numai pentru corupția lui fiscală și politică, dar și pentru stilul și preponderența lui grecească. Idealul fanariot era Imperiul Bizantin. Domnitorii din Fanar nu puteau fi despoți bizantini la Constantinopol, dar aveau posibilitatea să fie la București și la Iași, astfel încît adoptau la curte un ceremonial elaborat, înconjurîndu-se cu articole de un lux exorbitant și tratîndu-i
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
toate bogățiile, toți banii, toate bijuteriile, veșmintele și mobilele lor se află tot timpul în lăzi și cufere de călătorie, ca și cum ar trebui să o ia din loc în orice moment."24 Deși o supraevaluare a pagubelor produse de domniile fanariote nu este imposibilă, adevărul este că acești domnitori au reprezentat realmente o influență străină provinciilor peste care domneau. Visul fanariot al restaurării Bizanțului era într-adevăr un vis ortodox, dar nu și unul românesc. Ceea ce au realizat domnii fanarioți a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ca și cum ar trebui să o ia din loc în orice moment."24 Deși o supraevaluare a pagubelor produse de domniile fanariote nu este imposibilă, adevărul este că acești domnitori au reprezentat realmente o influență străină provinciilor peste care domneau. Visul fanariot al restaurării Bizanțului era într-adevăr un vis ortodox, dar nu și unul românesc. Ceea ce au realizat domnii fanarioți a fost înființarea unei insule bizantine în interiorul Imperiului Otoman. Dominarea bisericii românești de către greci a fost deja menționată. Fanarioții aveau controlul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]