2,910 matches
-
rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are'are din Oceania. Putem continua cu tc. fare, arab far comparabile, după noi, cu v. iran. hvar, astrul zilei (hv>f că în cafea); de acolo și farul ce luminează.Un cuvânt indo-european pentru „șoarece“ este *mus, în domeniul estic muš (slavă, iraniană, indiană). Noi îl comparăm cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Come sul famoso ritratto; Mă îl suo nașo ,enorme, si ergeva, În mezzo al suo volto, Brutto davvero, estraneo. Un giorno Valérie disse a mia mamma: -"Salomeea, ascoltami! Se fossi io al tuo posto, Con dieci anni di meno, Mi farei operare al nașo! Perché tu non lo fai? Che cosa aspetti? -Oh, Valérie! Perchè farlo? Mi bastono, credimi, tutti Quelli che ho conquistato Con questo nașo mio, Cento per cento autentico, Naturale!" Questa storia fu per me decisivă: Non mi
MIA MAMMA,LA GIOCONDA ED IO de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370336_a_371665]
-
sufletul creatorului” ... Eu atunci scriu când am în minte desfășurarea lucrării. Atunci codeiul aleargă de la sine” ... Cărțile mă reprezintă sufletește, unele sunt punte între istorie și rugăciune, candele ce ard în orice etapă; altele didactice, de o exactitate riguroasă, matematică”... „Fară cultură nu am exista” ... Avem nevoie de cultură și ca atare , vom împietri (intabula) în marmură,CULTURA!” ... Redeșteptarea sentimentelor naționale este un obiectiv necesar” ... Demnitatea se crează prin învățătură . Doar astfel vom simți adevărata libertate și identitate națională și culturală
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]
-
gândește Când mâinile tale mi le simt pe corp Eu am încredere în noi Știu că mereu ne va merge bine Tot ce vom face, o vom face în doi Nu voi pleca niciodată de lângă tine Nu îmi văd viata fara ține Nici nu îmi doresc să o văd Vreau mereu să fii lângă mine Pentru că în brațele tale mă simt comod Totul a fost un vis Dar acum a devenit realitate Iubirea noastră este de neînvins Niciodată nu voi fi
DIN DRAGOSTE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369332_a_370661]
-
pe care i-o poartă prietenului drag de pe acum. Poate cele mai mișcătoare pasaje în acest sens sunt cele dedicate satului și meleagurilor natale din preajma Sebeșului de Sus. „Locurile de la poalele Moașei n-ar fi fost însă atât de frumoase fară însuflețirea pe care le-o dădea o comunitate de oameni cinstiți și harnici și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat.” Răpuși
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]
-
pe părintele lor duhovnicesc!... Au fost multe coroane, multe flori, multe lacrimi pline de recunoștință și (de) nădejde, că părintele s-a mutat de la moarte la viață, acolo unde nu mai este nici suferință, nici întristare nici suspin ci viata fara de sfârșit!... După ascultarea cu luare aminte a slujbei prohodirii preoților (a monahilor și ieromonahilor) - care adăpostește o atât de bogată și de profundă teologie au ținut să omagieze personalitatea celui plecat mai mulți slujitori al altarului, care au evocat
OPT ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT PARTENIE APETREI DE LA MĂNĂSTIREA NEAMŢ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370644_a_371973]
-
când am devenit adulți, sau mai târziu, când „și-au terminat rostul” și au plecat în lumea celor drepți, abia atunci le-am dus lipsa, abia atunci am simțit ca am rămas însingurați, abia atunci am simțit că am rămas fara sprijinul lor, sprijin primordial... Cu cât îmbătrânim simțim tot mai mult dorul lor, vorbele bune și sfaturile pe care ni le dădeau, vorbele dragi și frumoase, mângâierile sufletești sau fizice atunci când aveam o durere... Au murit ai mei dragi părinți
BANCA AMINTIRILOR (15) PĂRINŢII de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369630_a_370959]
-
în sfârșit, echipa pare gata de plecare, îi spun șefului de trib: - Ascultă amice, am eu pe cineva la Holon căruia tare aș dori să-i plătesc o datorie de cinci dolari. Ce zici, ați fi dispuși să-i vizitați? - Fara probleme! Acceptă el imediat. Facem un mic ocol și te servim cu plăcere. Și ce să-i spunem? Că e din Amsterdam, sau poate să fie și din altă parte? Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 23 iulie 2015 Referință Bibliografică
SCHIŢE UMORISTICE (46) – DATORIA DE ONOARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369749_a_371078]
-
când am devenit adulți, sau mai târziu, când „și-au terminat rostul” și au plecat în lumea celor drepți, abia atunci le-am dus lipsa, abia atunci am simțit ca am rămas însingurați, abia atunci am simțit că am rămas fara sprijinul lor, sprijin primordial... Cu cât îmbătrânim simțim tot mai mult dorul lor, vorbele bune și sfaturile pe care ni le dădeau, vorbele dragi și frumoase, mângâierile sufletești ... Citește mai mult Ce repede trec anii! Pe nesimțite! Parcă ieri am
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
când am devenit adulți, sau mai târziu, când „și-au terminat rostul” și au plecat în lumea celor drepți, abia atunci le-am dus lipsa, abia atunci am simțit ca am rămas însingurați, abia atunci am simțit că am rămas fara sprijinul lor, sprijin primordial... Cu cât îmbătrânim simțim tot mai mult dorul lor, vorbele bune și sfaturile pe care ni le dădeau, vorbele dragi și frumoase, mângâierile sufletești ... II. GEORGE GOLDHAMMER - BANCA AMINTIRILOR (14) TOAMNA TÂRZIE, de George Goldhammer, publicat
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
acasă, În dar la câte-o cas-aleasă. Crizantema cea bărbătească Îți aduce mirosuri mai aspre, Din răpciune în brumar, Uneori și în gustar. Floarea de nu- mă-uita Rămâne-n veci în inima ta. Crăciunița-n plină iarnă E un dar fară prihană. SĂRBĂTOAREA NARCISELOR Lumina pădurea de mesteacăn, Lumina zăpada de pe creastă, Luminau florile albe De narcise înmiresmate. În inima naturii luminau oameni și fluturi. Strălucea totul de puritate În lumina sufletelor adunate În liniștea pădurii, Departe de zgomotul lumii. Culegeau
GRUPAJ POEZII FLORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362703_a_364032]
-
elevate! Atitudine ce avea corespondent la public, ce la unii era doar ca o închipuire - exersând alături de artistă, alții visând la ce-și doreau prin vis, contemplând, poate chiar de la început, de unde nimeni nicidecum nu avea cum a se desprinde fară regret. Ceea ce nici nu s-a întâmplat . În general, lumea fascinată de sunetele frumoase își caută și aduce acolo propriile imagini, propriile viziuni despre viața deplină, acompaniată de astfel de melodii. Ai fi zis că apăsarea unei clape a pianului
AM VĂZUT...PIANUL VIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370216_a_371545]
-
din 28 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Au plecat în grabă toți cocorii Și-a ramas o vagă amintire, Iar în lacrimi e-mbrăcat azi cerul Supărat de’această desparțire, Ca să îndulcească clipa, Iarna și-a trimis toți solii, Ce dansează fară de rușine C’o petala albă de magnolii! A îmbrăcat pămăntul tot în promoroacă Și îi spune clipei, de acum să tacă. Că ascultă iarași șoaptele de dor, Spuse la ureche de un pețitor. Și indrăgostită ca o domnișoară A
SĂ SPUNEM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353352_a_354681]
-
purității apă, Hulit că numai din izvorul iubirii se-adapă, Că și-a găsit în suflet Cișmeaua nevăzută, Nemicu-și cuibărit chiar viața-i o avânta! Mirându-se lumea că așa om trăiește, Cum din gratuitate are tot ce prisosește, De fară-o greutate cum el pe toți iubește, Și cum nici binele din răi nu zădărnicește! El nu-și caută hrana trupului curând, Doar nevoia hrănii de inspirație având, În nevoi, aspirații și tot ce-i omenesc, Cam și peste nevoiile
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
sine...] AG - Dragă Nicolae, am avut datorită ție, discuții exceptionale aici in Israel, legate de Tzara, Iancu și Vinea, dar și de Gherasim Luca. Mă gândesc că dacă am vorbi, de data aceasta, strict despre tine, ți-aș putea smulge, fară îndoială, mărturisiri, cel puțin interesante. Îți propun, de aceea, fie și în fugă, un alt fel de interviu... NT- Propune. Sarea din Marea Moartă are, cu siguranță, auzul foarte fin. Sunt convins că și înțelege, cuvînt lângă cuvânt, fiecare limbă
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
Lovind în Eminescu, sub masca unei neosificate priviri asupra vieții și operei lui, se atentează de fapt la esența ființei românești, la memoria și la sufletul ei. Căci, cum magnific scrie Păunescu, ,,Eminescu este chipul/ Infinitului din noi.”, avertizând că ,,Fara el chiar steaua noastra/ Dintre stele ar cadea.”( Dor de Eminescu). Să nu mai mire, așadar, că mulți dintre tinerii de azi nu mai citesc, sau citesc doar din obligații școlare și atunci superficial, marii noștri scriitori, că pactizează cu
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
surprins de un asemenea uragan, care va fugi și se va ascunde, după ce va chibzui poate în deplină cunostință, Conta insistă doar asupra indentității mișcării corpurilor neînsuflețite și a celor dotate cu conștiință, din punctul de vedere al acțiunii cauzale, fară a relevea specificul determinismuli la ființele vii, la cele înzestrate cu constiință în special (deși recunoaște acest specific). Filozoful român vede unilateral legătura organismului cu mediul, ca o legătură univocă: condițiile externe determină toate acțiunile omului, chiar dacă aceste acțiuni sunt
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
ca și un polițist iscusit de roman „best seller”, ci ca un artist de la natură dotat, ne cântă o tragedie, într-un ritm ca al coasei tăind iarba pentru animalele sale sau grâul pentru pâinea noastră cea de toate zilele(!), fară a mai ști săracul dacă noi îl vom condamna, lucru ce nu poate încăpea în limitele de definire a unui act criminal, dar se încadrează strălucitor în limitele definitorii ale unei creații populare orale excepționale în amănunul ei, iar crima
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
fi vorba. I se părea prea fragil și se temea să nu i-l frângă. Își reglă pașii după ai fetei, mișcându-se lent în ritmul melodiei. Vocea solistului te invita la iubire, versurile sunând ca o chemare. Era melodia FARĂ EA din repertoriul formației HOLOGRAF. Solistul formației CLEȘTAR nu avea aceeași căldură în voce ca Dan Bitman, dar se străduia să fie cât mai convingător. Ștefan o privea în ochi pe Dalia, depărtând-o un pic de el. Aceasta suportă
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
ar duce tot alungarea singurătăților pe cât este de mare-gros... scop care ‚lovit’ mai dintr-o parte într-un mod mai ‚tandru’;)), poate conferi viața dulce, ori fericită... Lumea de azi a învățat parcă din fragedă pruncie că nu poate trăi fară bani.. poi, dar atunci, câți? Asta altă problemă pe care o vom dezbate. De aci reieșind dificultățile majore ale căsniciilor... Precum primul dușman al căsătoriilor sănătoase/sxs/-ul, apare al doilea -banul/'ochiul modern'... mai ales acela nedrimuit corect. Ciudat
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353090_a_354419]
-
răpirii a trei tineri evrei - de câtre forțe potrivnice, spre a cere din nou tratative de eliberare în schimbul a zeci sau sute de prizonieri-teroriști-deținuți. Numai că de data aceasta, mai mult ca oricând, durerea a depășit limitele. Au fost uciși fară milă! Conducerea țării a spus răspicat: „Până aici!”. Riposta a fost imediată și puternică. S-au auzit glasuri: „Pentru câțiva tineri?” „Da! La noi omul are o valoare inestimabilă! Soldatul nostru, omul, copilul nostru, el e cel care ne dă
AŞTEPTAREA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353095_a_354424]
-
DESPRE.. CULOAREA FERICIRII Autor: Șfefan Grossu Publicat în: Ediția nr. 1511 din 19 februarie 2015 Toate Articolele Autorului De foarte multe ori ne declarăm fericiți sau nefericiți și de cele mai multe ori puși în situația de a o defini rămânem rămânem.... fară replică. Unii dintre noi găsim fericirea în aroma cafelei matinale, alții în răsăritul sau în apusul soarelui, ceilați în aprecierile familiei, ale prietenilor, colegilor și chiar ale superiorilor. Întrebarea care apare inevitabil și se înfige în inimă ca un cuțit
DESPRE.. CULOAREA FERICIRII de ȘFEFAN GROSSU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353153_a_354482]
-
copiii crescând, iar acum fericirea le vine mai cu seamă din partea celor doi nepoți, Paul și Darius, și din partea celor două nepoțele, Catinca și Anastasia. În Memoriile sale, Titina Nica Țene nu încearcă să pozeze în altcineva: își povestește viata fara ipocrizie, vorbind de bune și de rele, cântându-și bucuriile, plângându-și suferințele (care au venit dinspre membri ai familiei extinse, dinspre colegii de breaslă sau de muncă). Dar mai cu seamă autoarea vorbește despre fericire. Fericirea în doi, fericirea
TITINA NICA ŢENE-DRUMUL SPRE SUFLET (MEMORII ) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353540_a_354869]
-
din 15 martie 2014 Toate Articolele Autorului Juvenile fapte, mulți contrariați Stau la drumul mare, ca în tribunale Consemnează-n condici toți acei jurați Și de la tribune, dau verdicte clare. Vorbele rostite, multe la întămplare Pun pe obrazul Ei, pete fară rost Astăzi veneticii strigă-n gura mare, Bunul simț..., ilogic, este condamnat !!! De e zi cu soare, sau plouă năpraznic, Toți sunt agitați ca-ntr-un carusel, Măștile purtate, multe etichete, Vlăguiește omul, ia ce-i sfănt din el. Toți
VERDICT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353602_a_354931]
-
Acum, e vai de capul lor. Nici nu știu pe unde să mai scoată cămașa cu criza, care i-a dat peste cap. Și cu ai lor conducători ultranaționaliști. Sunt venetici! Asta o știu de prin anii tinereții. Afirm asta fară a fi malițios. Ar însemna să mă cert cu ardeleanca mea. Din județul Covasna! Ei, bine, m-am aprins fiindcă aniversarea cu scântei, mi-a adus aminte de un tembel de jurnalist vasluian, Tănăsuc (vine de la tanău?!) scrie, fără pic
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]