739 matches
-
fecale, urină, etc.) [7,13,15]. C Standard Contaminarea este un contact actual cu microorganisme patogene (capabile să producă infecții) [9]. C Standard Colonizarea este prezența și multiplicarea microorganismelor pe suprafața tegumentelor și în interiorul cavităților naturale ale organismului uman (conjunctive, faringe, nas, cordon ombilical, tract gastrointestinal și genital) fără inducerea de modificări din partea acestuia [16,17]. C Standard Infecția este pătrunderea și multiplicarea microorganismelor în interiorul organismului gazdei receptive cu reacție locală și/sau generală din partea acestuia [16]. C Standard Aseptic sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235893_a_237222]
-
se atașează spray-urilor și funcționează ca un rezervor din care poate fi inhalat medicamentul Asigurați-vă că este compatibil cu inhalatorul utilizat de pacient. Avantajele utilizării spacerului - îmbunătățește considerabil distribuirea medicației inhalatorii cortizonice sau bronhodilatatoare - reduce impactul cu peretele faringelui și absorbția bucală, reducând astfel efectele sistemice - elimină cantitatea de pulbere pierdută prin necoordonare inspirului cu activarea aerosolului dozat (spray-ului) - nu mai este necesară coordonarea inspirului cu declanșarea dispozitivului inhalator Pacienții trebuie să acționeze o singură dată inhalatorul, eliberând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229235_a_230564]
-
fac imposibilă deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebita acută; 13. Arterita, fără sindromul de ischemie periferica acută; 14. Corpi străini intraoculari, în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensata; 16. Colica biliara, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicita acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221121_a_222450]
-
1 lingură de miere și beți cât e fierbinte. Are efect calmant și stimulant. Tratament pentru răceală cu ceai de flori de lumânărică Ceaiul de flori de lumânărică are un gust placut și este bun pentru calmarea zonei inflamate a faringelui. De asemenea, reduce tusea. Puneți o cantitate mică de flori de lumânărică în 0,5 l de apă clocotită. Lăsați la infuzat 15 minute. Strecurați și îndulciți cu miere. Răceala cu febră Infuzați 1 linguriță de iarba-mâței într-o cană
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
timp de 15 minute. Strecurați și adăugați 1 linguriță de ghimbir și îndulciți cu miere. Beți 3 căni pe parcursul zilei. Aduce rezultate în decurs de 24 ore. Răceli și dureri de gât Durerile de gât sunt provocate de inflamarea amigdalelor, faringelui sau laringelui. Pacientul trebuie să stea confortabil în căldură și să consume multe lichide în timpul unei răceli sau a durerilor de gât. Durerile de gât sunt foarte neplăcute, astfel că este bine să fiți cât se poate de înțelegători cu
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
900 g de zahăr. Lăsați din nou la fermentat. Este un bun tonic cardiac și este delicios. Glosar Acneea: afecțiune inflamatorie a glandelor sebacee și a foliculilor piloși din piele. Tractul alimentar: tubul digestiv de la gură până la anus, incluzând gura, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subțire si intestinul gros si rectul. Anemia: afecțiune în care sângele are carențe de globule roșii sau hemoglobină. Anhidru: fără apă. Antibiotic: substanță naturală care inhibă creșterea sau distruge microorganismele. Utilizat la tratamentul bolilor infecțioase. Antiseptic: substanță
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
dacă nu este justificată de un tratament recent cu antibiotice, trebuie să ne facă să ne gândim la scăderea imunității predominant celulare. Limba cu aspect prăjit apare în deshidratări severe sau în insuficiența hepatică și renală. · Se studiază aspectul limbii, faringelui si amigdalelor. Cu gura ușor întredeschisă se caută semnul Chvostek prin percuția ușoară a regiunii geniene la jumătatea distanței dintre comisura bucală și tragus; atunci contractura orbicularului buzelor are semnificația tetaniei. Se vor formula întrebări în legătură cu calitatea masticației și a
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
fac imposibilă deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebita acută; 13. Arterita, fără sindromul de ischemie periferica acută; 14. Corpi străini intraoculari, în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensata; 16. Colica biliara, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicita acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210029_a_211358]
-
fac imposibilă deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebita acută; 13. Arterita, fără sindromul de ischemie periferica acută; 14. Corpi străini intraoculari, în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensata; 16. Colica biliara, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicita acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210030_a_211359]
-
fac imposibilă deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebită acută; 13. Arterită, fără sindromul de ischemie periferică acută; 14. Corpi străini intraoculari, în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensată; 16. Colică biliară, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicită acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
fac imposibilă deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebită acută; 13. Arterită, fără sindromul de ischemie periferică acută; 14. Corpi străini intraoculari, în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensată; 16. Colică biliară, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicită acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
tutun, mese abundente. Cauzele cardiace cele mai frecvente care produc palpitații sunt aritmiile paroxistice de tipul extrasistoliilor, tahicardiilor ventriculare, fibrilației atriale, flutterului atrial. Palpitațiile pot dispare odată cu ingestia unui pahar cu apă rece, bolus alimentar voluminos, excitarea peretelui posterior al faringelui, compresiune pe globii oculari sau masajul sinusului carotidian. Cauzele extracardiace care produc palpitații sunt nevrozele, hipertiroidismul, anemiile, stările febrile, etc. * Lipotimia și sincopa Lipotimia sau leșinul (gr. leipein = a lipsi; thymos = suflet) definește o tulburare acută, de scurtă durată, caracterizată
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
10 µm) care trec acest filtru primar sunt reținute în stratul de mucus care tapetează căile aeriene. Mucoasa căilor respiratorii prezintă cili cu mișcări continue dinspre interior spre exterior cu rol de deplasare a mucusului încărcat cu particule până la nivelul faringelui, de unde poate fi expectorat sau înghițit. La trecerea sa prin căile respiratorii, aerul este încălzit și umezit; aerul este complet saturat cu vapori de apă înainte de a ajunge la alveole. Conducerea aerului Căile aeriene sunt conducte de legătură între exterior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sau un alt instrument ajutător. Rola Deluxe ar putea acționa eficient asupra punctelor reflexe din palmă. Importanța sistemului respiratortc "Importan]a sistemului respirator" Sistemul respirator influențează buna funcționare a întregului organism mult mai mult decât ne dăm seama. Cavitatea bucală, faringele, laringele, traheea, bronhiile și plămânii fac parte din acest sistem remarcabil. Împreună, ele transportă oxigenul din aerul pe care îl respirăm în sânge, de unde este purtat la celulele corpului. Zona superioară a aparatului respirator are puncte corespondente la baza degetelor
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]