819 matches
-
bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste mecanisme, mai există o serie de alte influențe asupra senzației de sete. Uscăciunea mucoasei bucale și faringiene produce sete profundă, și de asemeni se pare că există un sistem de control și la nivel gastro duodenal, deoarece un individ însetat consumă atâta apă cât este necesară pentru a-și reface osmolaritatea și nu mai mult, deși apa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mai pot fi tratate și prin ceaiuri concentrate de fenicul, lemn dulce, frunze de stejar sub formă de gargară, de mai multe ori pe zi, Între mese, ultima, seara la culcare, fără clătirea gurii. FARINGO-AMIGDALITA Reprezintă inflamația amigdalelor, a mucoasei faringiene și a țesutului limfatic din jurul lor. Terapia naturistă constă În ceaiuri de cerențel, fenicul, mentă, mușețel, nalbă mare, coajă de salcie, flori de sunătoare, de tei și de lemn dulce, frunze de stejar. Ceaiuri calde de flori de soc sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de pușcă. HEPATITĂ Inflamație a ficatului de natură virotică, microbiană sau toxică, manifestată prin fenomene generale digestive, hepatice și prin prezența sau absența icterului. Hepatita epidemică este datorată unui virus care se transmite prin contact direct, pe cale digestivă sau naso faringiană. Hepatita serică apare În urma transmiterii unui virus prin sânge sau numai prin plasma contaminată, porecum și prin instrumente medicale contaminate (seringi, aparate dentare sau chirurgicale). Hepatita cea mai frecventă este de origine virală, datorită virusului hepatic A sau B. Tratamente
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pielii, care apare În cursul unei boli infecto-contagioase (scarlatină, rujeolă), sanguine sau dermatologice. FARINGITĂ: boală care constă În inflamația faringelui, care pornește de la cavitatea bucală și cavitățile nazale, continuându-se În partea inferioară cu esogagul. FARINGO-AMIGDALITĂ: inflamația amigdalelor, a mucoasei faringiene și a țesutului limfatic din jurul lor. FEBRIFUG: orice mijloc sau medicament care face să scadă febra. FEBRĂ (fierbințeală): creșterea temperaturii corpului peste normal (36,6 ș C), Însoțită de regulă, de creșterea pulsului, a numărului de respirații, de senzații de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu cele ale tutunului. Alcoolul este incriminat și În cancerele de colon și, posibil, de sân. În Franța, 7-10% dintre cancere sunt asociate cu un exces de băuturi alcoolice, cu o incidență dintre cele mai ridicate din Europa pentru cancerele faringiene! Ținând cont de efectele nefaste ale consumului excesiv de alcool asupra sănătății, se recomandă să nu se depășească două pahare de băutură alcoolizată pe zi pentru femei, respectiv trei pentru bărbați. În sfârșit, rețineți că este mai bine să consumați vin
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
mediastinal se găsesc o serie de structuri anatomice, ce pot fi implicate într-o varietate de entități patologice al căror tratament este chirurgical, singular sau în asociere cu alte metode terapeutice. Timusul Are originea embriologică în a 3-a pungă faringiană, împreună cu paratiroidele inferioare. De aici migrează descendent în mediastinul anterior, în fața trunchiului venos brahiocefalic și a pericardului. Timusul este format din 2 lobi, 3 sau chiar 4 lobi, socotit a fi timusul intracapsular. În prezența a 2 lobi (lobul drept
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Cea mai mare cantitate de limfă ce drenează pe ruta 4 provine de la segmentele piramidei bazale stângi, dar poate veni și din segmentul apical inferior stâng. Esofagul are un bogat plex limfatic la nivelul submucoasei, plex interconectat cu plexul submucos faringian și cu cel gastric (conexiune contestată). Circulația limfatică este de tip longitudinal, ascendent dar și descendent, spre regiunea cervicală, respectiv abdominală, dar și transversal, la nivelul peretelui esofagian pe unde ies canalele limfatice; canale limfatice ce pot avea o direcție
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
mediastinitele descendente s-au propagat pe calea retrofaringiană și 8% pe calea pretraheală (infecții tiroidiene) [3, 11]. În 12% calea de diseminare este cea perivasculară, infecțiile propagate în acest fel, frecvent complicându-se cu hemoragii arteriale fudroaiante. În general, abcesele faringiene se propagă în mediastinul posterior, pe calea spațiului retrofa-ringian. Cele submaxilare, mai frecvent merg spre mediastinul anterior [21]. De la nivelul mediastinului focarele septice trec transdiafragmatic prin hiatusul esofagian sau via orificiul diafragmatic al venei cave inferioare [3, 11]. Cunoașterea acestor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
gândire. Cert este că în bâlbâială se produc, în raport cu mediul, pe fondul unei structuri psihice precare, o multitudine de procese de dezorganizare a relațiilor complexe intrași interpersonale și anume: a) o dezorganizare a aparatelor care participă la actul vorbirii (rezonatorul faringian bucal, rezonatorul articulator respirator); b) dezorganizarea funcționalității psihice și intelectuale; c) dezorganizarea reacțiilor de răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale în dezvoltarea ontogenetică, iar în cazul bâlbâielilor se produce dezorganizarea relației intelect limbă, corespunzător
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diverticulii parabronșici sunt rezultatul unui proces inflamator care interesează țesuturile periesofagiene (diverticuli de tracțiune). Un diverticul de importanță clinică mai deosebită este diverticulul Zenker, situat pe fața posterioară a joncțiunii faringo-esofagiene și este 63 consecința unei creșteri de presiune în timpul faringian al deglutiției (urmare a incoordonării între contracția mușchiului faringian și relaxarea sfincterului esofagian superior) combinată cu o diminuare a rezistenței musculaturii peretelui posterior faringian. Tablou clinic. În marea majoritate a cazurilor, diverticulii esofagieni sunt mici și nu produc simptome. În
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
țesuturile periesofagiene (diverticuli de tracțiune). Un diverticul de importanță clinică mai deosebită este diverticulul Zenker, situat pe fața posterioară a joncțiunii faringo-esofagiene și este 63 consecința unei creșteri de presiune în timpul faringian al deglutiției (urmare a incoordonării între contracția mușchiului faringian și relaxarea sfincterului esofagian superior) combinată cu o diminuare a rezistenței musculaturii peretelui posterior faringian. Tablou clinic. În marea majoritate a cazurilor, diverticulii esofagieni sunt mici și nu produc simptome. În diverticulul Zenker alimentele înghițite se adună în punga diverticulară
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
situat pe fața posterioară a joncțiunii faringo-esofagiene și este 63 consecința unei creșteri de presiune în timpul faringian al deglutiției (urmare a incoordonării între contracția mușchiului faringian și relaxarea sfincterului esofagian superior) combinată cu o diminuare a rezistenței musculaturii peretelui posterior faringian. Tablou clinic. În marea majoritate a cazurilor, diverticulii esofagieni sunt mici și nu produc simptome. În diverticulul Zenker alimentele înghițite se adună în punga diverticulară care, mărindu-și volumul, compresează esofagul și produce disfagie. Alt simptom constă în regurgitarea alimentelor
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
se poate infesta: direct, prin inocularea unui fragment vegetal contaminat subcutan, sau prin contactul cu o mucoasă (bucală de exemplu); indirect prin contactul cu un animal infectat, pe care îl îngrijește. Inocularea omului se face predominant la nivelul mucoasei bucale, faringiene, esofagiene sau intestinale și mult mai rar la nivelul pielii sau căilor aeriene. Agentul patogen, se poate pune în evidență în frotiul efectuat din puroiul din leziune. Puroiul conține granulații galbene caracteristice, care la examenul microscopic este format din două
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
se pot descrie delimitările - respectiv pereții și conținutul. Pereții, căptușiți cu mucoasa orală, sunt: - peretele anterior - format din buza superioară și buza inferioară unite la extremități prin două comisuri simetrice dreapta - stânga; -peretele posterior care este incomplet închis, prezentând istmul faringian; -peretele superior - reprezentat de bolta palatină și fundul de sac vestibular maxilar; -peretele inferior - este format din planșeul cavității orale pe care se sprijină în repaus limba complectat cu fundul de sac vestibular mandibular; -pereții laterali ai cavității orale sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se restaurează eficiența masticației. 12.2. Deglutiția este actul fiziologic legat inevitabil de masticație prin care bolul alimentar și saliva sunt împinse în stomac trecând prin faringe și esofag. Se deduce că deglutiția se execută pe parcursul a trei timpi: oral, faringian, esofagian, primul fiind cel care ne interesează. Timpul oral al deglutiției are un caracter de permanență deoarece deglutiția salivei se produce tot timpul, existând aproximativ 2500 deglutiții pe zi, la care se asociază aproximativ 600 de deglutiții cu aport alimentar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
contractă ridicând vârful limbii care capătă un aspect de jgheab, cu extremitatea anterioară retro incisiv, în palatul dur și extremitatea posterioară spre faringe. Prin contracția antero-posterioară a mușchilor limbii bolul alimentar este împins spre posterior unde, reflex, se deschide istmul faringian și bolul alimentar părăsește cavitatea orală (fig. 85). Durata impactului dentar este de 1,5 secunde, iar forța de contracție este mult mai mare. În aceste condiții de execuție permanentă a mișcărilor de degluție, dacă pe traseele de aducere a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]