2,714 matches
-
imanentă, ce surprinde specificul ireductibil al imaginii, simbolului, mitului, ca funcții psihice cu un statut bine delimitat. Proiectul de perspectivă al Centrului este de a conjuga aceste metode cu o abordare participativă (active research, recherche-action), pentru a identifica nucleele de fascinație care hrănesc constelațiile de imagini artistice. 2. Analiza imaginarului social și politic. Dacă vorbim astăzi de transformarea lumii Într-un „sat global”, trebuie să fim Însă conștienți de faptul că informațiile pe care le avem asupra evenimentelor ce au loc
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginarului. Pe de altă parte, pornesc și de la ideea că deschiderea Centrului Phantasma, publicarea activității sale, a trezit o serie de reacții pe care le-aș numi „numinoase”. Am avut impresia că ea a activat un nucleu de atracție, de fascinație, niște așteptări foarte profunde, care merg dincolo de ceea ce oferă Centrul la modul foarte concret (program de masterat, colecție de carte, revistă, conferințe, cercuri, ateliere etc.). Putem noi să răspundem acestor așteptări? Putem crea o linie de cercetare care să satisfacă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Poate cu studenți masteranzi sau cu alți doritori? Dacă s-ar constitui un asemenea grup, ar fi interesant de lucrat pe teme care să aibă un potențial de numinosum, niște teme care exercită asupra noastră o formă sau alta de fascinație. Spre exemplu, domenii numinoase sunt literatura onirică, visele, fantasmele, relatările despre experiențele letale, experiențele șamanice, horoscoapele și profețiile astrologice, tarotul etc. Toate acestea sunt discipline care, desigur, au un aer marginal pentru noi, universitarii, dar care au fost recuperate de către
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un aer marginal pentru noi, universitarii, dar care au fost recuperate de către cercetarea academică sub un termen foarte potrivit, și anume stări alterate de conștiință. Care ar fi scopul alegerii unor astfel de teme? Cred că În fața unor nuclee de fascinație, care ne fac să vibrăm mai mult sau mai puțin conștient, dar nu neapărat academic și teoretic, practicăm În mare două tipuri de atitudini contradictorii și insuficiente În egală măsură. Una este aceea de a le ignora pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
citește ingenuu aventurile de dragoste ale protagonistelor de roman și participă, plânge, se bucură alături de eroină ca și cum ar fi vorba de o prietenă din lumea reală. Putem evita oare această dihotomie? Interesant ar fi dacă am putea recupera nucleul de fascinație care lucrează acoperit În noi, dacă am putea să-l analizăm și să-l izolăm În așa fel Încât să nu cădem nici În kitsch religios sau estetic, dar nici În scepticism scientist care neagă complet aceste obiecte interioare. M-
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a le evacua din start ca produse ale unui escroc intelectual care cad În afara interesului legitim, fie de a le asuma la modul misticoid, fanatic, ca doctrine ce pot fi urmate și practicate. Cu alte cuvinte, este posibil să delimităm fascinația cu care, la un mod mai mult sau mai puțin spontan, citim o asemenea carte, ca ceea ce este, ca o fascinație reală, ca un interes viabil, ca un obiect interior? Desigur, nu toată lumea vibrează la aceleași nuclee de numinosum. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la modul misticoid, fanatic, ca doctrine ce pot fi urmate și practicate. Cu alte cuvinte, este posibil să delimităm fascinația cu care, la un mod mai mult sau mai puțin spontan, citim o asemenea carte, ca ceea ce este, ca o fascinație reală, ca un interes viabil, ca un obiect interior? Desigur, nu toată lumea vibrează la aceleași nuclee de numinosum. Unii au poate o bună relație cu visurile și coșmarurile lor, alții pot fi obsedați de OBE (out of body experience) sau
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Dar ele pot fi recuperate dacă sunt privite drept ceea ce sunt, drept obiecte mentale, „stări alterate de conștiință”. Cred că e posibilă o asemenea analiză, care, apelând la atenția liber-flotantă, la participarea activă și la focus-groups, ar aborda nuclee de fascinație rămase neexploatate (cel puțin În cercetarea academică). O abordare participativă ar urma să analizeze latențele unui asemenea mesaj, ar Încerca să-i pătrundă sinapsele și mecanismele fantasmatice printr-o amplificare imaginară, și nu printr-o reducție conceptuală. Acestea ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care devine pe alocuri prolixă pur și simplu. Ruxandra Cesereanu: Dimpotrivă, mie mi se pare că rememorarea Simonei Popescu În Exuvii, deși făcută necanonic, merge pe o structură care intră totuși În arhetip (În arhetipul copilăriei Înminunate, cu mirări și fascinații), În timp ce Mircea Cărtărescu, cu Orbitor, intră, prin pulverizarea intenționată a poveștii și prin acel puzzle de mituri, În structura de anarhetip. Din punctul de vedere al stilului, Într-adevăr, ambele proze țin, după mine, de un demers anarhetipic, chiar dacă autorii
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să facem experiențe pe viu nici cu droguri, nici cu stări alterate de conștiință, ci să medităm pe marginea unor cărți care narează așa ceva. Dar miza ar fi de a analiza și izola nucleul lor de numinosum, care ne provoacă fascinație la lectură. Desigur, ceea ce ne mai interesează pe noi, ca cititori, poate să difere foarte mult de la un caz la altul. Pe mine, personal, mă pot fascina narațiunile despre șamanul Juan Matus sau relatările despre viața de după moarte, pe altcineva
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să difere foarte mult de la un caz la altul. Pe mine, personal, mă pot fascina narațiunile despre șamanul Juan Matus sau relatările despre viața de după moarte, pe altcineva cu totul alte teme. Întrebarea mea este: Cum analizez aceste nuclee de fascinație fără să cad nici În kitsch religios, devenind un misticoid, dar nici În scepticismul care decartează totul? Mă Întreb dacă nu este posibil a defini un demers care să izoleze fascinația În sine ca fenomen, indiferent dacă obiectul ei este
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teme. Întrebarea mea este: Cum analizez aceste nuclee de fascinație fără să cad nici În kitsch religios, devenind un misticoid, dar nici În scepticismul care decartează totul? Mă Întreb dacă nu este posibil a defini un demers care să izoleze fascinația În sine ca fenomen, indiferent dacă obiectul ei este real sau nu. În sfârșit, apropo de exemplele sau contraexemplele pe care le dădeai, și anume că UBUcurești sau Orbitor pot fi, dimpotrivă, analizate arhetipal. Problema pe care o ridici În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceste compilații cu numele meu, ci cu numele unor personaje din romanele mele. Mi-e limpede că, practicând această alteritate, aveam față de mine Însumi o mauvaise conscience, Încercând să mă delimitez de ele la modul anonim. Eu Însumi negam nu fascinația pe care aceste teme o exercitau asupra mea, ci seriozitatea demersului meu care se apropie de acea fascinație. De aceea Încerc să definesc un demers care să rezolve problema aceasta. Este posibil să mă apropii de acel nucleu de fascinație
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
această alteritate, aveam față de mine Însumi o mauvaise conscience, Încercând să mă delimitez de ele la modul anonim. Eu Însumi negam nu fascinația pe care aceste teme o exercitau asupra mea, ci seriozitatea demersului meu care se apropie de acea fascinație. De aceea Încerc să definesc un demers care să rezolve problema aceasta. Este posibil să mă apropii de acel nucleu de fascinație fără nu doar să mă inhib, dar găsind discursul care să-l facă credibil În ciuda riscurilor mari pe
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fascinația pe care aceste teme o exercitau asupra mea, ci seriozitatea demersului meu care se apropie de acea fascinație. De aceea Încerc să definesc un demers care să rezolve problema aceasta. Este posibil să mă apropii de acel nucleu de fascinație fără nu doar să mă inhib, dar găsind discursul care să-l facă credibil În ciuda riscurilor mari pe care subiectul le pune? Marius Jucan: Ar fi interesant de comentat din acest unghi limita și limitările produse de diferența stilistică atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sanda Cordoș: Cred că nu trebuie să ne fie frică de termenul concept și mai cred că, de fapt, cu conceptul și cu acest tip de instrumente de lucru pe care le cauți mergi și descrii traseul până la centrul de fascinație, până la ceea ce pe urmă lași numai În cocon, În halo, și pui În loc doar propria-ți respirație tăiată. Doru Pop: Problema era ce instrumente de lucru folosești - aici era obiecția mea, dacă poți să folosești niște instrumente de lucru care
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de fapt, printr-un efect de o mare subtilitate, tot ceea ce urmează după dezvăluirile miraculoase ale oiței preferate nu este decât o reverie prelungită, imaginea morții ca o contopire În univers. Balada Miorița Își păstrează, fără Îndoială, intactă capacitatea de fascinație și misterul. Ea face parte din șirul capodoperelor fără autor ale literaturii universale. Dar toate acestea țin de un succes estetic și nu Îndreptățesc suficient ecoul național al temei mioritice, din care literații și gânditorii români au făcut unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
național. Globalizarea reconstituie localul, și În acest fel putem vorbi despre schimbarea noastră doar dacă putem vorbi În același timp și despre noi. Schimbarea la față a României, de pildă, celebra carte a lui Cioran, e un text care exprimă fascinația unei epoci pentru nevoia de centralizare. E greu să nu recurgi la el dacă dorești date despre ceea ce azi am numi imaginarul românesc. Nu e singurul text. Ruxandra Cesereanu: Mai este o Întrebare la care nu mi-ai răspuns. Vorbind
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
câmpie (Editura Compania, București, 2005); Petre Barbu, Blazare (Editura Polirom, Iași, 2005) etc. Marius Jucan, doctor În filologie al Universității „Babeș-Bolyai”, conferențiar la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai”, director de program al secției de studii americane. Cărți publicate: Fascinația ficțiunii sau despre retorica elipsei, Editura Dacia, Cluj, 1988; Singurătatea salvată. O Încercare asupra operei lui Henry David Thoreau din perspectiva modernității americane, EFES, Cluj, 2001; The Complex Innocence. A Phenomenological-Hermeneutical Approach to Henry James’s Tales, EFES, Cluj, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
partea a III-a consacrată trupului: asupra raporturilor sale cu sufletul, cu spațiul, păcatul, plăcerea, sexualitatea - aflăm, de exemplu, că sexualitatea trăită în păcat ar fi cauza leprei... De același autor, Sfântul Francisc din Assisi, Gallimard, 1999, pentru a înțelege fascinația epocii pentru sărăcie. A se citi de asemenea Păcatul și frica. Culpabilizarea în Occident, de Jean Delumeau, Fayard, 1983. Aproape de o mie de pagini terifiante... Creștinismul propovăduiește iubirea aproapelui, asta se știe. Mai ales atunci când are în vedere oameni care
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pasajele consacrate lui Epicur în primele versuri a nu mai puțin de cinci cărți din șase arată ce sentimente contau în edificarea unei prietenii, chiar și atunci când o sută de ani îi despart pe cei doi oameni: admirația, respectul, seducția, fascinația, blândețea, bunăvoința. Și apoi mai există și acea dedicație către Memmius, care ne permite, din nefericire, să descoperim că Aristotel are dreptate în tragica lui constatare despre prietenie... Căci Lucrețiu scrie aceste mii de versuri numai pentru Memmius, Caius Memmius
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cuvântului, poetul imaginează o lume în care acesta dobândește corporalitate: „trup alb de cuvinte ne ducem / pe-o rână când ne întoarcem plângând pe canale / între versuri sclipesc cranii dacă-i lumină” (Cimitir de cuvinte). Există în lirica lui o fascinație a literei, a cuvântului, un întreg ciclu din primul său volum fiind dedicat alfabetului. În culegerile recente, Lumina absentă (2000) și Ceremonia ruinelor (2003), tema morții devine dominantă. Eseurile publicate de M. în reviste vizează mai ales poeți din familia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
pomană.”752 Faima unei astfel de donna angelicata nu putea decât să facă înconjurul lumii, ajungând până în Siria și făcându-l pe sultanul de aici să o dorească mai presus de orice. Donna angelicata este mai mult o iluzie, iar fascinația pe care o exercită 749 Ibidem. 750 „Né la recava a ciò pensier d’amore/ che ella avesse, ma la vanitate,/ che innata han le femine nel core,/ di fare altrui veder la lor biltate;/ e quasi nude d’ogni
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ocupa de educația copiilor în familie, iar cele mai instruite sau mai vârstnice deveneau călăuzitoare sau modele pentru suratele lor. Viața rămânea, în ultimă instanță, supremul pedagog, experiența proprie sau a celorlalți o sursă permanentă de exemplificare, de unde probabil și fascinația pentru povești ca forme de tezaurizare a unei culturi. Personajele feminine educate și emancipate, după cum am remarcat în portretele analizate, au avut un impact hotărâtor asupra celor din jur, iar lipsa educației a fost mereu suplinită prin istețime, cuvintele spirituale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
arta suprarealistă este în primul rând tentația de explorare a subconștientului uman. Blecher încearcă să surprindă mecanismul real al gândirii într-o situație limită a existenței lui. Influența poeticii suprarealiste se observă încă din paginile Întâmplărilor în irealitatea imediată, în fascinația aproape obsesivă pentru artificial, pentru kitsch, lumea întreagă fiind un imens panopticum, dar și în asemănarea pe care, de exemplu, Andreea Răsuceanu o menționa în Observatorul cultural dintre ,,omul-carcasă" al lui Dali și ,,corpul-vid" al lui Blecher: Dubla natură a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]