816 matches
-
de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele sălbatice întâlnite în teritoriu sunt mistrețul, iepurele sălbatic, căprioara și cerbul iar în iernile mai geroase coboară din codru și lupul. Se întâlnesc mai rar rațe sălbatice, găina sălbatică și fazanul precum și prepelițe. Despre hărnicia oamenilor amintim că este perpetuă și provine din trecut din vremurile comuniste. Într-un sat mic erau șapte familii nescrise în CAP, familii care s-au împotrivit, au luptat cu orânduirea comunistă și au transmis mai
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
s-au înmulțit impresionant cauzând pagube culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor. Cucul își depune ouăle în cuibul altor păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Localitatea este situată la jumătatea drumului cu serpentine dintre Pitești și Rm. Vâlcea, la 13 km de drumul principal, pe culmea unuia dintre dealuri. Se cresc pomi fructiferi, vița de vie, porumb, grâu, oi, vaci, păsări, există terenuri de vânătoare (fazan, iepure, căprior, mistreț). Comuna are curent electric și telefon. O altă posibilitate de a ajunge în Uda o constitue drumul național Pitești-Drăgășani, în localitatea Vedea se schimba direcția de mers spre dreapta, acest drum este asfaltat din vara anului 2007
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
forestieră. Mica industrie este slab dezvoltată fiind reprezentată prin două gatere și trei ateliere de tâmplărie. Activitatea comercială se desfășoară prin unitățile Cooperativei de Consum și încă cinci societăți comerciale de tip ABC. Fauna este compusă în principal din: căprioare, fazani, iepuri, mistreț, lup și vulpe. Vegetația este compusă în proporție de 60% din foioase și 40% din conifere. Principalele tipuri de soluri prezente pe teritoriul comunei sunt: podzolic, argilos și brun roșcat de pădure. Pe teritoriul localității sunt prezente următoarele
Căbești, Bihor () [Corola-website/Science/300849_a_302178]
-
localitatea Șieuț are un relief colinar unde predomină dealuri cu înălțimi ce nu depășesc 500 m. Vegetația este specifică zonei de deal caracterizată de păduri de fag și conifere, floră spontană și plante medicinale. Fauna este reprezetată de vulpi, iepuri, fazan, căprior, mistreț, lup, jder, dihor În urma investigațiilor arheologice s-au descoperit pe teritoriul satului Șieuț urme de locuire din epoca bronzului. De asemenea, în satele vecine, Sebiș și Ruștior s-au găsit vestigii datând din epoca fierului. Sunt numeroase și
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
de ani, rămas dintr-o străveche pădure. Până la sfârșitul secolului XIX, o altă pădure se întindea de la marginea satului spre unul din satele vecine, Ciolănești. Întâlnim rozătoare (iepuri de câmp, șoareci de câmp), căpriori și păsări de luncă și stepă (fazani, potârnichii, prepelițe) Satul Plopi este o așezare mică, de 282 de locuitori (2002), majoritatea în vârstă, localitatea cunoscând un proces accelerat de depopulare în anii industrializării socialiste, continuat și în perioada postcomunistă. Populația este formată în totalitate din etnici români
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
tranzit. Totuși iazurile și lacurile amenajate din zonă oferă posibilități de pescuit sportiv. Fondul forestier, format din specii de foioase, a favorizat dezvoltarea unui bogat fond cinegetic cu specii caracteristice zonei cum ar fi căpriorul, iepurele, vulpea, mistrețul, prepelița sau fazanul, ceea ce oferă posibilitatea de a vâna. Ca instituții de învățământ în comuna Țigănești sunt două grădinițe și două școli generale: Școala cu clasele I-IV, Nicula și Ecaterina Capră și Școala cu clasele I-VIII, I. Gh. Duca , unde copiii
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul. În funcție de altitudine, pe teritoriul comunei, se succed mai multe tipuri de soluri: cernoziomurile tipice, cernoziomurile levigate, cernoziomurile nisipoase, solurile cenușii, lăcoviștele, solurile gleice și solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crețești se ridică la
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
luncă inundabilă a râului Wien aflată sub un deal situat între Meidling și Hietzing, în care fostul proprietar construise în 1548 un conac numit "Katterburg". Împăratul a poruncit ca zona să fie împrejmuită și a dispus să se aducă acolo fazani, rațe, cerbi și mistreți, pentru a se organiza acolo vânători de agrement. Într-o parte separată mai mică a zonei, au fost aduse păsări "exotice", păuni și curcani. Au fost construite acolo și bazine acvatice. Numele Schönbrunn (însemnând "fântână frumoasă
Palatul Schönbrunn () [Corola-website/Science/296755_a_298084]
-
rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
în special în zona satului Micești), laleaua sălbatică, scorușul. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și de după 1989 au distrus în mare parte pădurile care existau aici, fondul forestier fiind afectat serios. Fauna este formată din mistreți, căpriori, vulpi, iepuri, fazani, potârnichi, rața sălbatică, viezurele. Clima este una continental-moderată, cu temperaturii minime de -4 °C (ianuarie) și maxime de 30 °C (iulie-august). Precipitațiile atmosferice ating medii anuale de 600-700 mm. În partea de nord și nord-vest a comunei clima este puțin
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
sporit pitorescul tatomireștean cu flora și fauna unor mirabile bălți, păpurișuri, zăvoaie, cu bogăție piscicolă, de la crapi, mrene, la somni, știuci etc., cu scoici, rațe / gâște sălbatice etc., ori cu gușteri și șerpi, cu mistreți și lupi, cu căprioare, iepuri, fazani etc. Pentru "inconfundabilul" univers tatomireștean, a ni se îngădui să cităm din cartea «Perimetru sentimental» de Nicolae Pop, dintr-un revelator interviu acordat (în anul 1977) de poetul / prozatorul ce s-a născut și a copilărit în această localitate, Ion
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
Grupul Esperantist Tântava (eo.: La Esperantista Grupo de la Tintavo). Numele acestui sat provine de la cuvântul <nowiki>"</nowiki>tântáv<nowiki>"</nowiki>. Animale și plante de pe aproape tot cuprinsul României. În special din zonele de stepa și câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni crap
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
frăguțele sau plante medicinale că izma (mentă sălbatică), coada șoricelului, gălbenelele etc. sunt aproape peste tot. Măceșele pot fi culese până și iarna. Fauna: Pot fi întâlnite des căprioare cu cerbi, bursuci, iepuri, veverițe, nevăstuici, șoareci de câmp și vulpi. Fazanii se întâlnesc din ce in ce mai des. Au dispărut lupii și mistreții iar căprioarele sunt mai puține. Oare pentru că au apărut în ultimul timp acțiuni de vânătoare așa-zis autorizate pe spații care ar trebui protejate?. Există foarte multe păsări care găsesc un
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi. Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. Până în 1958 trăiau în zonă și lupi. În 1970 au fost aduși în pădurea Valea Morii porci mistreți și căprioare. Numele comunei Belcești din județul Iași apare prima dată în anul 1579 într-un document redactat în timpul domniei lui Petru
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
anul 1727 se consemnează producerea a 290 de găleți de vin, (1 găleată = 10 l). Satul are un fond forestier și de vânat remarcabil. Soiuri de arbori: stejar, carpen, arțar, salcâm, tei etc. Vânat: porci mistreți, căprioare, vulpi, iepuri și fazani. Are un potențial turistic încă nevalorificat. Actualmente drumul, de cca. 35 km, Cluj-Napoca - Vișea, prin Jucu, este asfaltat, localitatea este complet electrificată, dispune de apă potabilă curentă, gaz-metan, linii telefonice, TV cablu și acces la internet. Denumirea localității provine de la
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațe sălbatice (Anas platyrhynchos). Grădina Zoologică din Târgu Mureș reprezintă
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
de specii, cele mai multe sunt robuste, greoaie și slabe zburătoare, având aripi scurte, rotunjite și bombate, de talie variată, cu gheare la picioare (pentru scormonit), uneori cu creastă colorată în roșu și cu ciocul puternic; cele mai multe trăiesc în păduri, fiind vânate (fazanul, potârnichea, prepelița, ierunca), câteva specii fiind domesticite (găina, păunul, bibilica). Multe prezintă dimorfism sexual. În general sunt păsări greoaie, robuste și slabe zburătoare, de talie mare (cocoșul de munte), mijlocie (ierunca, găina), rareori mici (prepelița). Au aripi relativ scurte, rotunjite
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
omnivore. Preferă hrana vegetală, dar nu o refuză nici pe cea animală: insecte, melci și viermi. Hrana, cu puține excepții, și-o caută hrana pe sol, scormonind pământul cu ghearele. Prezintă o mare importanță economică și cinegetică deoarece multe specii (fazanul, potârnichea, prepelița, ierunca) sunt vânate și valorificate pentru carnea lor gustoasă. Din vremuri străvechi unele specii au fost domesticite (găina, păunul, bibilica), fiind obținute multe rase domestice.
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
ul (Phasianus colchicus) sau „ul de vânătoare” este o pasare care a fost adusă în România de om deja din timpul românilor. Fazanul este originar din Asia. Denumirea științifică (Phasanius colchicus) are o legătură directă cu zona de proveniență și de răspîndire a fazanului. Masculul are o coadă lungă bifurcata, iar penajul auriu cu pene pestrițe alb cu negru, sau galben cu cenușiu
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
sau „ul de vânătoare” este o pasare care a fost adusă în România de om deja din timpul românilor. Fazanul este originar din Asia. Denumirea științifică (Phasanius colchicus) are o legătură directă cu zona de proveniență și de răspîndire a fazanului. Masculul are o coadă lungă bifurcata, iar penajul auriu cu pene pestrițe alb cu negru, sau galben cu cenușiu. Capul este albăstrui cu reflexe verzui. Femelă are penajul de culori mai spălăcite de nuanțe galben cu cenușiu. În prezent se
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
depune în cuib 8 - 15 ouă verzui sau brune pe care le clocește din aprilie pana în iunie timp de 24 de zile pe un sol cu ierburi. Pentru a menține constant efectivul de păsări există în prezent crescătorii de fazani, puii eclozând în incubatoare. Fazanul comun Este originar de pe malul estic al Mării Negre, find adus în Europa de greci și români. Este mai mic la corp decît fazanul gulerat și cel mongolic și spre deosebire de aceștia, nu are guler alb. Culoarea
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
ouă verzui sau brune pe care le clocește din aprilie pana în iunie timp de 24 de zile pe un sol cu ierburi. Pentru a menține constant efectivul de păsări există în prezent crescătorii de fazani, puii eclozând în incubatoare. Fazanul comun Este originar de pe malul estic al Mării Negre, find adus în Europa de greci și români. Este mai mic la corp decît fazanul gulerat și cel mongolic și spre deosebire de aceștia, nu are guler alb. Culoarea generală este mai închisă - pe
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]