3,267 matches
-
Și să plecăm prin viață, nebuni că doi copii E toamnă-n calendare , în suflet primăvară Tăcerea ne întinde capcane și năluci Eu îmi urmez uimirea căderilor în teascuri Cu buze aromate , cu fantezii și nuci Privirea ta stârnește melancolii febrile Tu îmi întinzi privirea firesc, ca și o nadă Mii se furnică gură când salivez petale Iar sânii tăi pe ramuri așteaptă ca să cadă. Să-nceapă atunci dezmățul , să-nceapă risipirea Să dănțuim șăgalnic prin zorile de zi Cu poftă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
acelei epoci, legate de activitatea sătească, va descoperi, cu surprindere, animata viață a satului românesc din acea vreme. Regizorii au surprins pe peliculă, niște realități ale momentului: furnicarul de oameni, căruțe, tractoare, camioane și utilaje agricole, care evidențiau o activitate febrilă. Faptul acesta nu era o simplă chestiune regizată pentru a creea o impresie doar, ci era, într-adevăr, o realitate. Existența unei activități susținute și a unor producții agricole mari, era evidentă, cu toate că ea suferea cosmetizări majore în rapoartele înaintate
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
lumea se dărâmă în juru-i. Îi mărturisise că-l iubea, dar de ce totul trebuie să se termine? Ce dacă va pleca? Și el va pleca să studieze, dar se pot întâlni. -Maria, explică-mi, nu înțeleg nimic. -Glasul îi suna febril, speriat, rănit. -Dorian (El tresări, era prima dată că îl chema pe nume),aș vrea să poți înțelege, când eu plec, încheind o etapă din viață, nu mă întorc niciodată la ce a fost, e ca și cum aș vrea să mă
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
silențioasă a sunetelor, - ca o cădere de lumină în prima bătaie de inimă, ca o fâlfâire de aripi - , îl avertizează că trebuie să se grăbească... “ne grăbim să creștem vise,/ speranțe fără de număr - șterse lacrimi,”... astfel, poetul George Călin creează febril, arzând ca o flacără, alarmat de glasul interior al ființei: “ cad învins pe muchia Timpului,/ghemuindu-mă-n tine - alpinist îmbătrânit,/cățărându-mă pe pereții abruți ai sufletului,/ îți deschid cărări în inima mea/amurgind tăcut în tine...”( amurgind tăcut
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
20 august 2016. DOAR O AMINTIRE... Mă las captivă gândurilor mele, suntem doar noi doi în necuprins... Ochii mei în lumina ochilor tăi s-au pierdut, gura mea-i hulpavă și tânjește după un nou și fierbinte sărut, mâinile-mi febril rătăcesc în căutarea brațelor tale de dor, și mă pierd în dorințe nestăvilite,nesfârșite, cândva, intens, de mine și de tine, trăite. Ai devenit umbra unei iubiri, o amintire dintre amintiri, o picătură din intensele noastre trăiri. Sunt doar frânturi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
captivitate, revin la realitate ... Citește mai mult DOAR O AMINTIRE...Mă las captivă gândurilor mele, suntem doar noi doiîn necuprins...Ochii mei în lumina ochilor tăis-au pierdut,gura mea-i hulpavă și tânjește dupăun nou și fierbinte sărut,mâinile-mi febril rătăcesc în căutarea brațelor tale de dor,și mă pierd în dorințe nestăvilite,nesfârșite,cândva,intens, de mine și de tine, trăite.Ai devenit umbraunei iubiri, o amintire dintre amintiri,o picăturădin intensele noastre trăiri.Suntdoar frânturi de gânduri, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
obosit pașii, dar n-au reușit să pună stavilă zbuciumului și căutărilor, mereu mai însetate... Îmi place, adeseori, să ascult cernerea nisipului în ceasornice. Doar atunci aurul se va separa de cenușiul materiei și va da naștere poeziei: această furtunoasă, febrilă, solară, blândă, incitantă și înălțătoare stare. Îmi place jurământul tău, iubite... Voi pieri cu el pe buze... când timpul mă va bate pe umăr și va râde în hohote. Și totuși, de ce e nevoie de atâta suferință pentru a discuta
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
au obosit pașii,dar n-au reușit să pună stavilă zbuciumului și căutărilor, mereu mai însetate...Îmi place, adeseori, să ascult cernerea nisipului în ceasornice. Doar atunci aurul se va separade cenușiul materiei și va da naștere poeziei: această furtunoasă, febrilă, solară, blândă, incitantă și înălțătoare stare.* Îmi place jurământul tău, iubite... Voi pieri cu el pe buze... când timpul mă va bate pe umăr și va râde în hohote.Și totuși, de ce e nevoie de atâta suferință pentru a discuta
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
luminii de ferestrele opace ale împietritei nopți a inimii tale azi plouă cernit cu singurătate prin ochiul rănit căzut în uitare și prizonier al pustiului ți-ai amintit de razele stinse din ochii păsării soarelui gândurile îți cotrobăie cu degetele febrile după un ciob palid de lună prin cotloanele timpului. Autoare Maria Giurgiu 20.05.2017 Referință Bibliografică: Noaptea inimii tale / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2333, Anul VII, 21 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria
NOAPTEA INIMII TALE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379485_a_380814]
-
finaliza „corvoada” Când aud o cheie-n ușa... nu știam pe unde scap, Așa-i când gândește membrul, sau își bagă dracu' coada. Am fugit în pielea goală, să m-ascund într-un dulap. Gânduri îmi făceam o mie, căutam febril o scuză. Ce să-i spun? C-aștept tramvaiul? Că sunt mare nătărău? Am să fac infarct de spaimă... Aghiuță se amuză, Că m-a prins la cotitură și colegul mi-e călău. A deschis încet dulapul cu un scârțâit
VINA DRACULUI... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381070_a_382399]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CÂT TE IUBESC... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Cât te iubesc, febrilă, o știe însăși marea, Sub pura, diafana perdea de pescăruși, Lumina-n curcubeul ce frânge depărtarea Și florile plăpânde pe sobri, reci scoruși. Ne-am fost promiși pe viață din timpuri depărtate, Când răsăritul încă nu se-oglindea pe cer
CÂT TE IUBESC... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381119_a_382448]
-
luptă-n ele demonii cu sfinții. Potirul vieții-l dăm pe gât îndată, Uităm, subit, rezerve să păstrăm. Licoarea ne seduce, delirăm În soarta pendulând, debusolată. Ruine-atârnă de sub giulgiul nopții, Sunt resturi vii ce-au mai rămas din noi, Coșari febrili din lada de gunoi A celor păgubiți de umbra morții... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: PENDULUL SORȚII / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2269, Anul VII, 18 martie 2017. Drepturi de
PENDULUL SORȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381195_a_382524]
-
luptă-n ele demonii cu sfinții. Potirul vieții-l dăm pe gât îndată, Uităm, subit, rezerve să păstrăm. Licoarea ne seduce, delirăm În soarta pendulând, debusolată. Ruine-atârnă de sub giulgiul nopții, Sunt resturi vii ce-au mai rămas din noi, Coșari febrili din lada de gunoi A celor păgubiți de umbra morții... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) ... Citește mai mult În lumea noastră cât o gămălie,Ne cernem vise tapetate-n scrum.Funinginea înghite orbul drum,Sub
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Se luptă-n ele demonii cu sfinții.Potirul vieții-l dăm pe gât îndată,Uităm, subit, rezerve să păstrăm.Licoarea ne seduce, delirămîn soarta pendulând, debusolată.Ruine-atârnă de sub giulgiul nopții,Sunt resturi vii ce-au mai rămas din noi,Coșari febrili din lada de gunoiA celor păgubiți de umbra morții...(din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015)... XI. ATINȘI DE FRICI, MAI SCUTURĂM PERDEAUA, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017. Atinși de
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Cum s-a dezis de-un conținut abstract, Când cu destinul a semnat contract Și, pendulând cu rânjet de bufon, S-a rătăcit, stupid, în abandon, Iar într-o viață, jalnic i s-au scurs Vetuste clipe, demne de recurs, Febrile ore-n remușcări târzii, Aleatoriile bucurii, Cum l-a scăldat un vânt elegiac Cu izul sumbru ori demoniac. Nu am cuvinte, astăzi, să-i descriu Dezamăgirea-n versuri, dar subscriu... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
au abandonat,Cum s-a dezis de-un conținut abstract,Când cu destinul a semnat contractși, pendulând cu rânjet de bufon,S-a rătăcit, stupid, în abandon,Iar într-o viață, jalnic i s-au scursVetuste clipe, demne de recurs,Febrile ore-n remușcări târzii,Aleatoriile bucurii, Cum l-a scăldat un vânt elegiacCu izul sumbru ori demoniac. Nu am cuvinte, astăzi, să-i descriuDezamăgirea-n versuri, dar subscriu...(din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015)... XXI. JOC
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
pentru care lucrasem câte 12-14 ore pe zi, îndeplinind programele săptămânale stabilite de doi miniștri, interesați de ciment. Se lucra în două schimburi, de zi și de noapte. Eu nu plecam acasă până când schimbul II nu începea lucrul. Securitatea lucra febril să-și finalizeze dosarul, pentru ca la terminarea construcției să-mi facă un nou proces, de data asta unul de sabotaj, pe motive, toate, inventate și neadevărate. Toate notele informative erau date nu de tehnicieni, ci de rezidenții Securității și informatorii
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
îmbrățișa:”La frontiera dintre secundă și eternitate/ m-am întâlnit cu trei lumini legate/ cu un curcubeu în miniatură. “(Elegii și nostalgii- Întâlnire, p.46) Lirica, (mai ales în elegie), lui Florin T.Roman, e mai degrabă eliptică, mitologică și febrilă, corporală, privită prin optica intelectualului.Această specie având denumirea de elegie, cuvânt ce provine din limba gracă, însemnând cântec de tristețe și doliu, denumită și muza durerii, pot fi clasificate în mai multe secțiuni, ca :filosofice, erotice, religioase sau patriotice
VIBRAȚIA NEOROMANTISMULUI ÎN POEZIA LUI FLORIN T.ROMAN, CRONICĂ DE AL [Corola-blog/BlogPost/381474_a_382803]
-
nu încetez nici acum de a mă minuna și a-mi pune întrebări despre chemările din tainițele vieții. Mai recent, trăiri ale acestei nobile profesii mi-au fost reînprospatate de nepoata mea, Mara-Elena. Anul acesta i-am urmărit cu interes febrila implicare pentru pregătirea viitoarei cariere de dascăl. Pentru că am ars ca dascăl pe acest rug până la pensionare, aflându-mă în fața acestui fluid care curge viu prin nepoata mea, m-a făcut să renasc a doua oară. Ca bunică o îndemnasem
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
nu încetez nici acum de a mă minuna și a-mi pune întrebări despre chemările din tainițele vieții.Mai recent, trăiri ale acestei nobile profesii mi-au fost reînprospatate de nepoata mea, Mara-Elena. Anul acesta i-am urmărit cu interes febrila implicare pentru pregătirea viitoarei cariere de dascăl.Pentru că am ars ca dascăl pe acest rug până la pensionare, aflându-mă în fața acestui fluid care curge viu prin nepoata mea, m-a făcut să renasc a doua oară. Ca bunică o îndemnasem
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
atâta rugă în van cerșeala orbului lasă mereu o treaptă încă neatinsă agață răsăritului cozorocul șepcii în care capul omului șade lejer pentru o nouă încercare în copca gândurilor există teama de vid sculptorul tace o privește adună lemnele ridică febril trupul focului de tabără anunță închiderea porților până la nașterea materiei bucuriei sale de a fi Anne Marie Bejliu, 29 octombrie 2014 Referință Bibliografică: teama de vid / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1398, Anul IV, 29 octombrie
TEAMA DE VID de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374484_a_375813]
-
nobile de libertate și democrașie ale aza numitei Revoluții însângerate din decembrie 1989 sunt uitate. Ajuta-ți aproapele ... este o doar o lozincă. Trecem nepăsători peste durerea semenilor noștri. Samariteanul milostiv este doar o poveste frumoasă! Pare că trăim așteptare febrilă a sfârșitului lumii prezis de Nostradamus. Instinctele animalice se dezlănțuie. Nu îmi place să trăiesc în această lume devorată de setea de înavuțire și guvernată de relații adică vorba ar fi: cine nu este cu noi, poate să moară de
AŞTEPTAREA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373597_a_374926]
-
află Galtung acum” ar fi pentru fizicieni o sarcină mai grea decât aceea de a stabili poziția unui electron. Până nu demult circula în cercurile academice anecdota potrivit căreia, dacă te urci într-un avion și auzi pe cineva tastând febril la o mașină de scris, poți paria că Johan Galtung e la bord. Astăzi, în era computerelor, nemaifiind obligat să se deplaseze direct la fața locului, în focarele conflictelor; acest veritabil înțelept al vremurilor noastre poate exercita rolul de consultant
LUMEA VĂZUTĂ DE GALTUNG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374993_a_376322]
-
ce sunt buni poeții pe-astă lume”, pe care nu vreau să-l comentez, vreau doar să vi-l citesc: La ce sunt buni poeții pe-astă lume? Croiți dintr-un aluat neînțeles, Sunt surghiuniți de-același crud eres - Corsari febrili ai mărilor în spume. Atrași de măreția unui erg De vise vătămate-n escapade, Cu soarta tremurând în acolade, Spre gloria himerei încă merg. Sub giulgiul de speranțe răposate, Aceeași încercați claustrofobi, Cu suflet nud și patimile-n rate, Atinse
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
izvoarele nesecate ale democrației și calea raiului spre îmbogățire se înșeală amarnic. Societatea capitalistă în esența ei a fost, este și va fi controversată. Cu sau fără voia noastră am intrat în cursa pentru maratonul supraviețuirii, uitând de trecut, prezentul febril trăindu-l aproape inconștienți. Privim viitorul prin prisma speranțelor utopice că printr-o minune divină salvarea noastră va apare în zori o dată cu răsăritul soarelui și raiul se va pogorî pe pământ, aruncând în abisuri legile nedrepte ale marilor jandarmi de pe
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]