737 matches
-
numit și Hadduxe "Haddu"), cu mesopotamianul Hadad și cu anatolianul Teshubxe "Teshub". Este vorba despre o figură divină - identificată Într-o epocă mai târzie cu Zeusxe "Zeus" și cu Jupiter - cu caracteristici uraniene, stăpân al atmosferei, dătător de fertilitate și fecunditate, care concentrează progresiv prerogative și funcții până În punctul În care ajunge să pară un zeu aproape omnipotent. Inscripțiile bilingve asiro-aramaice găsite la Tell-Fekherije (În nord-estul Siriei, nu departe de granița cu Turcia), datate În secolul al IX-lea Î.Hr
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mesopotamia nordică (Harran). Numele de Aglibol Înseamnă probabil „Tăurașul lui Bolxe "Bol"” (după alții, „Carul lui Bol”). Posibila prezență a termenului „tăuraș” În teonim ar putea face aluzie la funcția de zeu al fenomenelor atmosferice, cu implicații privind fertilitatea și fecunditatea, care ar fi putut favoriza conotația lunară ulterioară. Pe lângă apartenența la triada zeului suprem, Aglibolxe "Aglibol" este reprezentat adesea cu Malakbelxe "Malakbel", Împreună cu care formează o pereche de frați divini: o legătură cultuală (poate mitică) diferită și anterioară rolului său
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
coarnele de consacrare” care Împodobesc construcțiile și care ocupă obsesiv iconografia, ornamentațiile vaselor de lut, pietrele prețioase și sigiliile, fără să găsim un răspuns exhaustiv care să nu fie o, pe cât de insistentă, pe atât de vagă, chemare la „sfera fecundității”. După descoperirea orașului neolitic de la Çatal Hüyük, În Anatolia, unde taurul trebuie să fi fost obiectul de cult și unde, În interiorul unui edificiu interpretat drept sanctuar, s-au descoperit reproduceri de ornamente În formă de cranii cu coarne ce aminteau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ar fi dominat panteonul relativ modest, divinitate moștenită și derivată din „venerele” nude ale civilizației neolitice care locuise bazinul central-răsăritean al Mediteranei și apropiata Anatolie. Cercetătorii s-au gândit la o „Mare Zeiță” sau o „Zeiță-Mamă”, protectoare și promotoare a fecundității naturii și oamenilor, căreia i se alătura o pereche masculină. Din această zeiță ar fi derivat eroine ca Dictynnaxe "Dictynna", Britomartisxe "Britomartis", Pasifaexe "Pasifae", Fedraxe "Fedra", Ariadnaxe "Ariadna", rezultat al unui proces de „decădere” al vechilor divinități pe care mitologia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
imagine feminină caracterizată de o nuditate parțială. Cu brațele ridicate, Într-un gest de adorare sau de binecuvântare, Înveșmântate cu o caracteristică „fustă evazată” și cu sânul descoperit, aceste reprezentări au fost interpretate ca traduceri plastice ale unei „zeițe a fecundității”. Și este posibil ca pe insulă să se fi practicat un cult al fertilității, devenit probabil În urma confruntării cu practicile cultuale din bazinul Mediteranei de răsărit. Astfel, așa-numitele „zeițe ale șerpilor” găsite În depozitul palatului din Cnossos, având obișnuita
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divinități nu este neapărat exclusivă. Mai târziu, În Grecia, termenul potnia va fi, Într-adevăr, apelativul zeițelor Heraxe "Hera", Demeter, Artemisxe "Artemis", Atenaxe "Atena" și chiar al nimfelor Circexe "Circe" și Calipsoxe "Calipso". Ipoteza sugestivă a unei „Mari Zeițe” a fecundității a justificat incidența scăzută a figurilor masculine, dar nimic nu ne face să credem că nu existau divinități de sex masculin, chiar dacă identificarea lor rămâne problematică. O funcție cultuală trebuie să fi avut coloanele și copacii, frecvent reprezentați pe sigilii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cultuale „minoico-miceniene”, nici În sprijinul unei diferențe profunde. În trecut s-a postulat cu prea multă ușurință o religie „olimpică”, introdusă de micenieni, mai Întâi opusă și apoi amestecată cu o religiozitate „htoniană” practicată la Creta și Întemeiată pe cultul fecundității adus uneia sau mai multor divinități feminine. Dar dacă și cum s-a petrecut acest lucru, rămâne Încă un fapt Învăluit În mister. Nici descoperirea unui panteon micenian articulat pe zeități, deși duce cu gândul la un sistem politeist personal
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
perspectivă istorică (Molé, 1956); de fapt, ne aflăm În fața unei etape importante din dezvoltarea istorică a dualismului iranian (cf. mai jos, „Religia zoroastriană”, subcapitolul 3.2). 2. Comparația indo-iranianătc "2. Comparația indo‑iraniană" Primul domeniu În care se simte imediat fecunditatea comparației indo-iraniene este, cu siguranță, cel al ritului, cultului și jertfei. Acesta se potrivește bine cu natura eminamente ritualistă a religiei vedice și a lumii religioase În care mesajul lui Zoroastruxe "Zoroastru" s-a afirmat ca o reacție clară Împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al validității pactelor (Gnoli, 1979a). Aredvș Sur³ An³hita (literal: „cea umedă ș?ț, cea puternică, cea imaculată”) este principala divinitate feminină a Iranului antic (cf. mai jos, „Religia zoroastriană”, subcapitolul 2.2), legată În special de ape, dar și de fecunditate și fertilitate. H. Lomel (1954) a recunoscut În ea o zeitate indo-iraniană (În India: Sarasvatșxe "Sarasvatș", „cea care stăpânește apele”), dar ipoteza sa, deși verosimilă În unele aspecte, nu i-a convins pe toți cercetătorii (cf. Schwartz, 1985a, pp. 670
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În zoroastrismul ahemenid cât și În cel sasanid. Divinități cu un puternic caracter polivalent - prima, păzitor și garant al legămintelor și, În același timp, geniu al luminii cu un oarecare caracter războinic; cea de-a doua, zeiță a apelor, a fecundității și a fertilității, dar importantă și pentru natura sa de divinitate regală (Gnoli, 1971, pp. 244 sqq.; 1980, p. 216) -, acestea nu se sustrag unor procese sincretice, determinate de contactul cu credințele mesopotamiene și din Orientul Apropiat, procese care le
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Remus" este Învins și făcut prizonier; 3) la fel cum N³satyaxe "Na>satya" Îi apărau pe păstori de hoți, și Romulusxe "Romulus" și Remusxe "Remus" luptau cu aceștia și aduceau Înapoi păstorilor animalele furate; 4) dacă N³satyaxe "Na>satya" protejează fecunditatea feminină, și tradiția romană antică Îi atribuie domniei lui Romulusxe "Romulus" instituția lupercaliilor, a căror trăsătură principală este faptul că femeile se lăsau biciuite de luperci pentru că aceasta Înlesnea zămislirea și nașterea; 5) N³satyaxe "Na>satya" sunt protectorii celor exilați
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
urma să fie unul slab. Svanovitú era, așadar, o divinitate mai ales agricolă care avea În stăpânire roadele pământului, fapt care este confirmat de marea orgie care urma acestui ritual profetic: este vorba, după toate probabilitățile, despre un rit de fecunditate, specific unei societăți agrare. Faptul că lângă statuie se aflau și obiecte de război (cum ar fi o spadă și o șa) nu implică neapărat ideea că aceasta ar fi fost o divinitate propriu-zis războinică, ci ține mai mult de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui focuri perpetue, pe care chiar primii observatori le-au comparat imediat cu focul, de asemenea perpetuu, Îngrijit de Vestale la Roma. Însă, tocmai ca stăpân al norilor și furtunilor, Perk¿nasxe "Perku>nas" este văzut și ca zeu al fecundității (ploaia care fertilizează pământul, lichidul seminal care fertilizează animalele); totuși, aceasta pare să fie o funcție secundară. d) Divinitățile funcției a treia Din ceea ce am constat până acum, este evident că Diëvas și Vëlinas sunt exponenții majori ai funcției sacre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fiecare dintre ei, reprezentatul câte unei funcții, urmând Împărțirea tipică a panteonului. Este imediat clar cazul lui Freyrxe "Freyr", zeul celei de-a treia funcții, rezervată generării plăcerii. După cum spuneam, el este reprezentat cu un membru viril mare (simbol rezervat fecundității) și oferă muritorilor pace și plăceri fiind invocat atunci când se celebrează căsătorii. Urmează Thorrxe "Thorr" care este propriu-zis zeul războiului și deci reprezentant al celei de a doua funcții (În termeni indo-europeni), cea militară. Explicația pe care o dă Adamxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
secolul al XIII-lea, infiltrație care a căpătat caracter permanent. Ei au avut condiții să se înmulțească pentru că ungurii s-au deplasat spre Apus ca să-l apere de tătari și după aceea de hoardele turcești. Ungurii au fost înlocuiți datorită fecundității acestor păstori nomazi infiltrați 199. După Versailles, dezbaterea aceasta a căpătat un caracter tot mai polemic, deoarece ungurii se puteau baza aproape exclusiv pe drepturile istorice. Iată de ce istoricii au fost cei aflați în primele rînduri în lupta revizionistă, în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Prefață Cartea de față s-a realizat în cadrul Grantului de cercetare CNCSIS, Contract 62GR/2007, acordat de MEdCT ANCS, ca Autoritate Contractantă, având titlul: " Controlul și dirijarea perioadelor antepartum și puerperium în relație cu fecunditatea vacilor cu nivele ridicate ale producției de lapte ". Obictivele proiectului au fost de stabilire a factorilor etiopatogenici ai tulburărilor puerperale, precum și a metodelor de control și dirijare a perioadelor antepartum și puerperium la vacile cu producții mari de lapte. În
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
puerperale, precum și a metodelor de control și dirijare a perioadelor antepartum și puerperium la vacile cu producții mari de lapte. În scopul înțelegerii fenomenelor care stau la baza adoptării celor mai eficiente metode de optimizare a perioadei puerperale în vederea creșterii fecundității vacilor, în special la cele cu producții ridicate de lapte am considerat oportună prezentarea caracteristicilor morfofiziologice și fiziopatologice ale parturiției și perioadei puerperale la vaci. Perioada puerperală, cuprinsă în intervalul fătare-45 zile postpartum este considerată cea mai importantă pentru viața
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
izolate după 4 săptămâni postpartum, unii autori constată că acestea sunt din grupa bacteriilor acccidentale, care nu au influență semnificativă asupra fertilității ulterioare a femelei. Prezența bacteriei Corynebacterium pyogenes în săptămânile 4 -7 postpartum a avut un efect negativ, reducând fecunditatea vacilor la prima însămânțare, (OLSON J. D. și col.1984). 3.8. Autoapărarea împotriva invaziei bacteriene a uterului postpartum În numeroase studii de specialitate este relevat faptul că, postpartum, între organismul parturientei și bacteriile care populează mediul uterin apare un
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
neutrofilie cu efecte imunosupresoare BOITOR, I., și col. 1980, FORDYCE, G., FITZPATRICK, L.A., 1997 au relevat faptul că perioada critică a ciclogramei reproducției la vaci este cea cuprinsă între 40-90 zile postpartum, când se recomandă o suplimentare furajeră pentru ameliorarea fecundității (flushing prestral), mărind șansa de ovulație. O rație carențată energetic determină o tulburare a proceselor metabolice, endocrine și nervoase, dereglarea activității sistemului diencefalo hipofizar, eliberării hormonilor gonadotropi, hipofizari, tiroidieni și hiposimpaticotonici. S-au indicat corelații negative puternice între balanța energetică
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
hormonilor gonadotropi, hipofizari, tiroidieni și hiposimpaticotonici. S-au indicat corelații negative puternice între balanța energetică negativă în timpul primelor 20 zile postpartum și prima ovulație. Vacile care înregistrează pierderi mari în greutatea corporală postpartum își reiau mai tîrziu ciclul sexual, iar fecunditatea este scăzută. Majoritatea autorilor confirmă faptul că scorul pentru condiția corporală (în scara 1 5, în care 1 = foarte slabă și 5 = foarte grasă) are influență semnificativă asupra ratei de concepție și service period-ului. În mod fiziologic după parturiție
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lactației corespunde cu valori scăzute ale greutății corporale și implicit a scorului pentru condiția corporală, Vacile slabe, cu un scor al condiției corporale de până la 2,5 sau cele foarte grase cu valoarea 5 a scorului au o rată a fecundității scăzută și un interval parturiție -concepție mărit. Hipoglicemia ce se instituie ca urmare a unui deficit energetic determină o reducere a factorilor de eliberare hipotalamici, rezultând o inhibiție a secreției hormonilor antehipofizari gonadotropi. S-a constatat că un indicator bun
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sunt deficitare, deseori complicate cu lochiometrită, datorită scăderii puterii de autoapărare locală și generală. S-a constatat că, un aport exogen mare de proteină este la fel de dăunător pentru vaci, crescând incidența cazurilor de retenție a anexelor fetale, infecții genitale și fecunditate scazută, (JOHNSON, K.E, EVANS,T.J. 1992, REVILLO,R. 1994, WATTIAUX, M., 1996). De asemenea un aport energo-proteic scăzut în timpul lactației timpurii, rații deficitare proteic, alcătuite din furaje de slabă calitate și menținerea unei singure diete de furajare sunt erori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
scădere a acizilor grași inferiori din rumen, acizi care stau la baza biosintezei hormonilor steroizi, între care există o corelație intens pozitivă. Scăzând acizii grași inferiori se diminuă și biosinteza de hormoni sexuali, fapt care duce la apariția tulburărilor de fecunditate. GHERGARIU, S. și col. 1990 au constatat că stările de cetonemie pot determina infecunditate mai ales la vacile cu producții mari de lapte. Dismineraloze Sunt tulburări ale metabolismului mineral, care influențează funcția de reproducție la femele, direct sau indirect prin intermediul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
furaje, carența în calciu este datorată unui raport Ca / P necorespunzător, deficit de vitamina D, în cazul eliminării excesive necompensate și tulburări ale mecanismelor de reglare fosfocalcică. Carența prelungită în Ca sau P duce la tulburări de fertilitate (călduri neregulate, fecunditate scăzută) și scăderea producției de lapte. Implicațiile calciului în diverse procese enzimatice care coordonează funcția de reproducție sunt indicate în numeroase studii (BARNOUIN J., și col. 1990, MILOȘ R., și col. 1980,PÂRVU GH. și col. 1996). Astfel, s-a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de lapte exploatate în sistem de stabulație permanentă și hrănite deficitar cu furaje verzi. Fosforul este un factor important implicat în procesele de reproducție la animale, carența acestuia afectând grav funcția ovariană, producând dereglari hormonale, manifestate prin anestru postpartum, scăderea fecundității și uneori sterilitatea femelelor (DUMITRU , M. 1996). Magneziul Carența în magneziu la rumegătoare este mai frecvent întâlnită în comparație cu alte specii de animale de interes economic sub formă de tetanie de iarbă, tetanie de transport, tetanie de repaus. Înfometarea animalelor influențează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]