2,721 matches
-
s-au dovedit uneori frapante în operele celor doi scriitori, între modalitatea de surprindere a personajului feminin, viziunea asupra lumii, tonul general, umanismul profund, ideile inovatoare. Am apelat, ca metodă, la numeroase trimiteri referitoare la istoria mentalităților, la unele abordări feministe sau la studiile culturale. 10 Într-un prim capitol facem o trecere în revistă a punctelor comune din destinul celor doi autori, reliefând rolul decisiv pe care l-au avut în impunerea unei limbi literare, în desăvârșirea unor specii, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
personaj cu o personalitate remarcabilă. Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer o acceptă, manifestând îngăduință față de tot ceea ce ea întreprinde, o fac scuzabilă și simpatică unui auditoriu cât mai divers. Pentru acest nou tip de femeie, care ilustrează o atitudine incipient feministă, inovatoare, a unui sfârșit de Ev Mediu ce întrezărește zorii Renașterii, par a fi scrise Decameronul și Povestirile din Canterbury. Modelul pozitiv (angelicul) se demitizează, pentru ca cel negativ (demonicul) să se pozitiveze, să preia din aprecierile destinate inițial primei tipologii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
argument suficient de important în susținerea supremației masculine în literatura cavalerească. Romanele medievale reprezintă un gen ce se preocupă exclusiv de problemele masculine și care pune experiențele acestora într-o poziție privilegiată. 37 „Romanele curtenești au fost receptate de criticii feminiști ca o mistificare ideologică a societății patriarhale și care, prin idealizarea dragostei și a căsătoriei, cer complicitatea cititoarelor feminine cu ideologia tradițională a genului.”38 Personajele feminine ocupau de cele mai multe ori poziții secundare, aveau un rol de fundal, marginal, pe lângă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
adunate în adevărate florilegii în perioada medievală, bărbații le foloseau drept arme pentru subordonarea și claustrarea femeilor. Târgoveața din Bath se opune oricărei ordini, constrângeri sau autorități, atacă tradiția ce o forța să-și nege instinctele, este cu siguranță o feministă convinsă. Devine o adevărată eretică în încercarea de a-și impune punctul de vedere, știe să se apere. Pledoaria ei se îndreaptă împotriva acelor atacuri care priveau feminitatea și rolul ei ca pe ceva negativ, insignifiant, și atrage consimțământul criticilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
au fost numiți „poeți androgini”102. Trăind însă o perioadă de tranziție, cei doi scriitori nu au încă niște principii ferm conturate, nu se pot dezlipi total de o tradiție ale cărei puncte slabe totuși le recunosc, de aceea tendințelor feministe avant la lettre li se alătură, uneori, și fine accente ironice, misogine. Chaucer naratorul pendulează, în cele două istorisiri ale sale din cadrul Povestirilor din Canterbury, cea a lui Sir Thopas și cea a lui Melibeus, între misoginism și filoginism, aceste
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ca oricând, nevoia de acumulare a unor cunoștințe ce vor garanta o minte deschisă și o gândire limpede, educația devine cea care le poate distanța de spațiul restrictiv al căminului, unde atribuțiile femeii sunt limitate și monotone. Pampinea, ca o feministă avant la lettre, introduce un nou concept, acela al echivalenței între cinste și inteligență. Omul nou, din zorii Renașterii, se axează pe cunoaștere, pe intelect, pe talent și pe manifestarea creativității, mai ales printr-o eliberare de tot ceea ce reprezenta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
215 Ibidem, vol. I, p. 116. 216 Ibidem, p. 378. 217 Ibidem, vol. II, p. 176. 81 cuvine s-avem de grijă întotdeauna cu cine, când, în ce fel și-n ce împrejurare rostim cuvintele de duh.”218 Este o feministă convinsă, ce distinge corect diferențele dintre sexe („Iar noi femeile - să nu ne-o ia în nume de rău bărbații - suntem mai gingașe ca ei și mult mai schimbătoare.” 219) și crede cu tărie într un primat al dragostei („Trăiască
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
moarte pentru adulter, deoarece este o femeie de o inteligență remarcabilă și stăpânește perfect tehnica discursului argumentativ, atrăgând de partea ei întreaga asistență, chiar și pe judecător, și reușind să producă o modificare a legii. Este, avant la lettre, o feministă care luptă pentru drepturile femeilor. Griselda (X, 10), prototipul ideal de supunere și fidelitate feminină, deși are o situație mai mult decât umilă în casa părintelui său, devine pentru calitățile sale, soția marchizului Gualtiri, care pentru a se convinge de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
prin trădarea de care se face vinovată, Fiammetta este mult mai bine conturată ca personaj decât membrele brigatei, devine mai complexă și mai credibilă, mai bogată spiritual și mai umană. În această verosimilitate, în autenticitatea trăirilor și în bogăția ideatică, feministă de cele mai multe ori, stă pozitivarea personajului negativ, perceput din perspectiva unei lecturi actuale ca unul mult mai modern decât ne-am aștepta. „Giovanni Boccaccio, în acest roman modern, coborând de pe piedestalul divinității pe femeia înger, îi construiește un monument real
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poate fi perceput ca un fabliau, „deoarece este povestirea unor șiretlicuri pe care o soție vicleană le practică pentru a-și domina soții”273, cu toate acestea se dovedește a fi mai mult decât atât, se convertește într-o pledoarie feministă sau într-o predică. Târgoveața vorbește ca un predicator care încearcă să ne convingă în legătură cu propriile opinii. „Prologul ei nu este, cel puțin după standardele medievale, o apărare foarte convingătoare a femeilor, ci, mai curând, are efectul unei eliberări din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
noi o percepem”408. Multe din ideile pe care le înfățișează intră în conflict unele cu altele și încercarea ei de a pleda pentru eliberarea femeilor sfârșește prin a nu convinge. Narațiunea târgoveței pare, în același timp, ambiguu și ambivalent, feministă și antifeministă. 409 Discursul ei nu este didactic și nici nu evocă, indirect, noblețea virtuților, reprezintă, fără îndoială, o predică burlescă. Prologului, văzut ca o satiră la adresa femeilor, îi lipsește greutatea morală, nu poate fi o sursă de imitație, un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
entuziastă, deschisă, viguroasă. Pe de altă parte, știm că este, ca și Falstaff sau Long John Silver, comună, trivială și infamă. și totuși, tocmai datorită faptului că este rudimentară și vicleană, o găsim atrăgătoare și foarte umană.447 Este o feministă avant la lettre, iar această atitudine se manifestă atât în spațiul public, cât și în cel privat. În societate, are o atitudine polemică, reacționează agresiv împotriva a tot ce constituie un atac la adresa feminității, într-o lume vizibil masculină. În
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femeie” 938 . Deși decade moral prin afișarea unei legături extraconjugale, donna demonicata știe să pledeze pentru propria cauză (o soție trebuie să-și îndeplinească debitum conjugale, iar afacerile amoroase nu au o legătură directă cu mariajul 939), dovedindu-se o feministă convinsă (VI. 7). Condamnabile grav devin și atunci când interesul pentru bunurile materiale primează în fața trăirii unei iubiri autentice (III. 8, VI. 4, VIII. 2). Totul este raportat la dragoste, deoarece în numele acesteia se iartă orice slăbiciune, dar când sentimentul dispare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o cauză a căderii bărbatului în păcat. Meritul lui Giovanni Boccaccio și al lui Geoffrey Chaucer este acela de a fi regândit rolul femeii în societate într-un spirit nou al Prerenașterii 1049, de a fi impus o concepție aproape feministă, de a se fi eliberat de tabu-uri și de catalogări preconcepute în ceea ce privește eternul feminin. În ultimul capitol al lucrării noastre am evidențiat faptul că, plecând de la imaginea unei feminități eterate, simbolice, adorate pentru virtuțile pe care le deținea, înscriindu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
două persoane de sex feminin, de fapt nume sonore în creatologia românească: Anca Munteanu de la Univesitatea de Vest din Timișoara și Ana Stoica Constantin de la Universitatea A.I.Cuza din Iași. Concluziile lor se situează pe poziții ușor diferite, datorate poziției feministe - a primeia, respectiv argumentării legate de particularitățile fizice și psihice a celeilaltei cercetătoare. Diminuarea potențialului creativ al fetelor își are o explicație istorică - opinie la care aderă ambele cercetătoare. Totul a început de la împărțirea responsabilităților pe sexe, dată de particularități
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
noastre. Și pentru că noi sîntem generația care a spus „Să nu ai Încredere În nicio persoană care a depășit 30 de ani”, nu punem bază pe practicile fostei generații. De asemenea, provenim dintre femeile care au luptat pentru emancipare, mișcare feministă care a cultivat ideea că putem reinventa fiecare etapă a vieții pe care o parcurgem. De fapt, avem o reacție de ........ la mesajele legate de modul În care femeile Îmbătrînesc: „Nu, mulțumesc. Nu e de mine. Eu nu voi Îmbătrîni
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
guvernamentale și nonguvernamentale, noile mișcări sociale (feminismul, ecologismul dar și fundamentalismele neototalitare), corpus-ul cetățenilor, masa indivizilor. Identificarea părților pune în evidență trei aspecte importante ale modelului: 1) ponderea noilor veniți la ocuparea poziției de parte politică: partidele ecologiste, mișcările feministe, dar și cele fundamentalist-neototalitare; 2) diferența calitativă dintre cetățeni, persoanele civic angajate și indivizii masificați și manipulați; 3) dimensiunea internațională. Cele trei aspecte sunt menite să rafineze și să operaționalizeze paradigma părților și a întregului. Între diferitele părți, ca și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
următoarea: "de la pornografie până la cuptoarele din crematorii nu e mult"12. Putem deci presupune că surprinderea manifestată de C. Millet în 1976 este simulată: "Cum se face oare că, deși toată lumea este împotriva cenzurii, toată lumea (de dreapta, de stânga, mișcările feministe, esteții și proxeneții...) este totuși împotriva pornografiei?"13. Spre deosebire de alte tipuri de texte, în privința pornografiei cenzura este, într-adevăr, universală: toate tipurile de regimuri politice trasează o linie de demarcație între ceea ce este acceptabil și ceea ce este inacceptabil în materie
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
este cu totul incapabilă să-l mai joace astăzi". Art Press, nr. 22, 1976, p. 5. Această lună de miere dintre activitatea revoluționară și eliberarea sexuală nu va dura însă. Începând cu a doua jumătate a anilor 1970, anumite mișcări feministe încep să conteste puterea de "eliberare" a pornografiei. 3. Regimul audiovizual Apariția casetelor audiovizuale (în Franța s-au vândut, în 1982, un milion de magnetoscoape), apoi a filmelor X la televizor (în mai 1985, Canal+ începe să difuzeze filme de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
tot ceea ce privește diferența sexuală, pornografia este astăzi locul unor dezbateri de societate foarte aprinse, ba chiar al unor sondări filozofice: "Tema [pornografiei] a fost la ordinea zilei în toate reflecțiile asupra "diferenței sexuale" exprimate de cele mai importante intelectuale feministe. Fatalmente, filozofii, care la început nu erau angajați personal în dezbatere, ajung să fie foarte interesați de problemă"55. Are loc aici un nou fenomen. Tradițional, pornografia era înțeleasă în simplă opoziție cu virtutea: "Ce este pornografia? Un lucru vechi
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
lucrurile de care bărbații le frustrează de obicei pe femei. Să reținem, de altfel, că denunțarea pericolelor pe care le-ar exercita literatura sentimentală asupra femeilor are, în mod tradițional, un ecou asupra denunțării efectelor nefaste atribuite literaturii pornografice. Mișcările feministe care atacă pornografia arată și ele, adesea, cu degetul spre o întreagă literatură sentimentală, considerată alienantă, care întreține mitul lui Făt-Frumos. Critica feministă se îndreaptă constant îndeosebi asupra masculinității pornografiei, și nu asupra pornografiei ca atare; condamnarea discursurilor care vizează
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
sentimentală asupra femeilor are, în mod tradițional, un ecou asupra denunțării efectelor nefaste atribuite literaturii pornografice. Mișcările feministe care atacă pornografia arată și ele, adesea, cu degetul spre o întreagă literatură sentimentală, considerată alienantă, care întreține mitul lui Făt-Frumos. Critica feministă se îndreaptă constant îndeosebi asupra masculinității pornografiei, și nu asupra pornografiei ca atare; condamnarea discursurilor care vizează stimularea activității sexuale ar intra, într-adevăr, în contradicție cu proiectul de emancipare a femeilor. O astfel de critică se poate face spontan
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de toată căldura dragostei orchestrarea tuturor simțurilor, pipăit, auz, văz, gust; tot acompaniamentul euforic, muzică de fundal, stări, atmosferă, atmosfera, variațiuni -, îl forța să recurgă la afrodiziace literare"*. "Prefață" la Vénus erotica, 9. Această critică poate fi însă apanajul mișcărilor feministe, a căror dezvoltare a fost extrem de favorizată de industrializarea cinematografiei X. În 1976 s-a înființat, în Statele Unite, mișcarea "Women against Violence and Pornography"; în 1979, "Women against Pornography"62 și-a concentrat atacurile numai asupra pornografiei, acuzată că ar
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cinematografiei X. În 1976 s-a înființat, în Statele Unite, mișcarea "Women against Violence and Pornography"; în 1979, "Women against Pornography"62 și-a concentrat atacurile numai asupra pornografiei, acuzată că ar contribui la menținerea și chiar consolidarea puterii masculine. Critica feministă a pornografiei vizează, într-adevăr, în mod direct starea actuală a relațiilor dintre sexe. Există o critică moderată, reprezentată în Franța de autoare ca N. Huston sau, mai recent, M. Marzano. Cea dintâi, în Mosaïque de la pornographie 63, denunță situația
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
crize a masculinului: contestarea universului "patriarhal" tinde să îl întărească pe acesta din urmă; amenințat, el se radicalizează. Pornograficul apare așadar ca un soi de refugiu compensator care urmărește "să restaureze străvechea societate patriarhală"67. Există și o altă poziție feministă, mai radicală, care, împotriva pornografiei actuale, considerată "falocratică", înțelege să promoveze o pornografie alternativă, care ar fi specific feminină. Atitudine care o prelungește pe aceea a lui A. Nin: după ce a constatat faptul că pentru a exprima "sexualitatea femeii, atât
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]