63,117 matches
-
voluntar, involuntar?) un suspans "complice", spulberat abia de curând, prin publicarea mult râvnitului volum. Autorul acestuia, conferențiar la Universitatea din Donețk (Ucraina), semnatar a numeroase nuvele și eseuri despre scriitori clasici ruși, atras și de complexa și discutabila lume a fenomenelor paranormale, propune o carte interesantă pe care o denumește când "roman mistic", când "mică epopee", cuprinzând "texte, documente, tălmăciri, informație ezoterică". O carte-hibrid, greu de definit: un amestec de cercetare științifică și roman liric, cu accente polițiste, care se citește
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
între 2003 și 2004 s-a produs o creștere cu 42,5 % a numărului de filme propuse pentru selecție! Cele 18 filme din competiție au fost alese din 1325 de titluri din 85 de țări. Una dintre explicațiile creșterii ofertei (fenomen comun tuturor celorlalte secțiuni) e aceea că, pe zi ce trece, devine tot mai simplu să faci film, grație tehnologiei numerice. În selecția oficială a festivalului vor putea fi văzute, în total, 56 de lungmetraje, dintre care 46 de premiere
SumarCANNES by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12878_a_14203]
-
Nivat crede că o asemenea direcție poate fi, totuși, evitată. Părerea lui se bazează pe deșteptarea întreprinzătorului rus, pe redescoperirea - de către ruși înșiși - a impactului marii lor culturi, pe educație și dezvăluirea abuzurilor și crimelor comuniste, în lipsa unui proces al fenomenului, asemănător cu cel intentat nazismului. Rusia, pe care Nivat o dezvăluie cu simpatie și înțelegere, este Rusia profundă, tolerantă, dornică de libertate și prosperitate. O Rusie plină de comori uitate, de valori artistice a căror intrare în circuitul mondial i-
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
și răspunsul, cum s-a văzut din intervențiile sale ulterioare): există azi cu adevărat o confruntare între generații, asemănătoare aceleia din anii "30 ai veacului trecut? Nu asistăm numai la un schimb de ștafetă? Sunt inevitabile conflictele între generații, despărțirile, fenomenele de ruptură? Există o legătură între schimbările politice, cum au fost, la noi, cele din 1989, și schimbările de canon estetic? Luând primul cuvântul, Alex. Ștefănescu a spus că lupta dintre generațiile literare el o vede ca pe una din
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
scurtează, para-textele care viciază cu intenție interpretarea sînt mai subțiri, iar selecțiile din opera propriu-zisă parcă mai consistente. Cititorii trebuie să "deșurubeze", de fiecare dată, un alt construct. Fiecare autor se prezintă (și-i prezintă pe ceilalți) ca pe un fenomen ce se autopropune, cu îndrăzneală, istoriei literare spre studiu. Au aplombul, moștenit, al unor "criticautori". Ce scriu ei, și găsesc de cuviință să selecteze, se împarte într-un gen (de bază) și într-un "alt gen literar". Greu de spus
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
nici în prezent, cu oscilații în ceea ce privește punctul de plasare a negației: "cam la neîndemîna chilipirgiilor ce bat caldarîmul Lipscanilor și al străduțelor limitrofe" (RL 2019, 1996, 18); "și fetele au o dreptate a lor mai ne la îndemâna noastră" (phoenix.ro). Fenomenul îi pune în dificultate pe cei care folosesc aceste construcții în scris, cu atît mai mult pe autorii dicționarelor: se întîmplă ca forma pozitivă a construcțiilor să fie scrisă nesudat, în vreme ce ne- ar impune contopirea. DEX înregistrează forma sudată nelalocul
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
opinii înrădăcinate, aducînd argumente noi, întemeiate pe o minuțioasă examinare de texte. Studiile reunite în volum acoperă mai multe domenii ale lingvisticii romanice (fonetică istorică, fonetică dialectală, morfologie, lexic), dar se referă și la contextul istoric și cultural al unor fenomene (romanizarea, mărturii despre originea românilor). Autoarea insistă permanent asupra unor chestiuni metodologice: obligația de a include în comparația romanică și datele dialectale, care pot aduce adesea ilustrări neașteptate ale unor fenomene și tendințe; interesul pentru textele latine tîrzii și medievale
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
referă și la contextul istoric și cultural al unor fenomene (romanizarea, mărturii despre originea românilor). Autoarea insistă permanent asupra unor chestiuni metodologice: obligația de a include în comparația romanică și datele dialectale, care pot aduce adesea ilustrări neașteptate ale unor fenomene și tendințe; interesul pentru textele latine tîrzii și medievale, în care se pot găsi atestări ale unor forme reconstruite; în genere, necesitatea de a reexamina critic orice afirmație anterioară și de a contextualiza faptele lingvistice, judecîndu-le atent ponderea în text
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
ale evoluției acesteia în secolele de tăcere istorică. Una dintre cele mai interesante contribuții din volum - chiar pentru un public mai larg - mi se pare a fi cea în care se repune în discuție originea romanică sau balcanică a unor fenomene gramaticale specifice: neutrul românesc, extinderea construcțiilor reflexive, nehotărîtele compuse cu -va (ceva, cineva, cumva etc.). Autoarea scoate în evidență păstrarea neutrului în latina populară tîrzie, pentru un timp mai lung decît se credea la un moment dat; atestările în faze
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
o scoate la capăt", "a se descurca"). O mare diversitate de exemple romanice demonstrează că nu este obligatorie explicația slavă pentru reflexive (foarte numeroase în italiana vorbită, de exemplu), sau pentru compusele nehotărîte cu "a vrea". Teresa Ferro arată că fenomene pentru care s-a invocat cel mai adesea influența slavă sau comunitatea balcanică au atestări și echivalențe în latina tîrzie și urme chiar în limbile și dialectele romanice actuale. În alt studiu, autoarea discută și modelul onomastic tradițional românesc - Ion
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
filius. Sînt înregistrate și aspectele sociale și culturale ale sistemului tradițional - distinct în măsura în care numele-reper nu e neapărat al unuia dintre părinți sau al soțului, ci al "susținătorului economic", reprezentativ pentru casă, gospodărie. Din atenta examinare a datelor, se deduce că fenomenul ar putea fi unul de substrat, întărit însă de modelul latin folosit eliptic. Analiza inscripțiilor latine din Dacia arată că tiparul era deja folosit, pentru persoane de origine autohtonă, chiar în paralel cu sistemul oficial roman: C. Iuli Prudentis ... qui
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
să discut aici mai pe larg alte contribuții valoroase din volum: de pildă, un studiu de referință despre închiderea vocalei e la i în română (muntili, bini), urmărită istoric și dialectal, în funcție de parametri multipli: contextul fonetic, rolul morfologic, influența altor fenomene lingvistice, stilul funcțional, raportul scris-oral. Sînt de reținut și observațiile despre politica ocupării Daciei și despre romanizare în funcție de interesele precise ale momentului (criza financiară, intenția de exploatare masivă a aurului pentru a devaloriza monedele de aur, în favoarea celor de argint
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
ar fi meritat - premerg activitățile specifice și se substituie actului de educație și de comunicare pe care îl presupune obligatoriu existența oricărui muzeu. Subsumat, așadar, acestui proiect cultural și instituțional atît de ambițios și de complex, trebuie privit ca un fenomen unitar, în continuă mișcare, cu elemente care se transmit de la o ediție la alta prin structura lui interioară și prin însăși natura regulamentului, după cum fiecare ediție trebuie înțeleasă și ca un fenomen unic și irepetabil, ale cărui resurse de înnoire
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
ambițios și de complex, trebuie privit ca un fenomen unitar, în continuă mișcare, cu elemente care se transmit de la o ediție la alta prin structura lui interioară și prin însăși natura regulamentului, după cum fiecare ediție trebuie înțeleasă și ca un fenomen unic și irepetabil, ale cărui resurse de înnoire sînt inepuizabile. Mai întîi, indiferent de ediție, el are o enormă capacitate de absorbție și un la fel de mare potențial de difuziune geografică. Atît la edițiile anterioare cît și la cea actuală au
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
Muzeul de Artă din Constanța, iar un an mai tîrziu, același muzeu realizează cea mai spectaculoasă expoziție/radiografie a picturii de Balcic, eveniment însoțit de o monografie monumentală pe care Doina Păuleanu, directoarea Muzeulul de Artă Constanța, a închinat-o fenomenului. Intr-o variantă ceva mai restrînsă, expoziția este reluată la Muzeul Național de Artă din București. Aproape concomitent, o fundație și o societate de turism, conduse de Mihaela Varga și Mihaela Dragomir, încearcă resuscitarea interesului artistic pentru Balcic și organizează
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
românesc, alături de irezistibila promisiune turistică, drept o paradigmă culturală majoră. Deși, la prima vedere, obsesia Balcicului ar putea să pară frivolă, un simplu automatism tematic sau doar un capriciu de vilegiaturist în goană după imagini pentru album, în esență acest fenomen se constituie într-o realitate artistică și morală infinit mai profundă. III Balcicul reprezintă pentru arta românească, în mod cert, un fel de pol sudic, o componentă solară și meridională, de factură postimpresionistă, care contrabalansează tensiunile nordice, expresioniste și nocturne
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
naturală pentru demonstrația, aproape didactică, a coabitării elementelor, ci și mecanismele de funcționare ale fondului nostru sufletesc cu întregul său spectru de sensibilitate. IV Posibilitatea participării neîngrădite la acest spectacol ingenuu, absența oricărei birocrații și premisele unei libertăți absolute, plasează fenomenul Balcic într-un spectru valoric și stilistic foarte larg. Or, tocmai acest lucru demonstrează, cu o mare acuratețe, cît de unitară și de coerentă este, în esență, școala noastră de pictură interbelică. Indiferent de stilistica proprie și de estetica personală
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
devine, astfel, un spațiu al generozității, o adevărată unitate de măsură pentru capacitatea de vibrație în fața naturii virgine a unui grup uman foarte larg, și nu un instrument de cenzură sau un cîntar necruțător pentru performanța individuală. Atunci cînd acest fenomen va fi studiat istoriografic și critic în toată extensia și profunzimea sa, cînd Balcicul va fi restituit artistic, turistic și moral spațiului nostru cultural așa cum se cuvine, arta românească, în ansamblul ei, dar și resorturile noastre sufletești, vor fi percepute
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
Bariera comunicării dintre lumi ar fi impusă de o bănuită cenzură transcendentă. Exploratorii altei lumi, cărora le-a reușit accesul, rămân acolo. Cei de dincoace, simpli martori mirați ai unor experiențe spirituale privite cu ochi de profani, rămân pe dinafara fenomenului, cronicari uluiți ai unei transmutații probabile pe care nu o pot descrie decât în termenii unui fapt divers. Mesajul nuvelei lui Mircea Eliade e tocmai acesta: există taine care i se dezvăluie, după o îndelungată inițiere, numai aceluia care li
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
menționate), într-o multiplicitate spontană a formulelor ce-i asigură recepția cea mai convenabilă: "N-am vrut să ofer o critică monotonă a criticii, un discurs egal cu sine, lipsit de relief, mărturisește autorul. Am cedat sentimentului că despre un fenomen bogat, de o mare varietate și vitalitate, putem da seama mai bine, mai nuanțat și mai atrăgător folosind tipuri multiple de discurs". E oferit astfel un răspuns indirect opiniei conform căreia "concepția teoretică" s-ar exclude de la sine, într-un
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
într-un mod impardonabil, din volumele ce încearcă a examina literatura actuală "din mers", că ele n-ar constitui decît "simple culegeri" de "articole", debitoare fluctuațiilor, concesiilor, frivolității, prin urmare ar fi lipsite de legitimitate ab initio. Cauza și efectul fenomenului sînt decelate cu pătrundere: "ŤCulegeriť au fost și marile istorii ale lui Lovinescu și Călinescu, însă totul era subordonat acolo viziunii teoretice și istoria literară putea apare și ea ca (...) operă de poetică și teorie a criticii. Persistența în actualitate
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
independente de intenția creatoare. Adică expresivitate involuntară. Spune Eugen Negrici: "Eliberați de obligația de a identifica și delimita valori literare și de a face din literatură un capăt de lume și singurul scop al cercetării, ne vom îndrepta atenția asupra fenomenului creator în ansamblul lui." Criticul propune Metoda vocațiilor, vocația fiind considerată cea mai elementară aspirație care se cere satisfăcută prin lectură dar nu numai, expresia unor "atitudini antropologice universale": nevoia de cunoaștere, predispoziția idealizării și tendința intensificării senzațiilor. Într-un
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
de cunoaștere, predispoziția idealizării și tendința intensificării senzațiilor. Într-un cuvânt, interesul principal al destinatarilor (N.B! - termenul cititor nu este folosit) și, deopotrivă, funcția împlinită de "gândirea producătoare". Metoda vocațiilor tinde să anuleze distincția literar-non-literar: "Imaginea relativ omogenă a fenomenului poetic românesc din primele lui două secole se datorează prezenței unor vocații active corespunzătoare unor funcții spirituale precise, exercitate consecvent și de-a lungul întregului Ev Mediu european. E vorba de vocația educării (a desăvârșirii), ce apelează la texte care
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
căpșunarul este, în principiu, cel care cultivă căpșuni, dar poate fi și cel care le culege, sau (cazul insectei, probabil) cel care le mănîncă. În utilizarea actuală, sensul dominant, impus de limbajul jurnalistic, a fost de la început legat de un fenomen specific, de amploare și spectaculos: numărul mare de români plecați să cîștige bani prin munci sezoniere în agricultură, mai ales în Spania, la cules de căpșuni. Desigur că termenul a fost simțit ca un derivat ușor ironic - mai ales că
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
Rodica Zafiu Pragmatica lingvistică nu e doar un domeniu la modă: descriind fenomene de multă vreme intuite, dar pînă de curînd neaprofundate, ea are și avantajul de a lansa idei care pot interesa un public foarte larg. O carte plină de idei, bazată pe un bogat material autentic, a publicat de curînd Margareta
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]