1,275 matches
-
prin creație, propria sa eliberare. O eliberare care pe măsură ce opera se configurează în reala ei substanță devine tot mai problematică" (1973: 328). Totuși, această interpretare, ce privilegiază dimensiunea soteriologică a scriiturii, este justă doar până la un punct. Fiindcă tocmai luxurianța fenomenologică a realului, care glisează cu abilitate în trena fantasticului, și tribulațiile psihologice ale individului însetat de experiență sunt valorile după care se orientează atât omul Mihăescu, cât și scriitura propusă de acesta. În serenitatea unui Empireu există extazul pacific, dar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
atent (nu mai vorbim, astăzi, de cititorul naiv, neprevenit, de la debutul secolului trecut), este un ingredient de bază al prozelor circumscrise supranaturalului, care nu pot executa o mișcare de decolare din realia în absența unor date concrete, palpabile, de situare fenomenologică a personajelor. În fine, Eugen Simion minimalizează, cu justețe, impactul moral al nuvelei, în favoarea punctelor forte ale acesteia: "[m]ecanismul fantasticului, schimbarea insesizabilă de planuri, echivocul dintre real și ireal, întreținut pe tot parcursul narațiunii cu subtilitate" (1978: 204). De
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mai greu în crize. Societățile moderne și oamenii care trăiesc destul de agitați în ele se confruntă adesea cu stări de criză. De la concentrata argumentare a ultimei propoziții raportată la principiile mai înalte de metafizică propuse de R. Guénon, la descrierea fenomenologică a "crizei umanității europene" lăsată de Ed. Husserl. Mecanismele crizei conștiinței europene dintre 1680-1715 le găsim demontate în instructiva scriere a lui P. Hazard. Din cartea lui A. Bloom înțelegem cum "criza spiritului american" s-a manifestat prin "trădarea democrației
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Ambii autori au analizat problemele modernității în perspectiva intuitivă a rolului determinant al principiilor spirituale în întreaga existență (Guénon) ori a intuirii esențelor (Husserl). Ei au pus în antiteze, dar au și pledat prin critici mai aspre (Guénon). Prin filosofia fenomenologică, intențională, se reface încrederea în spirit și în lupta cu decăderile vieții. Ambii au susținut ridicarea cunoașterii din planurile "de jos" ale materialității, utilității, bunului-simț în cele ale spiritualității sprijinită pe forme de științificitate. Guénon susținea plasarea în planul metafizic
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
provin atât din interiorul, cât și din exteriorul lor. În numele nevoilor de înțelegere, evaluare și interpretare a vieții, am decis să cercetăm unele concepte și susținerile lor de către promotorii de filosofie hermeneutică. După cum se știe, ei au reapărut după exercițiile fenomenologice antebelice și existențialist-literare postbelice. La mijlocul secolului trecut, hermeneutica se prezenta ca un factor de echilibrare spiritual- umană în fața tot mai numeroaselor proiecte de înlăturare a dezamăgirilor umane atât de grave produse de marele război, genociduri și tragedii desfășurate în Europa
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
2008, 598 p. 10. a) Ed.Husserl, Criza umanității europene și filosofia, în Ed. Husserl, volum cu același titlu, traducere, note și comentarii de Al. Boboc, Editura Paideia, București, 2003, 205 p. b) C. Petrescu, Husserl. O introducere în filosofia fenomenologică, în C. Petrescu, Doctrina substanței, vol. II, Editura științifică și enciclopedică, București, 1988, pp. 261-319. 11. P. Hazard, Criza conștiinței europene (1680-1715) (prima ediție în 1934), traducerea ediției franceze din 1989 de Sanda Șora, Editura Humanitas, 2006, 496 p. 12
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sale concrete. Alegorizarea străzilor și a clădirilor este una dintre formele pe care le ia expe riența urbană și asupra acesteia mă voi opri în secțiunea următoare. Un alt „moment“ al metodei lui Benjamin este, după cum îl numește Gilloch, cel fenomenologic. Deja în Das Paris des Second Empire bei Baudelaire (1938), Benjamin anunță, în literatura urbană, trecerea rapidă de la fiziologiile metropolei la romanul polițist, care abordează acele „beunruhigenden und bedrohlichen Seiten des städtischen Lebens“. Abordarea fenomenologică vine, la un alt nivel
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
după cum îl numește Gilloch, cel fenomenologic. Deja în Das Paris des Second Empire bei Baudelaire (1938), Benjamin anunță, în literatura urbană, trecerea rapidă de la fiziologiile metropolei la romanul polițist, care abordează acele „beunruhigenden und bedrohlichen Seiten des städtischen Lebens“. Abordarea fenomenologică vine, la un alt nivel, să reitereze această trecere. Termenul are la Gilloch un sens larg, netematizat: „Benjamin is concerned with the physical structure of the city and the material objects found therein as a setting for and as indices
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
face“ experiența unui oraș înseamnă a-i recompune povestea plecând de la rămășițele lăsate în urmă de mecanismele sale tehnice, de la ruinele trecutului care lasă urme pe chipul clădirilor, stră zilor, mulțimii. Din punct de vedere metodologic, se poate spune, scenariul fenomenologic conține, prin regăsirea locului marginal al experienței în lumea urbană, gestul salvator al memoriei. Din perspectiva raportării autobiografice, el va de veni esențial „închipuirii“ unui oraș. Localizarea experienței urbane, pe de o parte, și descrierea „mizei“ acesteia ca stabilire a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aspectele sale multiple. Potrivit opiniei lui Graeme Gillock, la Benjamin spațiile citadine "explorează relația dintre arhitectură și acțiune, experiență și identitate, metropolă și mit, distrugere și rememorare", pe baza a șase parametri pe care i-a stabilit el însuși: fizionomic, fenomenologic, mitic, istoric, politic și textual 243. Pentru Benjamin, orașul este un spațiu de explorat. Din perspectiva fizionomistului, orașul poate ascunde orori în spatele frumuseții sau poate îngropa frumosul în urât. În interpretarea pe care Gillock o face studiului lui Benjamin, sarcina
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
să contemple orașul de aproape, nu de la distanță, pentru că e necesar să ajungă la "un grad înalt de apropiere de lucruri, la o perspectivă mărită" ca să poată scoate la iveală adevărul ascuns în spatele aparenței lucrurilor 244. Din punct de vedere fenomenologic, orașul este un spațiu al plictiselii sau, dimpotrivă, al agitației maxime și al căutării neîncetate a noului, pentru că metropola nu este alcătuită numai din construcții arhitecturale, ci și din experiențe individuale. Aspectul mitic, legat în special de mitul modernității, se
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de creativitate lirica și o revizuire atentă, uneori chiar obstinata, a eboșelor presupus revelate. În opinia mea, nici rolul imaginației, nici rolul inspirației nu ar trebui privit drept exclusiv sau absolut: cei doi agenți se completează reciproc într-o juxtapunere fenomenologica armonioasă, ce contribuie la generarea, la intensificarea și, în ultimă instanță, la transformarea viziunilor empirice în viziuni estetizate. 2.1. Prolegomena. Povestea nebuniei lui Blake Presupusa nebunie a lui Blake constituie un aprins subiect de dezbatere atât în perioada contemporană
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a studiului meu , tipurile de viziuni blakeene pot fi descrise după cum urmează: 1. viziunea simplă: vederea obișnuită, percepția vizuală comună, care nu implică niciun efort suprasenzorial. 2. viziunea dublă: percepție "prin" ochi, nu "cu" ochiul, funcționând pe baza unei substituții fenomenologice; perspectiva antropica asupra fenomenelor, ce transcende decriptarea vizuală elementară. 3. viziunea triplă: codificarea și decodificarea artistică, bazată pe exercițiul imaginației și/sau al inspirației. 4. viziunea cvadrupla: extazul religios, tranșă extatica, aptă, simultan, de a cuprinde și de a depăși
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ceea ce el numește viziune simplă, dar îl reprezintă pe omul permanent blocat, zăpăcit și înșelat de obiectivitatea lumii, care nu abandonează însă lupta" (1991, p. 111). Această aserțiune îmi confirmă premisa fundamentală, aceea că viziunea dublă este preocupată de descrierea fenomenologica a realului, constituind, prin urmare, o oglindă a unor dihotomii profund imbricate în textura lumii și identificabile la mai multe niveluri, incluzându-le pe cel psihologic și pe cel metafizic. Axul central, prezent atât la nivel social, cât și la
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
prisma instrumentelor intelectuale ale unei metafizici autoritariste și, prin urmare, inexacte, el nu poate zidi o lume a libertății reale. Eul creator implică aici, ca, atunci când recipientul viziunii duble nu reușește să interpreteze universul pe baza metaforizării și a substituției fenomenologice, viziunea dublă se transformă în castranta viziune simplă. Astfel se explică, de fapt, condiția Viziunii Divine, zugrăvita că purtând "straiele însângerate ale lui Luvah". Între altele, Luvah este un țesător iscusit, iar vesmintele sale simbolizează, aici, sacrificiul inutil, dar și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
her from the steps of ice that froze around his throne" (E: 328). Simbolul blakean al rațiunii inerte este, am văzut de la bun început, Urizen. Metaforă extinsă ce descrie ruinele acestui zoa în Night the Fourth transcrie, de fapt, eșecul fenomenologic al facultății raționale, care refuză să-și modifice perspectiva în raport cu datele realității 196. Eul creator sugerează că frontierele strâmte ale rațiunii nu pot fi depășite decât prin exercițiul repetat al transfigurării: "Terrified Los beheld the ruins of Urizen beneath / A
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
parțială conștiința de sine, grație căreia să devină aptă de a reflecta asupra naturii componentelor sale malefice (redate, metaforic, de Fiii și de Fiicele lui Urizen). Din nou, se sugerează că, din moment ce viziunea dublă poate acționa pe fondul unei substituții fenomenologice, modificând obiectul perceput vizual în ceva cu totul diferit, aceasta generează o stare conflictuală, o dihotomie ontologica soldata cu război deschis la nivel psihologic (acolo unde domnesc cei patru zoa): "Urizen answerd Read my books explore my Constellations / Enquire of
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
predică pe care i-o ține Familia Divină îi deschide ochii Gigantului asupra propriei naturi, pe care o percepe, în sfârșit, drept unitară, adică drept parte integrantă a lui Isus. Se sugerează, aici, ca, din cauza gradelor variate implicate de percepția fenomenologica, omul este condamnat să penduleze între unitate și multiplicitate: "We live aș One Mân; for contracting our infinite senses / We behold multitude; or expanding: we behold aș one, / Aș One Mân all the Universal Family; and that One Mân / We
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de mare remanență (material magnetic semidur). Acest capitol este rezervat în principal studiului acestei tehnici de stocare, dar în aceeași clasă de fenomene fizice mai sunt cuprinse și înregistrările magnetice analogice audio, video sau instrumentale. De altfel, tocmai această similitudine fenomenologică a permis apariția înregistrărilor digitale de sunet sau imagine, care utilizează suportul fizic al înregistrării digitale, având în plus un bloc de procesare a semnalului analogic. Analiza performanțelor a dovedit că între memoriile statice ( ferite, semiconductoare) și cele dinamice (disc
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
tehnică și umanism • Tehno-știința ca pericol • Pentru o antropologie pe măsura tehnicii Capitolul 16. Nihilismul în Italia / 255 Capitolul 17. Dincolo de nihilism? / 279 Bibliografie / 289 Indice de nume / 321 Cuvânt-înainte Franz Brentano a jucat un rol decisiv în constituirea mișcării fenomenologice prin două dintre scrierile lui timpurii: Psihologia din punct de vedere empiric (1874) și disertația Despre multipla semnificație a ființei la Aristotel (1862). În prima lucrare Brentano a reintrodus teoria intenționalității în filozofia contemporană într-un mod care leagă teoriile
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
urmărite până atunci, cu atât mai mult se schimbă punctele de referință alese de acesta în istoria filozofiei occidentale. Până în acel moment se dedicase confruntării cu gânditori fondatori precum Aristotel și Kant, dar și Descartes și Leibniz încercând, cu ajutorul destrucției fenomenologice, să-și aproprieze doctrina acestora în scopul unei construcții mai radicale. Când, pe de altă parte, concepe ideea că metafizica poate fi depășită doar abandonând-o sieși, fără a mai dori să schimbe nimic din aceasta, apelează mai ales la
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
această întemeiere prin intermediul analizei riguroase a structurii logico-ontologice a ființei absolute și necontradictorii, ca și a gândirii incontestabile, epistéme, care îi corespunde. Acum, potrivit lui Severino, o astfel de gândire este structură, sau relație originară a "nemedierii logice" și a "nemedierii fenomenologice", iar o astfel de relație o constituie apariția "eternității" ființării ca ființare, așadar a oricărei ființări. Eternitatea, cu alte cuvinte imposibilitatea neființei, nu este însă pur și simplu o proprietate a ființei pure, ca la Parmenide, sau a unui principiu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
principiul non-contradicției, nu au doar valoare ontologică, ci reprezintă structura Absolutului. În concluzie, gândirea, în structura sa logică, reflectă structura imuabilă a ființei în necesitatea sa incontestabilă. Prin urmare gândirea, în actualizarea sa perfectă, îi îngăduie omului să depășească orizontul fenomenologic al cunoașterii finite și să se ridice până la punctul de vedere al Absolutului. Având acest lucru în minte, putem înțelege sensul negării severiniene a devenirii: în orizontul Absolutului, așadar sub specie aeternitatis, devenirea se descompune în "secvența" imobilă deja dată
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
susține că important nu este să se vorbească despre felul cum are loc fenomenul sau despre cum poate fi acesta dedus, ci despre reducția la fenomen, în acest sens discutând despre fenomene reduse transcendental și valorificând esența. Husserl propune metoda fenomenologică 92 pentru a descifra problema reprezentării din perspectiva conștiinței, susținând că aceasta este întotdeauna intențională și eliminând distanța dintre subiectul reprezentării și obiectul acesteia 93. Intenționalitatea conștiinței este cea care are capacitatea de a crea obiectul prin faptul că îi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
oferă posibilitatea de a-și structura sisteme de referință pe baza cărora să-și ghideze existența. Denunțând eroarea de a identifica imaginea cu semnul și, implicit, cu obiectul, Sartre susține că natura imaginii trebuie să fie investigată cu instrumentele teoriilor fenomenologice. Pentru a înțelege adevărata natură a imaginii, fenomenologul francez propune folosirea imaginației cu scopul de a descoperi mecanismele care stau la baza formării imaginii. Întrucât este nevoie de un proces imaginativ pentru a discuta despre imagine, aceasta nu poate fi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]