8,147 matches
-
supliciului, poetă a stigmatelor și substituirilor paroxistice, Aglaja Veteranyi transcrie anomaliile destinului cu precizia celui care trăiește, simultan, limitele infirmității biologice și spirituale. Rezultă o echilibristică de o stranie autenticitate. Nealterată pentru publicul străin, aproape ignorată de cel autohton. De ce fierbe copilul în mămăligă este un altfel de strigăt al deznădejdii creatoare, de negăsit în literatura noastră actuală.
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
bun text al volumului: o uimitoare elegie (post)modernă, în care dragostea disperată, concentrată într-un singur punct, explodează în jerbe cosmice. Repetițiile, refrenul, acumularea și eliberarea tensiunii, creșterea temperaturii poemului pînă la punctul în care materia lui ajunge să fiarbă - toate acestea le-am putut întîlni și în volumul de debut, reprezentînd o amprentă a liricii lui Ianuș. O lirică preponderent epică (și dramatică, prin vocile și dialogurile ei), folosindu-se de versul lung și șerpuitor, tăiat uneori cu dexteritate
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
servitorii să aibă haine suficiente. În zilele cele mai friguroase, singura soluție era refugierea într-un colț cât mai cald din casă. În această privință, se poate spune că servitorii o duceau mai bine decât stăpânii, căci în bucătărie mereu fierbea sau se prăjea câte ceva și acolo îți puteai dezmorți oasele. Bucătăria, alături de șemineu, a fost locul preferat de adunare al servitorilor. Iar vara, se adunau cu toții în jurul unei mese imense care servea la fel de bine atât pentru liotă, cât și pentru
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
gustul morții-ntre dinți cum altdat gustul de iarbă și palmele mele în jurul cărora creștea ne-ncetat sîngele sîngele ocolind relieful atingerii tale cum răul împresoară și ocolește binele și noaptea cosmică împresoară mărunta noastră zi această zi aruncată-n cazane, fierbînd colcăind cu magma stelară laolaltă, iată toate acestea ar fi trebuit să fie mult mai reale și despre vină se poate vorbi și despre ispășirea mereu amînată cu neputință îți scriu neputința de a iubi, neputința de a mă sinucide
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
telecomandă scriu despre roșcovă despre incubatorul în care dorm cinci zaruri care aspiră să devină o certitudine în jurul meu aerul nu mai are cuvinte apăs pe telecomandă vreau să-ți apuc gura s-o smulg din ecran astîmpără-te stai să fiarbă întîi apa și dacă mi se văd jumătățile și bernard pivot mă întreba care e cel mai frumos cuvînt îmi venea să spun miraj dar mi-era rușine că mi se văd jumătățile în oglindă o femeie permanentă vede o
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15625_a_16950]
-
se prepară un leac pentru cancer. Asta îmi vorbea Vinea cu ani înainte de a se îmbolnăvi. Când i-am spus eu că mama mi-a oblojit o rană cu o buruiană care se numea racoină, de la rac, pe care a fiert-o în lapte și mi-a pus-o pe braț, iar efectul a fost vizibil, el a susținut că ar trebui făcută o experiență de laborator cu planta respectivă. Era foarte sensibil la astfel de probleme. Odată mi-a mărturisit
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
în lume? Să fi fost într-o altă viață păstorul cel tînăr păzitor de capre în insula Patmos? Dacă nu de unde în atîtea flendurite duminici viziunea muntelui stîncos cu ierburi și mărăcinișuri uscate în soarele arzător și mirosul de lapte fiert din fața colibei și stînca roșie cu umbra aruncată peste foșnetul mării? Dacă nu de ce acum după atîtea căderi în abis scena filmică a tînărului păstor de capre alergînd spre stînca roșie și zgomotul săgeții intrate în carne și privirea neomenească
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
încerc să te cuprindă Chiar carnea mea zvîntată-n frînghioare Întinse sub tavan din grindă-n grindă. Și o să simți cum praful nu mai doare Și sufletele ni se-ncleie c-o dobîndă De pofte-adînci. Și mințile-n alaiul De fluturi fierb în crătiți: iată raiul!
Sonet domestic by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16129_a_17454]
-
fructele mișcau în aer, Crud vînzoliți, și înălțau copacii Zvelți, credincioși. Umpluți c-un laic vaier De frunze-n smoc. Nimbat cald, pîntecul Albea a dor și roditor a toate. Vrăjmașul meu cel dulce erai tu. Mă așteptai cu șolduri fierte-n lapte...
Cîntec de nerăbdare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16334_a_17659]
-
Emil Brumaru Blînd, cuvintele se scriu, Trecute din floare-n fiu, Singure. Și-s iar geamgiu De-amurguri în spaima orei, Cînd vii tu și-mi strecuri zorii Prin coapse plutind ca norii, Și-mi fierbi sufletul pe plite, în ceaune aurite Dar cuvintele se scriu, Trecute din rouă-n fiu, Singure și durduliu...
Despre cum s-a scris poemul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16683_a_18008]
-
încerc să te cuprindă Chiar carnea mea zvîntată-n frînghioare întinse sub tavan din grindă-n grindă. Și o să simți cum praful nu mai doare Și sufletele ni se-ncleie c-o dobîndă De pofte-adînci. Și mințile-n alaiul De fluturi fierb în crătiți: iată raiul!
Sonet domestic by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16555_a_17880]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia Și-această bizară îndemînare a neputincioasei puteri artificială viață cu temă dată sintagme ce se-ncheie cu nasturi suflet fierbînd cum un ceai. Ce vreți Ce vreți aceasta-i pilda care nimic nu mai înseamnă ziua lungă a unui deget uitat în deșert apa care suferă-n cană ascunsă-n adîncimi rînduiala ca bombele pline de zahăr ca exploziile distrugînd
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/16432_a_17757]
-
tragici cu damful orgoliilor tale rănite lăfăindu-se între cocoașele spațiului mioritic la marginea căruia apar plopii prin gări puștii fluturînd în zare flamuri de pungi de plastic... cu fuioarele de legendă ieșind din vetrele pe care nouă sărăcie își fierbe în oală rădăcini de cuvinte ațoase "barza" "viezure" "mînz" în nopțile cînd o lună latină trece lin peste vîrfuri slave... cu patetismul politic ce sufla în cărbuni sub cazane de țuică și muta din loc munții prin cîrciumile murdare ale
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
uimit cînd aud pe unul, pe altul, spunîndu-mi că-s poet, că-s scriitor, deci, nu-i așa?, să-mi văd de fantasmagoriile mele, de versurile ce-mi bîntuie zilele și nopțile... să nu mă bag, care va să zică, unde nu-mi fierbe ciutura, paharul, ibricul... Bine, dar nu-s om? Și oricît m-aș amăgi (însă nu încerc; nu "detașarea", zburdatul peste dealuri și cîmpii, abandonul în fistichiu și tralilulila, amestecarea mîlurilor personale, așa, de dragul cuvintelor...), oricît aș privi nourii, amurgurile fastuoase
Editura Timpul asurzitor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16664_a_17989]
-
fructele mișcau în aer, Crud vînzoliți, și înălțau copacii Zvelți, credincioși, umpluți c-un laic vaier De frunze-n smoc. Nimbat cald, pîntecul Albea a dor și roditor a toate Vrăjmașul meu cel dulce erai tu. Mă așteptai cu șolduri fierte-n lapte...
Cîntec de nerăbdare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16785_a_18110]
-
vântul de toamnă cu un bandaj negru peste ochiul drept, și albul preistoric al cailor albi, în amurg. Nenumărate găuri - de șopârle, de șerpi și de șoareci - îndreptate la fel ca niște țevi de puști către mine, acoperișuri cu țiglele fierte în sânge de cerb și părul lung, până la genunchi, al caselor părăsite. Se minunează, ca-n paradis, puii de mierlă când înfloresc, dintr-odată, la începutul lui iunie, salcâmii. Călătorie Într-o barcă șubredă, cu negru coviltir, alunecă un felinar
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
acolo unde ți-ai oprit tu odată Antologia ta celebră în 2005, februarie 4 OASE PRIN SAT oase mărunte adunate la un loc deosebit proptite-n ușa cea mică și acolo aduse de tine POETUL Mă, bunicule, mă tu așchie fiartă-n vinul roșu, aici pe unde ți-ai ascuns tu pălăria - în România trebuie să mergem acum acasă, Adame mi-ai băut-o, mi-am mâncat-o, mi-am și înghițit-o de tot mă, mă bunicule, nu cumva tu
Poezie by Adam Puslojic () [Corola-journal/Imaginative/3623_a_4948]
-
cei răi este de a rămîne răi. Numai persistența lor asigură victoria celor buni. Vai de veacul în care cei răi nu au caracter". Surescitarea ascultătorului ajunge la maximum: ,De cine e, nene? întrebai uluit. - Ghici? - Zi, nene, nu mă fierbe". Autorul frazelor atît de incitante se dovedește a fi nimeni altul decît Eminescu, atras cu ingeniozitate de graeculos pe panta sarcasmului balcanic: ,Ah, Eminescu!, strigai. Ah, Eminescule, pe care te năpădesc atîția idilici netoți!... Pînă și răul, vasăzică, încăpu la
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
măcinată proaspăt,/ Ťam doar monede de câte o mie...ť, i-am spus vînzătoarei,/ a zâmbit,/ ,ce frumoasă e pâinea",/ am privit în sus,/ florilor din fereastră le era sete,// un înger a urcat scările la brațul meu,/ Ťvezi că fierbe ceaiulť, mi-a spus,// și mi s-a părut că nimeni nu mă va mai lovi vreodată.// Aparența de normalitate/ răscumpără viața,/ pe 13 decembrie" (p. 48) Poezia Clarei Mărgineanu e plină de paradoxuri. Aparent intimistă, ea exhibă cu voluptate
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru Crește-n cer pâinea și vinul Și-mbătat de sânge sacru Iuda-și ia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
personajelor cu carne din carnea lor, cu aburul ciudat al lumii lor. Care au rasă și clasă. Așa a fost Cheeck to cheek de la Nottara, așa este acest joi.megaJoy de la Odeon, a doua colaborare a regizorului aici, după De ce fierbe copilul în mămăligă?. Mi se pare că această generație de artiști îl pune în valoare pe Radu Afrim, regizorul de dincolo de studiatele teribilisme și de codul lor. Cred că aici există comunicarea estetică valabilă care îl definește, altfel, pe Radu
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10746_a_12071]
-
Dumnezeu știe bine rostul păpușilor sale și, din timp în timp, ,cîte una dintre ele e retrasă dedesubt"), nunta (mai toate nuntirile sînt, după cum adesea s-a observat, mioritice) și circul. Poezia Iluzionism pare desprinsă din romanul Aglajei Veteranyi De ce fierbe copilul în mămăligă, relatînd cu aceeași candoare infantilă, plină de cruzime, intruziunea morții într-un spațiu colorat și strălucitor atît de străin ei. Băiatului cu undița nu-i reușește trucul, ,iar peștele îi moare-n buzunare". Dacă dintre clasici zeitățile
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
cea nouă este voluptoasă, știe să se gudure, să i se culcușească pe sub piele, celeilalte Martine. Reușește să-și ocupe locul în hârbul de trup, să-l acapareze ca pe un teritoriu de drept. Care este cea autentică! Nu știe. Fierbe sângele în arterele, pe care ea și le credea a fi fost demult sclerozate. Sigur nu mai este sloiul de gheață, frigida de care au fugit cei câțiva amanți, bărbații pe care i-a pripășit în casa și patul ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
patronul acestui modern și ospitalier complex oltenesc, ajutat îndeaproape de fiul său Ionuț Barbu, i-au onorat cu un meniu de zile mari: cârnați vânătorești, salam de mistreț, pastramă de cerb, brânză de burduf, sărmăluțe în foi de varză acră fierte în tuci pe pirostrii, sub foc de lemne, ca pe vremuri (o bunătate de mâncare a casei, consumată cu mămăliguță, smântână de casă și ardei iute!), tocăniță de carne de mistreț (o altă delicatesă, specialitate a Casei Oltenești!), friptură de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ghinion pe capul lor că au petrol... îl râvnesc și alții. 44. Lucrul să-ți fie pasiune, și pasiunea lucru. 45. M-apucă așa o bucurie nebună când plec în excursii. 46. Viața e agitată. Viața este foarte agitată. Viața fierbe în clocot! 47. îți mulțumesc că exiști! [adresare către un prieten]. 48. Totul se plătește în viață, mai devreme sau mai târziu. 49. Blestemele părinților le plătesc copiii. 50. Tot timpul se găsesc soluții și la problem contradictorii. 51. Important
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]