4,529 matches
-
Treizeci de Ani. Acesta avea o reședință la Chantilly, unde invita scriitori (Boileau, Racine) și le oferea produsele culinare pomenite mai sus, care au devenit apoi bine cunoscute în bucătăria franceză. marmeladă Sensul acestui cuvânt este „pastă alimentară obținută prin fierberea unor fructe proaspete, la care se adaugă zahăr“. Originea sa îndepărtată o găsim în gr. melímelon „măr dulce“, format din méli „miere“ și mélo(n) „măr“. Cuvântul gr. mélon, împrumutat din substratul mediteraneean, a pătruns în latină în forma melum
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
altfel, pentru orice supă de pește, căci toate depind în mod esențial de speciile ce pot fi pescuite în regiunea respectivă. Din multitudinea de fierturi din pește de pe continentul nostru, doar câteva împărtășesc o anumită tehnologie de preparare. Aceasta este fierberea secvențială, în două etape, iar cele mai cunoscute zemuri astfel gătite sunt acea bouillabaisse (denumirea provine din expresia „quand ça bouille, tu baisses le feu“, adică „atunci când fierbe, scazi focul“) din Provence, uha rusească, szegedi halászlé (maghiară, bineînțeles) și ciorba
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
raritatea ingredientelor asigură maximum de ingeniozitate“. Nu vom părăsi subiectul „temeliei mesei țărănești“ înainte de a semnala o curiozitate: cea mai banală și mai des întrebuințată mămăligă de astăzi, cea „pripită“ (deosebită de cea „vârtoasă“, care este făcută printr-o primă fierbere a mălaiului înainte de amestecarea sa cu făcălețul), era, pe vremurile țăranului descris de Mihai Lupescu, „numai de leac“: „Mămăliga pripită, unsă cu «untdenaft», măduvă de falcă de porc, e bună de «bolfe». Ea se face cu apă descântată și neîncepută
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dulce, specifice nunților de vară, sunt de cele mai multe ori fierte în borș, pentru că poporului i s-a părut dintotdeauna că acreala este o valență imuabilă a acestei rețete. Lui Păstorel nici acest obicei nu i se pare acceptabil, el recomandând fierberea „à l ’étouffée [înăbușită, n.n.], în zeamă de carne“, iar la sfârșit, în Cotnari vechi amestecat cu pastă de roșii. Varianta sa este, indiscutabil, savuroasă, dar respingerea celorlalte ni se pare nemotivată. Din acest punct de vedere, Păstorel se arată
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe vremuri, rețeta era întâlnită peste tot și se foloseau mai toate fructele disponibile, așa cum precizează Lupescu: „zarzăre, caise, vișine, cireșe, coarne ș.a.“. Diferența dintre chiseliță și magiun (numit și povidlă la finalul secolului al XIX-lea) consta doar în fierberea mult mai îndelungată și strecurarea ultimului preparat; acum un secol și mai bine, țăranii nu îndulceau magiunul (pe care-l mâncau tot cu mămăligă), dar utilizau poame mai dulci, mai coapte, decât în cazul chiseliței. În aceasta din urmă, dacă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
amatori de zemuri acre. Păstorel Teodoreanu afirmă chiar că sunt „supofobi“ și narează un episod din Primul Război Mondial: militarii Regimentului 24 de artilerie de câmp primiseră într-o zi rasol de vită, servit în gamelă împreună cu supa rezultată din fierberea cărnii (un fel de pot-au-feu!); toți au aruncat zeama. Întrebați de ce nu le-a plăcut, au spus că nu avea nici un gust: „Măcar să-i fi pus ceva acreală, ar fi fost bună, dar așa...“, a fost concluzia lor. Același lucru
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acest triunghi: frigerea, de pildă, ține de domeniul crudului (căci alimentul se află în contact direct cu focul, fără nici un element de mediere, iar gătirea este rareori completă), iar fiertul aparține regnului putredului (fiindcă, prin dubla mediere a apei de fierbere și a recipientului, poate aduce alimentul la un stadiu de cvasidescompunere). În toate societățile, preparatele culinare au semnificații diferite în funcție de tehnica de gătire: de cele mai multe ori, alimentele fripte sunt considerate feluri de mâncare ceremoniale, oferite oaspetelui, străinului, în timp ce acelea fierte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
închis (la unele triburi amazoniene, este interzisă 84 oferirea cărnii fierte văduvilor sau văduvelor, din cauză că acest gest ar putea fi interpretat ca unul de apropiere excesivă). În general, carnea friptă este considerată o formă primitivă de gătire. Aristotel afirmă că fierberea este superioară frigerii, deoarece face să dispară total starea crudă a alimentului (am putea spune că îl „înstrăinează“ de stadiul său primar). În timpurile străvechi, scrie el, oamenii primitivi frigeau toate alimentele, în timp ce carnea fiartă este apanajul omului civilizat. În
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
gastronomice, cu semnificațiile diferite menționate mai sus. La români, larga răspândire a cărnii fripte între felurile de mâncare „tradiționale“ pare a fi, în zilele noastre, o moștenire din bucătăria țărănească, și ea trebuie pusă pe seama unor rațiuni de ordin practic: fierberea sau coacerea înseamnă gătiri de lungă durată și presupun unelte de bucătărie mai sofisticate decât un proțap și câteva lemne de foc; în plus, țin de o practică elaborată, de o intenție gastronomică, nu de satisfacerea unei nevoi, aceea a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tocana, deseori românizată prin diminutivare („tocăniță“). Radu Anton Roman ne oferă nu mai puțin de douăzeci de variante ale acestei rețete, maghiare 91 la origine. Ungurii cunosc cel puțin patru feluri de mâncare înrudite între ele prin tipul de gătire (fierbere îndelungată, la foc mic) și prin ingrediente (carne tăiată în bucăți, ceapă, paprică, untură și cartofi): gulyás (cu mai multă zeamă), pörkölt (carnea e tăiată în bucăți ceva mai mari), paprikás (se folosește în special carne de pasăre, în sos
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
că ea s-a cristalizat pe parcursul secolului al XVIII lea, mai ales spre finalul său, și la începutul celui de-al XIX lea, atunci când influența fanarioto-culinară a depășit perimetrul bucătăriei domnești și a coborât în stradă, unde decenii întregi de fierbere la foc mic i-a permis să se românizeze într-o oarecare măsură. La curți domnești, boierești sau ciocoiești Așa cum am amintit mai sus, Radu Anton Roman face referire la mai multe „straturi“ ale bucătăriei românești: un substrat, „marea bucătărie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în lapte 1 cățel de usturoi tocat 2 linguri parmezan ras 3 linguri pătrunjel tocat 2 lingurițe măghiran ulei de măsline sare UHA (Supă rusească de pește, cu lămâie și mărar) Uha, cea mai veche supă rusească, consta inițial din fierberea oricărui aliment într-o cantitate mare de apă. Abia pe parcursul secolului al XVII lea s-au creat, în cuhniile curții imperiale ruse, rețete specifice de uha. În secolul al XVIII lea, această supă a fost asociată exclusiv cu peștele, iar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
grijă fileurile din supă și se așază în farfurii. Peste ele se toarnă supa. În fiecare farfurie se pune câte o felie subțire de lămâie, apoi se presară mărar. Supa se servește imediat. 2 l supă de pește (strecurată după fierbere, adică limpede) 500 g fileu de pește alb, tranșat în 6 bucăți 6 felii subțiri de lămâie 1 lingură mărar tocat fin sare și piper MUGLIATIEDR (Drob italienesc) Prapurele se spală cu grijă; se ține 3-4 zile în apă rece
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lasă la răcit. Se taie burta mărunt și se pune într-o oală mare, împreună cu ciolanele; se acoperă cu multă apă și se fierbe totul în clocote, îndepărtându-se periodic spuma. Se reduce flacăra. Se adaugă usturoiul și se continuă fierberea timp de 1-2 ore; spre final, se adaugă puțină sare grunjoasă. Se ia oala de pe foc; se strecoară supa în altă oală. Se scoate carnea de pe ciolane și se aruncă oasele. Carnea se taie în bucăți și se pune în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
timp învingătorul vostru și învingătorul jocului". Ei îl lasă să vorbească și nu renunță să-l ia în tovărășia lor, curioși tocmai să-l vadă ce va putea face. Ajung, se instalează fiecare cum poate în tribune. Totul este în fierbere, sărbătoarea sălbatică e în toi. El și-a închis perdeaua pleoapelor. Îi este interzis sufletului să iasă, la asemenea obiecte nelegiuite! Ah! Dacă și-ar fi astupat și urechile! Într-adevăr, căderea unui luptător a făcut să izbucnească din mijlocul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
arme!“ Din acel acel moment, națiunea care l-a glăsuit va simți în izvorul de virtuți noi, virtuți militare... (aplauze cu urale, cutremura sala). Întrunirea din monumentala Casă a lui Alecu Sturdza-Bârlădeanul, care ținu până după miezul nopții era în fierbere... „vrem neatârnarea, vrem neatârnarea“... ...Cu începutul primăverii lui 1877, după un an de neutralitate, se apropia și posibilitatea intrării României în acțiune. Ca foarte probabil, spuneau unii... prin iunie-iulie, dar depinde de situația generală din Europa (în Muntenegru, Croația, Serbia
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
face referire la The Angel Makers (of Nagyrev), un grup de femei din satul Nagyrev din Ungaria, care În perioada 1914 -1929 și-au otrăvit soții și alte rude (cca. 300 de persoane, după unele surse) cu arsenicul obținut prin fierberea hârtiei de prins muște. Lucrarea monografică „A Social History of a Murder Epidemic“ (2002), semnată de un istoric american de origine maghiară, Bela Bodo, oferă drept cauze ale acestor omoruri abuzurile la care erau supuse femeile de către soții lor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
câte o dușcă din sticluța lui Harry, iar femeia de serviciu cânta gospel cât o ținea gura, așa că polițiștii care încercau să vorbească la telefon își acoperiseră urechea liberă cu mâna. Cei care totuși lucrau pe bune erau în mare fierbere. Băieții verificau numerele de înmatriculare obținute de la Circulație și le confruntau cu adresele din Huntington Park, încercând să dea de o pistă care să-i ducă la „Roșcatul“ cu care plecase Betty Short din San Diego. Alții îi citeau scrisorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
că majoritatea deținuților aveau să moară curînd și că, dacă va rămîne În centrul de detenție, va muri și el. Femeile anamite adunaseră deja gamelele de la soldat. Arătau spre sobă și spre sacii de brichete. CÎnd se vor ocupa de fierberea orezului și a cartofilor, nu-i vor mai da lui Jim rații corecte. Va vedea din nou avionul american și va muri. — Basie...? Jim aruncă jos cleștele. Ultimii deținuți care plecau Își ocupaseră locurile În camion. Soldatul japonez de la coada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
geamantan, pe care îl deschise, ca să arunce în el cu febrilitate nejustificată, întregul său bagaj. Doamna Leny Pipersberg mi-a vorbit într-o noapte despre suflet. Căsătoria ei cu maiorul Mentz se oficiase pe neașteptate. Pensionarii se găseau în mare fierbere în ziua când omul mărunțel își aduse bagajele compuse din treizeci și nouă de covoare persane, optsprezece perechi de cizme cu carâmbii moi, o ladă cazonă cu uniforme reformate, un vultur împăiat cu aripile întinse, un binoclu de câmp și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
sâmbetei și le-au prilejuit astfel revoluționarilor numiți ulterior șaizecișioptiști pancarte roșii de furie. La extragerea oaselor din jumătatea de căpățână, elevul a urmat însă sfaturile maestrului. Cu ambele mâini ridicate în aerul nemișcat, el ne-a arătat cum, după fierbere, trebuie desprinse carnea răcită de pe oase, râtul de pe zgârciuri, gelatina de pe urechile deosebit de productive în această privință și de pe piele, căci mâinile lui nu se agitau niciodată prin aer fără un scop precis. El manipula maxilarul inferior, extrăgea cu lingura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
parale, dacă tot iești neam dă măscărici? mi-a strigat oligarha dă pă divan, da mandea ieram d-acu În vestibulu dă la bucătărie și n-am auzit-o. Mă jurământez c-am ajuns la ieșire În stare avansată dă fierbere, cu materia cenușie făcută ventilator, iar transpirația Îmi lichefia d-acu plastronu care mi-l dase băiatu noctambul dă la Popolare. Ira să cicatrizez grandiroba la sponsorii mei, așa c-am trecut drept ca bolidu omenesc pân traficu ușor dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
românești. Ponchillo. Un poncho, pătură-pelerină confecționată dintr-o țesătură fină și ușoară, În general de vigonie, care se poartă de obicei Îndoit și pe umăr, ca semn al eleganței. Proa, etc. Reviste latino-americane de avangardă. Puchero español. Mâncare preparată prin fierbere, din carne, slănină, zarzavaturi și legume, dintre care nu lipsește năutul. Puerta cancel(a). Ușă din fier forjat care, În casele din Andaluzia, desparte vestibulul de restul casei, nepermițând accesul străinilor În patio, care rămâne Însă vizibil; ușă-paravan ce separă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Doctor. S-a oprit în mijlocul încăperii și-l văd nervos de-ar vrea să spargă indicatorul termometrului. 41,1˚ rămîne neschimbat. Lacrima sa e iubire. Simt cum mă plîng și alții. Elena, mai ales dar plînsul ei e humă, e fierberea cărnii ce vrea să se înmulțească. Cît aș dori, Doctore, să nu te mai doară! Să faci, cumva, ca lacrima limpede să se adune tihnit în sicriul sufletului meu, acumulată lent de ploi stelare. Eu sînt cuprins de înserare, nedumerit
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
gîndim la bani, mai ales acum cînd vedem cît de ușor Îi fac unii, cum umblă prin toate părțile trăgîndu-și vilele după ei cu Peugeot-uri toute terrain, este o tortură ancestrală de necontestat, un dezastru, contează Însă și gradul de fierbere al acestui gînd. Mă refer la legea Boyle-Marriotte. Fără Îndoială că am suferit și eu aceeași aplatizare spirituală și, după ce pentru singura dată În viața mea m-am angajat Întinzînd mîna după bani, am plătit gestul cu asupra de măsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]