1,926 matches
-
din 12 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului OLIMPIA BERCA - RECUPERĂRILE NECESARE Numele Olimpiei Berca (Olimpia Șerban) se așază între cele prin care, în 1963, se punea temelia unui sector de cercetare pe lângă Catedra de limba română a facultății cu profil filologic de la Universitatea din Timișoara. Materializarea ideii se face sub îndrumarea unui excelent om al cărții - academicianul Gheorghe Ivănescu - , dar și cu contribuția unor dascăli devotați cercetării, ca profesorii Ștefan Munteanu și Gheorghe Tohăneanu. Colectivul de lingvistică cunoaște numeroase avataruri în
OLIMPIA BERCA – RECUPERĂRILE NECESARE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345831_a_347160]
-
Când simt o fierbințeală și-apoi un ger trecând. Conf. Univ. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, PhD, PREȘEDINTE DE SENAT la Universitatea Apollonia din Iași/UAI este absolventă șefă de promoție, cu Diplomă de Merit, media generală 10, licențiată în Litere/Științe Filologice, specializarea Engleză-Română, la Universitatea de stat Alexandru Ioan Cuza din Iași, 1993, fiind câștigătoarea unicei Burse Naționale de Merit, susținându-și lucrarea de licență cu titlul Aspecte ale discursului poetic în poezia americană contemporană scrisă de către femei/Aspects of Poetical
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347482_a_348811]
-
în poezia americană contemporană scrisă de către femei/Aspects of Poetical Discourse in Contemporary American Poetry by Women, pentru care a obținut tot nota 10. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, PhD este absolventă, șefă de promoție Summa Cum Laude, cu doctorat în Științe Filologice, Filosofice, Umaniste, Sociale și Politice (1997-2006), la University of Tulsa, SUA, universitate clasată pe locul 75 în toate clasificările naționale și internaționale printre universitățile ce acordă doctorate, topul primelor 50 universități private, și pe locul 6 pe țară, în domeniul
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347482_a_348811]
-
Obișnuit cu exercițiul de „evaluare” a unui text, Al. Florin Țene lasă impresia unei ușurințe de exprimare în cadrul temelor pe care le abordează, dar, dincolo de frumusețea poematică de care da dovadă în exprimare, el demonstrează, cu o bază de date filologice că este printre puținii umaniști din zilele noastre care are idei personale, care știe să facă fuziunea între ceea ce se vede, se aude, se scrie în ultima vreme. „Metafore care țin de mână ideile să nu rătăcească” (titlu cam stufos
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de MELANIA CUC în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348987_a_350316]
-
până la sfârșitul vieții sale; moare la 24 august 1820. În capitala Galiției unde a trăit peste 30 de ani, scriitorul nu a rămas izolat de oamenii și realitățile din țară.În această zonă, Budai-Deleanu își redactează scrierile cu caracter istoric, filologic și pedagogic, precum și cele literara și traduce o serie de opere juridice pentru a le pune la îndemâna populației românești. Printre acestea enumărăm câteva: Filologice:Temeiurile gramaticii românești (1812), lucrare rămasă în manuscris, Teoria ortografiei românești cu litere latine, este ciorna
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
de oamenii și realitățile din țară.În această zonă, Budai-Deleanu își redactează scrierile cu caracter istoric, filologic și pedagogic, precum și cele literara și traduce o serie de opere juridice pentru a le pune la îndemâna populației românești. Printre acestea enumărăm câteva: Filologice:Temeiurile gramaticii românești (1812), lucrare rămasă în manuscris, Teoria ortografiei românești cu litere latine, este ciorna unei scrisori ample, rămasă în manuscris, Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae, apărută în 1812. Istorice: De originibus populorum Transyșvaniae, De unione
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
și un protest îndrăzneț împotriva asupririi feudale. Titlul complect al operei sale literare de excepție este :Țiganiada sau tabăra Țiganilor, poemation eroi-comico-satriric, alcătuit în douăsprezece cântece de Leonachi Dianeu, îmbogățit cu multe însemnări și băgări de seamă, critice, filosofice, istorice,filologice și gramatice de către Mitru Perea și alții mai mulți. “Țiganiada” este cunoscută în două variante scrise la date diferite. Prima începută pe la 1792-1795 și terminată în jurul anului 1800 a fost publicată pentru întâia oară în revista ieșeană “Buciumul Român “ la
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
neologismelor; - Dinamismul împrumuturilor lexicale și stilistice din engleză în presă și în limba vorbită. Identitatea limbii și literaturii române - în România; - în diaspora europeană/ americană/ mondială; - în relațiile cu alte limbi/ literaturi: perspectivă diacronică/ perspectivă sincronică. Tehnici moderne în prelucrarea filologic editorială a textelor - Colaborarea dintre filologie și informatică; - Lingvistica corpusurilor și crearea de bănci de date; - Procedee și resurse pentru informatizarea cercetării filologice. Ca și la edițiile precedente ale simpozionului, vă rugăm să trimiteți pe adresa noastră sau să aduceți
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A XII-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL ANUAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346285_a_347614]
-
europeană/ americană/ mondială; - în relațiile cu alte limbi/ literaturi: perspectivă diacronică/ perspectivă sincronică. Tehnici moderne în prelucrarea filologic editorială a textelor - Colaborarea dintre filologie și informatică; - Lingvistica corpusurilor și crearea de bănci de date; - Procedee și resurse pentru informatizarea cercetării filologice. Ca și la edițiile precedente ale simpozionului, vă rugăm să trimiteți pe adresa noastră sau să aduceți cărți și alte publicații reprezentative pentru activitatea dumneavoastră, pentru a organiza o expoziție, cu prilejul acestui eveniment, la Filiala din Iași a Academiei Române
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A XII-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL ANUAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346285_a_347614]
-
LITERAR: Scriitorul STELIAN GOMBOȘ a lansat în cadrul manifestării două lucrări editate de Armonii Culturale, sugestiv intitulate: ARMONII CULTURALE ȘI SPIRITUALE CONTEMPORANE și ARMONII SACRE ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ - lucrări ce conțin un număr impresionant de eseuri teologice, teosofice, istorice, eseu-documentar, revuistice, filologice, menite să așeze pe noi fundamente valorile spiritual-umane, să deschidă noi orizonturi nevoii de apropiere a omului de Dumnezeu. În cuvinte simple, dar îmbrăcate în haina erudiției și a nobleței sale, scriitorul Stelian Gomboș și-a prezentat HARnica trudă sintetizată
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]
-
ci și a istoriei universale”[146] Mai întâi, trebuie să menționăm în acest sens că această sinteză prezintă în ansamblul ei două forme: una este exterioară, ce se referă la formă, și alta interioară ce privește esența. Morfologia acoperă modurile filologice, calitatea, stilul cuvântului, al scrierilor creștine, tematica, metodele filozofice, ermineutice și terminologia pe care a folosit-o epoca Sfântului Vasile și ceilalți scriitori teologi, în general, urmând să transmită mesajul cuvântului evanghelic intelectualității elene a acelor timpuri căreia se adresa
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
la Galați, cercetător în biofizică la Colegiul de Medicină ‘’Albert Einstein’’ din Bronx-SUA, New York, Departamentul de neuroștiințe IORDĂCHESCU DĂNUȚ, n. 1957 la Galați, prof.univ.dr., specializat în robotică și sudură MANEA-MANOLIU MARIA, n. 12 martie 1924 la Galați, doctor în științe filologice MARINESCU GH. CONSTANTIN, n. 8 martie 1928 la Galați, vicepreședintele Congresului Spiritualității Românești, politolog, istoric, filosof și pedagog, autor a 90 de volume POPESCU I.GEORGETA, n. 4 noiembrie 1930 la Ciurești, chimistă POPOV MIHAI VASILE, n. 7 iulie 1928
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
lumea ideilor Indiei este, oarecum, elementul catalizator, ca să zicem așa, care prin prezența sa favorizează dezvoltarea, aprofundarea, purificarea (între anumite limite) a aceleiași lumi speculative hegeliene. Nu ar fi greu să demonstrăm teza noastră, mai mult din punct de vedere filologic sau chiar filozofic, pe baza textelor, dacă nu am socoti că pentru ochii atenți ai cititorului de bun simț această constatare este evidentă: este suficientă trecerea în revistă fie chiar și în mod superficial a ideilor hegeliene despre lumea spirituală
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a dat unei străzi din acest oraș numele magistrului român. În cultura română, studii despre India apar tîrziu și sînt influențate de perspectiva Occidentului față de India. Imaginea Orientului s-a clădit, rareori, prin contact direct cu această lume mirifică. Indianismul filologic la Hasdeu, indianismul literar la Eminescu sau chiar indianismul filosofic la Eliade au sorginte, preponderent, cărturărească și implică tot un resort occidental. Alături de perspectiva occidentală, românii au, totuși, în receptarea Indiei, o trăsătură specifică. Occidentul a valorificat civilizația indiană pentru
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
tinerii să învețe științe lucrative ca dreptul, medicina, tehnica. Tineri modești și silitori, cari vor fi mulțumiți c-un viitor puțin strălucit, ingrat chiar, primesc în alte țări asemenea burse pentru a se ocupa cu studii istorice, etnografice, arheologice sau filologice, cu științe cari nu aduc bani, n-aduc câștig. E prea adevărat că tocmai aceste științe, și nu cele practice, constituiesc adevărata cultură a unei nații, că după produsele sale științifice și literare se cântărește valoarea vieții unui popor pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
literar raportul pe carele P. S. S. Episcopul de Roman l-a prezentat în sesiunea aceasta a Sf. Sinod. Acest raport, privitor la retipărirea și editarea cărților bisericești, e o lucrare concepută cu toată adâncimea și cu toate cunoștințele istorice și filologice pe cari le cere însemnătatea obiectului. Rezervîndu-ne onoarea de-a reveni asupra raportului și a cestiunilor pe cari le tratează, indicăm deocamdată că lucrarea arată, pe de o parte, efectul unificatoriu pe care limba cărților bisericești au avut-o în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
par dintr-o dată mai reușite. Televiziunile, presa ne străpezesc timpanele cu Pescaríu, Țurcașíu, Sechelaríu. Resemnarea noastră fiind singura soluție. Dacă improvizatul teleast ne strică doar digestia p.m., în schimb ignoranța celui ce-și pocește propriul nume ne-aruncă în pandalie (filologică). Corpolentul băcăuan, cu eșarfă tricoloră înconjurîndu-i globul pîntecului, crede că terminația moldovenească a propriului nume, cea corectă, Secheláriu, nu-i de rang și-atunci și-o sclifosește: Sechelaríu. Crezînd că, astfel, s-ar putea apropia de sonoritatea unui nume nobil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sanscrita. Această descoperire va duce la reconstruirea limbii indo-europene (sau indo-germane) și la dezvoltarea filologiei comparate. Denumirile de personaje, locuri, etc., din cosmo-mitologia lui Blake par să indice că poetul nu numai că a fost la curent cu această descoperire filologica de mare importanță, dar că a fost realmente fascinant de ea, confirmîndu-i ipoteza că în trecut omenirea a alcătuit o unitate nu numai socială, dar și lingvistică. Nu avem nici o îndoială că pentru Blake rădăcinile acestei limbi primordiale (care putea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
istoriografiei românești de cancelarie. Numele lui este legat în istoria literaturii române vechi de Cronica anonimă a Moldovei (1661-1729), text cunoscut și sub titlul de Pseudo-Amiras, considerat - de I. G. Sbiera, N. Iorga, C. A. Stoide și, cu noi argumente filologice, de N. A. Ursu - a fi redactat de cărturarul grec. Mai sigură și general admisă - de la M. Kogălniceanu la Al. Piru, Ariadna Camariano-Cioran sau Dan Simonescu - este doar calitatea de traducător al lui A., ce termina în februarie 1729, la Iași
AMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285327_a_286656]
-
ANALELE ȘTIINȚIFICE ALE UNIVERSITĂȚII „AL. I. CUZA” DIN IAȘI. Lingvistică. Literatură, publicație care apare la Iași din 1955, cu subtitlurile „Istorie. Filologie” (1955-1966), „Limbă. Literatură” (1967-1968) și „Lingvistică. Literatură” (1969). Este o publicație universitară de cercetări filologice, lingvistice și de istorie și critică literară a secțiunii a III-a, Științe sociale. Comitetul de redacție era alcătuit în 1962 din Const. Ciopraga, G. Istrate, I. D. Lăudat, N. I. Popa, Valeriu Stoleriu, Ariton Vraciu. Rubrici: „Studii, contribuții, interpretări”, „Evocări”, „Comentarii
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
ANALELE UNIVERSITĂȚII DIN TIMIȘOARA. Seria științe filologice, publicație care apare la Timișoara din 1956. Redactori responsabili sunt, pe rând, Victor Iancu (1969-1973), Ștefan Munteanu (1974-1977), Vasile Șerban, Simion Mioc, G. Ivănescu. Secretar de redacție: G.I. Tohăneanu (1963-1969). Din 1965 redactor responsabil adjunct este Eugen Todoran. Publicația cuprinde
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
Liceului „Spiru Haret” din București (1958), a urmat apoi cursurile Facultății de Filologie ale Universității din București (1958-1963). A devenit, în 1963, cadru didactic la Catedra de limbi moderne a Universității Politehnica din București. Și-a luat doctoratul în științe filologice în 1984, cu o teză despre publicațiile conduse de G. Călinescu. A colaborat cu studii, articole, cronici și recenzii la „Revista de istorie și teorie literară”, „Forum”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Caiete critice”, „Luceafărul”, fiind preocupat îndeosebi să comunice informații
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
ca un „decameron românesc”. Preocupările de cercetător ale lui A. sunt evidențiate și de editarea, în colaborare, a lucrării Basme române (1996) de G. Dem. Teodorescu, într-o lecțiune nouă a manuscrisului, însoțită de un glosar și o amănunțită notă filologică. SCRIERI: „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic (în colaborare cu Rodica Pandele), București, 1993; Și Domnul a zis, București, 2003. Ediții: Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, postfața edit., București, 1992, Un porc de
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
română, publicație care apare la București din 1956, continuând „Revista Universității «C. I. Parhon» și a Politehnicii din București. Seria «Științe sociale»”, editată în intervalul 1952-1955. În afară de seria „Limba și literatura română”, A.U.B. mai cuprind serii dedicate studiilor filologice, ca de pildă: „Literatură universală și comparată”, „Limbi și literaturi străine”, „Limbi romanice”, „Limbi germanice” „Limbi slave”. Comitetul de redacție era alcătuit în 1956 din Jean Livescu (redactor responsabil), Paul Popescu-Neveanu, Sandu Vianu (redactori responsabili adjuncți), Andrei Oțetea, Al. Rosetti
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
istoriile literare. În ciuda aspectului aparent fragmentar al acestor volume, la care se adaugă și următoarele - chiar dacă mai specializate în domeniul stilului și al limbajului -, însumate, ele aspiră să devină o succintă istorie a limbii române literare, care să concilieze studiul filologic cu istoria și critica literară. Studiile cele mai substanțiale rămân cele consacrate romanelor lui Gib I. Mihăescu, în care A. practică „o critică de interpretare, constructivă, nespectaculoasă, ce se impune prin rigoare și echilibru, limpezime și receptivitate” (G. Dimisianu), dovedind
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]