1,847 matches
-
în jurul conceptului lansat în 1979 de Lyotard) și care a pus mai mare accent pe parodic, pe ludic, pe simulacre. Tradiția americană a determinat ca moda venită din Franța să fie relativ destul de repede abandonată și să revină la sănătosul filon al pragmatismului sau să exploreze calea nouă a transmodernismului. Cazul, bunăoară, al lui Richard Rorty, care a simțit saturația conceptuală a postmodernismului: "Termenul a fost atât de des folosit încât pricinuiește mai multe probleme decât soluționează"165. Judecată tipic americană
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
din 1917, reflectă un larg repertoriu: lirică de dragoste, meditații asupra sensurilor grave ale vieții și morții, înflăcărate declarații patriotice și evocări ale eroilor și trecutului glorios, cântece închinate codrilor și câmpiilor natale, V. manifestând o accentuată predilecție pentru valorizarea filonului folcloric. Proza, mai puțin semnificativă, se reduce la romanele Amor vincit (1909), scris sub formă epistolară, dezvăluind cu sensibilitate profunzimile sufletului feminin, și Le Sortilège (1911), incursiune romantică și cu o apăsată tentă etnografică în lumea satului românesc, cu credințele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
Uniunii Europene fie ca agent al democratizării, fie ca sursă de influență asupra politicilor și reformelor din interiorul statelor implicate în politicile sale externe. Putem să afirmăm chiar că studiul acestor argumente a dat naștere, în cadrul științei politice, la diferite filoane de studiu care, având ca bază politica comparată și relațiile internaționale, se definesc în mod progresiv și se dezvoltă autonom (spre exemplu, studiile asupra extinderii sau studiile asupra europenizării țărilor din Est)5. Această cercetare se inserează în cadrul acestei discipline
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
au analizat, din diverse puncte de vedere, trei fenomene politice, strâns corelate între ele, care au interesat în ultimii cincisprezece ani țările menționate mai sus: procesele de democratizare, extinderea UE și integrarea europeană. Studiul acestor trei fenomene a produs diferitele filoane de cercetare care se refac prin paradigmele politicii comparate sau ale relațiilor internaționale; ne focalizăm așadar pe studiile asupra democratizării în țările zonei post-comuniste și asupra sectorului studiilor europene, asupra specificității și abordării procesului de europenizare 43. În ceea ce privește primul filon
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
filoane de cercetare care se refac prin paradigmele politicii comparate sau ale relațiilor internaționale; ne focalizăm așadar pe studiile asupra democratizării în țările zonei post-comuniste și asupra sectorului studiilor europene, asupra specificității și abordării procesului de europenizare 43. În ceea ce privește primul filon, îi regăsim originile în studiile "clasice" asupra tradițiilor democratice care s-au concentrat inițial mai ales asupra țărilor din America Latină și din Europa de sud. Ca urmare a evenimentelor de la sfârșitul anilor '80, cercetările asupra democratizării au început să se
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
ultimii cinci ani pe încercarea de transferare în noul context a unor modele teoretice elaborate prin studiile "clasice" asupra europenizării, în noul context (Grabbe 2002; Dimitrova 2002; Schimmelfennig și Sedelmeier 2005, Vachudova 2005). Principalul punct de contact între cele două filoane rezidă în faptul că amândouă iau în considerare procesele în desfășurare în interiorul diferitelor contexte naționale, ca rezultat al interacțiunii între factorii externi și interni. Interacțiunea între cele două tipuri de factori produce rezultate diferite de la un context la altul. În
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
asupra procesului decizional intern și un nivel intern, reprezentat de configurarea ordinii puterilor interne care la rândul lor condiționează procesul decizional și filtrează impactul presiunii internaționale (Pisciotta 2002). În rândurile care urmează vom încerca să punem în evidență aspectele ambelor filoane de studiu, care ne oferă o utilă contribuție scopurilor noastre de cercetare. Să reținem că atât studiile asupra democratizării, cât și cele asupra europenizării oferă instrumente și concepte utile pentru înțelegerea efectelor activității UE în cele trei studii de caz
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
că atât studiile asupra democratizării, cât și cele asupra europenizării oferă instrumente și concepte utile pentru înțelegerea efectelor activității UE în cele trei studii de caz. Utilizarea conjunctă a analizelor de caz și a conceptelor care derivă din cele două filoane de studiu ne permite să avem un cadru mai complex, cu scopul de a evalua în ce fel activitatea UE influențează contextele naționale din cele trei țări. După cum am ilustrat până acum, țările examinate sunt implicate în trei politici externe
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
internațională a fenomenelor politice. Ágh (1998)45 își amintește că Europa de Est sau, în general, zona regimurilor comuniste, a fost ignorată timp de mai bine de patruzeci de ani de către sectorul de studii de politică comparată, așa încât s-a dezvoltat un filon specific de studii care a fost denumit în diferite feluri, cum ar fi: sovietologie (Sovietology) sau comunismul în perspectivă comparată (Comparative communism), care insista asupra unicității politice a acestei zone. În acest context, căderea regimurilor comuniste a creat un "vacuum
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
studiilor europene În cadrul literaturii dedicate studiilor europene, conceptul de "europenizare" a fost definit în mod variat și precis în multe studii și cercetări care au apărut începând cu jumătatea anilor '90 și care care au contribuit la nașterea unui prolific filon de studii de sine stătător. Caporaso (2004) a încercat să explică modalitatea în care în interiorul studiilor asupra integrării europene s-a ajuns la identificarea unui nou spațiu analitic acoperit de conceptul de "europenizare". Până în anii '80, studiile asupra integrării au
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
exercitată asupra statelor membre. Un aspect interesant, luat în discuție atât de Mattina (2004b), cât și de Schimmelfennig și Sedelmeier (2005), este faptul că studiul asupra efectelor strategiilor UE în statele nemembre constituie un potențial teren de întâlnire între diversele filoane de cercetare politologică, în special între studiile asupra democratizării și studiile asupra europenizării 56. Schimmelfennig și Sedelmeier (2005), prin contribuția lor, evidențiază că studiul asupra europenizării în Europa de Est contribuie la gruparea diverselor filoane ale literaturii de specialitate apărute mai ales
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
un potențial teren de întâlnire între diversele filoane de cercetare politologică, în special între studiile asupra democratizării și studiile asupra europenizării 56. Schimmelfennig și Sedelmeier (2005), prin contribuția lor, evidențiază că studiul asupra europenizării în Europa de Est contribuie la gruparea diverselor filoane ale literaturii de specialitate apărute mai ales în ultimii douăzeci de ani: studiile asupra extinderii 57, studiile asupra tranzițiilor democratice post-comuniste, acelea asupra integrării europene și asupra europenizării și cercetările specifice asupra organizațiilor internaționale. Dacă din primele trei filoane am
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
diverselor filoane ale literaturii de specialitate apărute mai ales în ultimii douăzeci de ani: studiile asupra extinderii 57, studiile asupra tranzițiilor democratice post-comuniste, acelea asupra integrării europene și asupra europenizării și cercetările specifice asupra organizațiilor internaționale. Dacă din primele trei filoane am subliniat deja unele caracteristici, este acum necesar să menționăm câte ceva și despre cel din urmă. În ultima parte a anilor '90 au apărut o serie de studii care, inspirându-se în special din paradigmele relațiilor internaționale, s-au concentrat
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
exercitată de UE asupra țărilor candidate s-a scris mult până acum. Am evidențiat deja modul în care procesul de extindere spre est a suscitat un mare interes în rândul cercetătorilor din diferite discipline și a contribuit la dezvoltarea variatelor filoane de studiu. Vom încerca aici să punem în lumină, în special unele aspecte ale politicii de preaderare care se vor dovedi utile pentru analizarea cazului României. Cele mai multe țări, astăzi noi membre sau în fază de aderare, au prezentat cererea de
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
în fiecare dintre cazuri. Vom încerca apoi, cum s-a procedat la capitolele precedente, să identificăm diferitele rezultate, ținând mereu seama de interacțiunea dintre factorii externi și interni. Vom încheia, evidențiind care este potențiala contribuție a acestei cercetări pe diverse filoane ale literaturii politologice la care ne-am referit, în special studiile asupra democratizării, asupra europenizării, literatura asupra instituțiilor internaționale și, în final, studiile asupra sistemelor judiciare comparate. Vom identifica în plus, făcând referință la diverse lucrări, posibilele evoluții ulterioare ale
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
de studiu, am încercat să prezentăm rezultatele analizei noastre în baza cadrului de studiu (EUCLIDA) elaborat în cursul proiectului de cercetare, cadru în care a fost dezvoltată această cercetare. Cadrul are ca obiectiv sistematizarea, în baza conceptelor dezvoltate de diferite filoane ale literaturii politologice, a interacțiunii dintre factorii externi și interni față de procesele de democratizare și de reformă a politicilor instituțiilor naționale din state terțe. Având ca referință această grilă de lectură, a fost posibil să identificăm factorii interni din cele
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
de policy, acțiunea UE este mai puțin eficientă în aceste sectoare, pe termen scurt. 6.5. Contribuția acestei cercetări la literatura de specialitate și posibile evoluții În concluzie, dorim să evidențiem modul în care prezenta cercetare se situează față de diferitele filoane de literatură care alcătuiesc principalele referințe teoretice pentru acest studiu și pe care le-am prezentat în capitolul 199 al doilea. Vor apărea și unele posibile evoluții și aprofundări referitoare la diferitele medii teoretice. Studii asupra democratizării și tranziției La
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
consolidare a democrației, mai de grabă decât în timpul tranziției și instaurării. Aceste ipoteze necesită să fie confirmate de cercetări ulterioare. Studii europene și de europenizare În ceea ce privește studiile europene și în special studiile asupra europenizării, această cercetare se inserează în acel filon de literatură, pe care l-am prezentat la capitolul doi, care se focalizează asupra europenizării țărilor ne-membre UE. Aspectul cel mai des analizat se referă la funcționarea condiționalității politice și la diferitele modalități prin care UE aplică acest instrument
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
nu le explică întru totul) dinamicilor de policy din cadrul acestor țări. Studii asupra instituțiilor internaționale 200 Rezultatele cercetării noastre contribuie la confirmarea unor ipoteze dezvoltate de literatura asupra instituțiilor și orgnaizațiilor internaționale. În general, cercetarea confirmă ipoteza principală a acestui filon de literatură în conformitate cu care socializarea internațională reprezintă un mecanism eficient, alternativ la condiționalitate, prin care organizațiile internaționale reușesc să influențeze procesele politice interne din statele terțe. Considerăm interesantă maniera în care multe dintre principalele organizații internaționale, active pe continentul european
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
law pare să coincidă mai degrabă cu versiunea modernă a statului de drept 201. Sisteme judiciare comparate Această cercetare se încadrează într-o manieră inedită și în domeniul studiilor comparate referitoare la sistemele judiciare. Aspectul cel mai relevant al acestui filon de literatură este reprezentat de faptul că în această cercetare tratăm evoluția sistemelor judiciare în țările în tranziție și în curs de consolidare a democrației. Ceea ce considerăm că este inedit este faptul că ne-am focalizat în special pe politicile
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
asupra realităților domestice ale țărilor membre sau candidate, dar împărtășesc și substanțiale explicații cauzale. 57 Schimmlefennig și Sedelmeier, în 2002, au formulat o primă teoretizare a studiilor depre extindere (enlargement studies), încercând să identifice care sunt factorii specifici ai acestui filon de studii. Mattina (2004b) amintește că cercetările din acest domeniu s-au concentrat în principal pe descrierea etapelor și procedurilor procesului de extindere și pe consecințele macroeconomice, geo-politice și instituționale ale extinderii. În ultima lor contribuție (2005), cei doi autori
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
cercetările din acest domeniu s-au concentrat în principal pe descrierea etapelor și procedurilor procesului de extindere și pe consecințele macroeconomice, geo-politice și instituționale ale extinderii. În ultima lor contribuție (2005), cei doi autori mai sus-menționați au evidențiat că acest filon de studii a luat rar în considerare procesul de armonizare din interiorul țărilor candidate. 58 Pentru o tratare exhaustivă a abordării rational-choice (alegere rațională) pentru europenizare a se vedea Héritier (2001) și Hix și Goetz (2001). 59 După cum am evidențiat
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
și la studiile asupra europenizării; în această secțiune vom cita însă și studii ale organizațiilor internaționale și ale sistemelor judiciare comparate pe care le-am menționat și care constituie un punct de referință pentru cercetare. 200 Se face referire la filonul de studii în general denumit "instituții internaționale" ("international institutions") prezentat în capitolul al doilea. 201 Aici ne limităm la această afirmație sintetică, afirmație care ar merita să fie aprofundată; totuși, în acest caz s-ar largi prea mult cadrul tematic
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
iluzie ca singură modalitate de supraviețuire. Capul de rățoi era o noutate absolută în peisajul literar românesc, propunând alternativa absurd-nonconformistă realității terne de fiecare zi. Obiectivele șarjei satirice sunt inerția, falsul, lașitatea. Capul de rățoi are ascunse în narațiunea dramatică filoane tragice, ținând de alterarea esenței umane, care nu sunt sondate direct, dar a căror pulsație nu poate fi ignorată. Unele îngroșări în registrele ilogicului și grotescului apar ostentative și diminuează valoarea întregului. Considerată prin raportare la momentul apariției sale în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
caracterelor care au stat la baza viitoarei rase - câinele Ciobănesc german. De altfel, după exemplul Angliei, o serie de țări europene Încep să se preocupe de standardizarea raselor naționale de câini, cu accent pe câinii ciobănești. Germanii, În baza unui filon natural de gene pe care l-au conservat la unele exemplare deosebite, au reușit să se apropie de standardul rasei de câini pe care o urmăreau s o realizeze. Prin strădania lor au reușit să formeze un nucleu reproductiv de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]