12,214 matches
-
Popescu, Primii didascăli creștini, în rev. Studii Teologice, anul II, (1932), nr. 2, pp. 154-155. 18 rațiunii; dar el critică pe filosofii naturali sau păgâni, pentru patima slavei deșarte și pentru lipsa generală de acord între teoriile și viața lor. Filosoful creștin care îmbină în el înțelepciunea naturii, cu aceea a credinței și a harului, urmărește atingerea stării de puritate îngerească, de redobândire integrală a chipului lui Dumnezeu 73. Îmbogățiți și împodobiți cu tot ce a avut cultura antică mai prețios
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cu sfințenia, hărnicia cu cumpătarea, felul de trai cu 89 Teodoret Episcopul Cirului, op. cit., p. 31. 90 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie asupra anatemei, 4, P.G. XLVIII, col. 952. 91 Pr.Prof.Dr. Olimp Căciulă, Introducere, la Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Apologiile, în Apologeți de limbă greacă..., p. 9. 92 Sf. Iustin, Dialogul cu iudeul Trifon, cap. XL, în Apologeți de limbă greacă..., p. 177. 93 Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, Către efeseni, cap. X, 3, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 193
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
haine, influențată de ideile lui Liviu Antonesei, să ne spună ritos: "Degeaba insiști! Azi nu sunt goală, sunt nudă!") Autorul cărții n-a găsit tonul potrivit pentru a scrie despre dragoste. Iubirea, bibelou de porțelan, cum o numește un mare filosof, trebuie apucată cu delicatețe și îndemânare. Altfel, ca în cartea lui Liviu Antonesei, cade jos și se sparge. Liviu Antonesei, Despre dragoste, anatomia unui sentiment, Iași, Ed. Ars Longa, 2000. 160 pag.
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
Rusia, despre știutele - și pe pielea noastră - probleme ale trecerii spre statul de drept, despre "costul uman al strădaniilor de a rupe "ciclul infernal"" - cum spune B. Elvin în editorial. Văzute, dinăuntru sau din afară, de sovietologi, scriitori, oameni politici, filosofi, economiști, paradoxurile democratizării, cu rădăcini lungi în regimul totalitar, ne privesc de aproape. Ceea ce se petrece în Rusia acum, de la oligarhia născută și hrănită prin corupție, care controlează economia, la suferința omului de rînd, căruia prelungita criză economică și socială
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
Rogozanu Noica filozofînd la radio în anii '30-'40... Cine va deschide această culegere de conferințe radiofonice (21 de conferințe radiofonice) nu va găsi un Noica inedit, ci un conflict interesant între discurs și modul în care e făcut public. Filosoful își exprimă nemulțumirea în legătură cu agresivitatea progresului tehnic și, în același timp, profită de calea undelor pentru a ajunge la urechile "alienate" ale contemporanilor săi. Singura concesie apare la nivel tematic - autorul profită de diverse ocazii pentru a trata sau subiecte
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
trata sau subiecte preferate, sau subiecte inedite într-o manieră binecunoscută. Cele mai interesante sînt cele din ultima categorie. Observațiile fine legate de banalul cotidian amintesc de rîndurile împotriva tehnicii scrise de un Adorno, spre exemplu. Ce îl irită pe filosof în toată nebunia tehnicistă? Block-hause-ul (devenit între timp "bloc") este ținta unui atac serios, cu toate armele retoricii. Trecînd peste tonul disprețuitor, vom găsi aici intuiții extraordinare. Una din ele este că acest "trai în comun" generează puternice reflexe lingvistice
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
lor de temut. * Ambiguitatea bolii. Decuplarea de lume a bolnavului e, concomitent, înfrîngere și biruință. * Ochi în care se adună tăcerea pe care gura n-are puterea de-a o conserva. * Și totuși cît de stingheritoare de declararea profesiei de "filosof"! Citesc într-o listă de semnături: "Andrei Pleșu (scriitor, rector NEC)", "Andrei Cornea (filosof)". Să fie dl Cornea mai...filosof decît dl Pleșu? * Poezia aplică pe obrazul realului sărutul lui Iuda. * Nelămuritul sfîrșește prin a se lămuri, lămuritul devine nelămurit
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
biruință. * Ochi în care se adună tăcerea pe care gura n-are puterea de-a o conserva. * Și totuși cît de stingheritoare de declararea profesiei de "filosof"! Citesc într-o listă de semnături: "Andrei Pleșu (scriitor, rector NEC)", "Andrei Cornea (filosof)". Să fie dl Cornea mai...filosof decît dl Pleșu? * Poezia aplică pe obrazul realului sărutul lui Iuda. * Nelămuritul sfîrșește prin a se lămuri, lămuritul devine nelămurit. * În principiu, femeia este mai disimulată decît bărbatul, întrucît, pe de o parte, aparține
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
tăcerea pe care gura n-are puterea de-a o conserva. * Și totuși cît de stingheritoare de declararea profesiei de "filosof"! Citesc într-o listă de semnături: "Andrei Pleșu (scriitor, rector NEC)", "Andrei Cornea (filosof)". Să fie dl Cornea mai...filosof decît dl Pleșu? * Poezia aplică pe obrazul realului sărutul lui Iuda. * Nelămuritul sfîrșește prin a se lămuri, lămuritul devine nelămurit. * În principiu, femeia este mai disimulată decît bărbatul, întrucît, pe de o parte, aparține "sexului slab", iar pe de alta
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
Căderea în Istorie s-a produs de-a lungul Secolelor al XVIII-XIX și XX-lea, începînd cu "Secolul Luminilor" (Enciclopediștii, Rousseau și Voltaire), Revoluția Franceză, Hegel, Marx și Nietzsche ("Dumnezeu a murit!") și a continuat pînă la Blumenberg și toți filosofii care au pledat pentru secularizare, laicizare și "izgonirea din religios", semnficație, sens și sacru. Transcendența a fost înlocuită de imanență, libertatea a luat locul religiei, iar gnoza modernă a distrus sinteza antică realizată - cum era de părere Sfîntul Augustin - dintre
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
Ioan Holban Meseriile și pasiunile lui Constantin Popa - profesor de iluzii la Universitatea de Arte " G. Enescu", actor, dramaturg, regizor, filosof, poet - sînt, cu propria-i vorbă, falimentare în ordinea traiului, substanțiale însă, capabile să umple cu sensuri profunde existența sa, provocînd și îmbogățind mereu ființa interioară. este titlul unui poem din ultimul său volum de versuri, Donatorul de umbră (Editura
Meserii falimentare by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16505_a_17830]
-
și anumite sensuri ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Rămâne, totuși, deschisă dacă nu chiar îndoielnică opinia lui Noica potrivit căreia "cugetul românesc nu are, pe linia lui firească, vocația filosofiei". Așa să fie? Admitem, cu adevărat, această încheiere a totuși filosofului Noica, autor și al unei Ontologii? Constantin Noica, Pagini despre sufletul românesc. Ediția a II-a. Editura Humanitas, 2000.
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
Balzac, mai tineri cu cinci veacuri, la fel de mult cum diferă Documentele clubului Pickwick și Père Goriot de Valurile sau de în căutarea timpului pierdut de care sînt despărțite prin mai puțin de un secol. Ca istorici literari sau critici, ca filosofi ai culturii sau ai societății, pragul dintre ani, secole și milenii nu reprezintă neapărat o dată importantă. Se prea poate chiar ca ea să nu aibă nici o semnificație din perspectiva urmașilor noștri. Nu totdeauna secolele s-au încheiat o dată cu anii care
Sfîrșit de an, de secol și de mileniu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16531_a_17856]
-
bibliotecă și elaborație științifică. Sigur, era un Hohenzollern și, din această cauză, urmase școli militare, căpătînd gradul de sublocotenent. Dar (era născut în 1865) după aceea urmează cursurile universităților din Tübingen și Leipzig, avîndu-l, la aceasta din urmă, profesor pe filosoful Wilhelm Wundt. Totul, repet, îl îndrepta spre o carieră de cugetător și bibliofil. Era și foarte înzestrat intelectual. În afară de pasiunea sa pentru botanică, putînd face o mare carieră științifică de botanist, știa la perfecție latina și greaca, descurcîndu-se și în
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
tuturor acelora care își doresc să trăiască într-o societate normală. Un exemplu, chiar dacă el dinamitează doar un colțișor literar din ignoranța și mitologiile legate de realitățile totalitarismului, este volumul despre întîlnirea din 1945 dintre poeta rusă Anna Ahmatova și filosoful britanic Isaiah Berlin, Vizitatorul din viitor. Anna Ahmatova și Isaiah Berlin (The Guest from the Future. Anna Akhmatova and Isaiah Berlin), tradus la Editura Farrar, Straus and Giroux din New York în 1999. Autorul, György Dalos, istoric de origine maghiară, publică
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
să își noteze poemele, dar gazda refuză. Dialogul lor s-a prelungit pînă a doua zi dimineața. în 1965, cînd se vor revedea la Oxford cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa în literatură poetei, Ahmatova îi va mărturisi filosofului convingerea că întîlnirea lor a declanșat Războiul Rece. Cine poate ști? Nu ar fi decît un argument în plus pentru celebra lui teorie conform căreia istoria nu funcționează teleologic, ci este o succesiune arbitrară de evenimente greu de explicat. Legenda
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
aceea, cititorul se va considera păcălit sau nu rămâne de văzut. Impactul senzaționalist și promisiunile de popularizare din titlu se spulberă repede. După un preambul în care sunt invocați Einstein, Eco și Bohr, care face deliciul acelora care speră la filosofii științifice digerabile, și după două pagini de introducere în care se afirmă, generos: "concluziile științelor contemporane sunt argumentul principal în ordinea renunțării la prejudecățile încăpățânate să susțină un statut Ťînchisť al literaturii, confundând natura specifică, distinctă, și identitatea operei literare
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
de la care se revendică Dan Botta în modul său de a gândi. Se află aici firul ascuns al unei polemici cu Blaga. Germanilor Frobenius, Riegl și Spengler ai lui Blaga, Dan Botta le contrapune pe românii Cantemir, Conta și Pârvan, filosofii noștri, le-am putea zice "protocronici", dacă protocronismul ar fi fost inventat. Fără îndoială că din această comparație a precursorilor, rezultă un accent ce nu trebuie neglijat: Dan Botta se consideră mai naționalist decât Blaga, pentru că se revendică de la o
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > CREZI CĂ VIAȚA? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului CREZI CĂ VIAȚA? - Filosofule care gândești profund, Crezi că viața este complicată? Consideri că nu se mai ascund Enigme nedezlegate vreodată? - Dragul meu, pe Pământ truditor, Îmi port gândul în adâncul străfund, Voi rămâne un filosof gânditor, Dar sincer, nu pot să-ți răspund
CREZI CĂ VIAŢA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382658_a_383987]
-
iunie 2015 Toate Articolele Autorului CREZI CĂ VIAȚA? - Filosofule care gândești profund, Crezi că viața este complicată? Consideri că nu se mai ascund Enigme nedezlegate vreodată? - Dragul meu, pe Pământ truditor, Îmi port gândul în adâncul străfund, Voi rămâne un filosof gânditor, Dar sincer, nu pot să-ți răspund! - Viața existentă e foarte complicată, Cunoști tu asta, desigur foarte bine, Problema va rămâne nerezolvată, Nu aștepta răspunsul de la mine! Referință Bibliografică: CREZI CĂ VIAȚA? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CREZI CĂ VIAŢA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382658_a_383987]
-
într-un regim de expresie interstițial, cu granițe literare elastice. (C.N.) Domnule Negoiță, aș începe această discuție, întrebîndu-vă cu ce personaj din romanele dv. vă identificați. Mă gîndesc la John Philliponus, un personaj dintr-o carte numită Cybernetic Conspiracy, un filosof care, în timpul lui Iustinian în Bizanț, l-a negat prima oară pe Aristotel. Tot ce fac eu în domeniul logicii fuzzy este o negare a logicii aristotelice. Cred că, practic, l-am construit pe acest John Philliponus cu un ochi
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
mai multe, împletite bine, în care personajele se întîlnesc și comunică. Literatura descrie în general ce se întîmplă cu individul așa cum este el făcut, ca și stările lui puternice, generate biologic. Pentru mine, comunicarea cu metafizicul, domeniu de cercetare al filosofului și al specialistului, este un subiect foarte important. De treizeci de ani, de cînd mă ocup de inteligența artificială, viața mea nu a constituit numai ce s-a întîmplat cu mine, în relație cu familia și cu prietenii mei, ci
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
mișcări Postmodernism? Așa cum spuneați, în Europa de Est - să luăm cazul României - felul în care scriitorii au înțeles Postmodernismul a fost în multe privințe diferit de felul cum a evoluat mișcarea în Statele Unite, și de asemenea și de definiția dată ei de filosofi precum Gianni Vattimo sau Umberto Eco. Drept urmare, în Europa de Est criticii au dezbătut multă vreme dacă această mișcare poate fi numită Postmodernism sau dacă textele care aveau caracteristici postmoderne erau doar exemple de apropiere a unui concept foarte la modă. D.F.
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
altfel zicînd o disciplină științifică ocupîndu-se cu explicarea, compararea și clasificarea miturilor, cu originea și evoluția lor. Firește că pentru a detecta aceste mituri, de la origini pînă la manifestare, trebuie urmărite în tradiția și creația populară. Îmi aduc aminte că filosoful C. Rădulescu-Motru reproșa filosofiei lui Blaga (în memoriile sale postume, intitulate Revizuiri și adăugiri) că în loc să științifizeze opera sa, a coborît-o într-o "metafizică ieșită din interpretarea descîntecelor băbești" și "în divagațiile mitologice păstrate prin folclor". Din perspectiva scientistului Rădulescu-Motru
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
e, poate, valabil. Dar Blaga, într-o anumită secțiune a operei sale (cu deosebire în Trilogia culturii), s-a folosit și de mitologia populară, așa cum se dezvăluie ea prin folclor. Așadar, iată că eresurile mitologiei populare au interesat și un filosof român de incontestabilă profunditate a cugetării. Și n-are sens să intepretăm aceste credințe populare, cele mai multe într-adevăr eresuri de-a binelea, prin filtrul științei de azi sau de dinaintea noastră. Privite prin această oglindă a toate luminătoare, aceste credințe populare
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]