3,282 matches
-
dintre ei îndeplinește rolul de lider, acest rol va fi circular, în sensul că toți îl vor îndeplini la un moment dat), repertoriul lor este apropiat, imprecizia limbajului poate fi clarificată prin discuțiile de grup etc. Omisiunea apare atunci când emițătorul filtrează intenționat mesajul sau când nu este capabil să cuprindă întregul mesaj, iar atunci când îl va transmite, o va face utilizând informații incomplete. Este vorba aici tot de un tip de filtrare (pe care am analizat-o mai devreme, atunci când am
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să intervină. De altfel, se poate afirma că fiecare dintre noi judecăm prin prisma unei rețele complexe de credințe și prejudecăți; astfel, o barieră în calea unei ascultări eficiente este de a lăsa această rețea să intervină prematur și să filtreze informațiile primite (asupra filtrării ca proces comunicațional ne-am oprit deja în primul capitol al acestei lucrări); 4) O prematură reflecție asupra celor auzite (înainte ca transmițătorul să termine de transmis mesajul său). A sări direct la concluzii înainte de a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
învestite cu un prim nivel de transcendență. Aici își spun cuvântul cultura și experiența jurnalistului comentator politic și cea a eseistului pe teme civice și culturale. Realul brut și brutal, ignar și agresiv - agresiune a materiei infernale - este împins și filtrat în planul logosului. Privite din acest unghi, cărțile lui S. apar ca tot atâtea dezbateri de idei, iar personajele ca tot atâtea încorporări ale unor teme propuse dezbaterii. Personaje pline, altfel spus cu psihologie, ele sunt în aceeași măsură întrupări
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
prozaice (Poem de dragoste cum o fi, Nici o viziune ca lumea), și este, în ansamblu, construit într-o manieră demitizantă. Eul liric este circumspect, șovăitor, cu destule ezitări în fața haoticei lumi înconjurătoare și cu o doză de ironie sănătoasă ce filtrează cuvintele și temele mari, reținând numai partea lor de adevăr existențial. „Temele mari nu s-au îmbătat / din cauza mea nici măcar o singură dată”, „Fără un dram de căldură bravelor opțiuni li se ofilesc / obrăjorii”, „Întotdeauna / ți s-au potrivit de
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
construită sub forma unui dialog între omul păcătos și rațiunea lui, în maniera Solilocviilor lui Augustin; în această operă a lui Isidor, gramatica devine un instrument de educare morală, fără să-și piardă însă funcția retorică. Și aici, cultura clasică, filtrată prin Ciprian și Lactanțiu, se îmbină cu meditația asupra cărților din Sfînta Scriptură - cele mai potrivite pentru a exprima această spiritualitate a penitenței (Ieremia și Iov). Urmează studiile dedicate științelor astronomice, meteorologice și fizice din lucrarea Despre natura lucrurilor (De
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
rațiunii, ceea ce-i ridică, romantic, din cotidian este siguranța care îi duce pînă la capăt. Asta pare a fi și miza în Minunații cai verzi unde se încearcă o victorie a iraționalului în fața evidenței și a prevederilor, și povestea însăși, filtrată prin lumina acestuia își pierde luciditatea liniară, cronologică: pornește din mijloc, reface traiectul, reia scene, sare zile întregi fără să ne prevină, își schimbă perspectiva știutoare, de martor trecut prin clipă, tinzînd spre monolog interior. E totuși o lume care
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
mai aproape. Străinul nimic nu zicea”. Versurile din ciclul Elegii pentru Ardeal sunt tot niște laude, închinate de data asta „supremei ființe ardelene”: evocare nostalgic înflăcărată a „munților mei prieteni”, cu „pădurile, gorunii”, a minerilor, a primelor iubiri, toate acestea filtrate prin ceața luminoasă a amintirii. Cărțile tânărului Ș. anunțau un viguros poet al marilor aspirații și întrebări, care știa să evite prin muzicalitate și rigoare alunecările în retorism. Jurnalul de front - publicat postum (1968) de un bun prieten, Laurențiu Fulga
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
venit de la ceea ce Lovinescu numește o „ideologie creatoare”. Neputând reface o evoluție seculară și întârziate din punct de vedere social și economic, Țările Române au împrumutat legislația, instituțiile și moravurile Europei Occidentale în integralitatea lor, dar nu - pentru început - și filtrate prin intervenția spiritului critic. Curând după aceea, formele străine intră în contact cu factorii interni, ceea ce conduce treptat, dar irevocabil, la o adaptare și o asimilare a imitațiilor, în conformitate cu o anume logică a productivității naționale. De altminteri, acest proces constituie
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
dezvoltat concomitent cu cea dintâi și a sfârșit prin a o înlocui, venită prin sași, prin poloni și pe căile comerțului italian de la Marea Neagră, înrâurire vizibilă mai ales în Moldova în secolul al XVI-lea; o a doua influență bizantină, filtrată prin grecii din Stanbul, înrâurire ce capătă, la sfârșit, o „înfățișare turcească” (în fond, însă, și aceasta tot bizantină), ceea ce se întâmplă în veacului al XVIII-lea, „când ne dăm după așa-numiții fanarioți, care și ei se dădeau după
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
destin. Printre rugi, demitizări, fragmente delirante, scrisori de dragoste sau impresii „metafizice”, poemele devin ciudate, „buclate”, „telefonate” etc. Ș. sugerează compatibilitatea sacrului cu eroticul pe un ton când grav, când libertin, ca în Cobilița cu furnici și alte proceduri (1999). Filtrând un vag univers sorescian, cu versuri „populare” despre armată ori cu imagini rurale atipice, poetul se metamorfozează frapant. De la religios trece la profan, în secvențe îndrăznețe, nu o dată licențioase cu program. Critica îi va găsi și alt etalon: Arthur Rimbaud
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
cu câteva boabe de piper, e pusă Într-o farfurioară și pisată cu un mai de lemn, turnând din când În când puțină apă; când e complet strivită și devine un terci, se adăugă treptat mai multă apă; apoi se filtrează printr-o bucată de pânză aspră, prin care să poată trece și particulele fine de iarbă, iar licoarea trebuie băută Înainte de a se decanta, efectul fiind În principal produs de particulele rășinoase ale ierbii, care nu sunt foarte solubile În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Uniunii Scriitorilor (1992, 2002), Premiul Salonului Național de Carte de la Cluj-Napoca (1992), Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj (2000). Îngrijește o lucrare a cardinalului Alexandru Todea, Luptele mele, un strigăt în pustiu vreme de un pătrar de veac (2003). Retrăind Antichitatea filtrată prin cultura secolului al XX-lea, S. oferă în prima sa carte, Elogii (1986), un florilegiu de versuri clasice în concepție, dar moderne ca factură, unde se asociază tonalitatea ceremonios hieratică, stilul lapidar oracular, construcția atentă, ritmurile și chiar prozodia
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
Convorbiri literare”, „Poesis”, „Unu”, „Aurora”, „Viața românească”, „Vatra”. Colaborează cu articole politice la „România liberă”, „Cotidianul” și „Curentul”. Încă de la prima carte, Cercuri de aur, S. se dovedește un intimist melancolic, o voce lirică temperată, în bună tradiție ardelenească, postblagiană, filtrată prin elegiile lui A. E. Baconsky. Un scepticism domol răzbate din versuri ca acestea: „Nu poți străbate iarna / Până la capăt. Cuprins ești / În prima ninsoare, în fulgii / Acoperindu-ți umerii - semne de întrebare” (Hibernală). Nostalgia și hieratismul domină peisajul hiperboreean
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
căderea Babilonului, sensul evoluării narative fiind dinspre trecut către prezent. Uzând de un bogat repertoriu de personaje, tehnici și formule literare, S. produce o amplă babilonie narativă, copios ramificată epic, dominată de ideea ciclicității istoriei. În spirit eventual postmodern, prozatorul filtrează documentul brut prin sita alegoriei și instrumentează trecutul ca paravan pentru nevrozele actualității. Scheletul ciclului, structura lui mascată ar fi un bruion de filosofie a istoriei în care, dincolo de operațiile de individualizare a unei epoci sau a alteia, modulările timpurilor
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
ce spune”. Semnificativă este la Ș. sorgintea livrescă, versul fiind închinat destinului prometeic, vârstelor omenirii, înălțării omului, unei galerii de figuri mitice, precum Zarathustra, Buddha, Osiris, Prometeu, Oedip, Ulise, Venus, Minerva, Pan, Apollo ș.a., într-o perindare lirică amplă, ce filtrează imnic teme și motive din cultura universală și din folclorul românesc. Artele poetice pe care le-a scris mărturisesc că ipostaza râvnită a fost aceea de Apollo al Transilvaniei, cântăreț care să celebreze dorul, visul, doina, codrul, cetatea, lumina, izvorul
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
cer, holdă și zare”, „codrii Orheiului” și „freamătul de plopi gemând în aer”, Nistrul și „doina basarabeană”, livezile încărcate de rod, zvonurile îndepărtate și enigmatice ale stepei. Aparent pasteluri, aceste poeme sunt în realitate elegii, în care amintirea și reveria filtrează peisajul și îl încețoșează, convertindu-i datele într-o confesiune șoptită și tremurată. Departe și de retorica ostentării eului, și de tentațiile lirismului militant resuscitat de contextul istoric, textele se remarcă prin discreție și catifelări muzicale: „Pe-aici mi-am
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
ce va sublinia elementele percepției artistice raportate la binomul Mental-Senzorial. Așadar prin percepție, decriptăm fenomenele complexe ale vizualului/figurativului care „pliază” noi rosturi imaginii artistice. Astfel, între monopol și diversitate, percepția artistică probează înainte de toate o formă de limbaj care filtrează o apreciere, o interpretare și o judecată. Unul din primatele care se impune atenției este tocmai metafora jocului „manifestată deliberat” în domeniul experienței artistice, deci, și a celei estetice pentru că regăsim aici cele două dimensiuni tensionate ale ludicului: recursul constant
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
dar care nu deține acele „pregătiri estetice”, aplecări sistematice / artistice. Fie ca sunt „resurse” din natură, fie ca sunt din galerii, muzee / direcții din Artă - toate aceste „configurații” sunt diversificate, reprezentate și oarecum”definite” prin contactul vizual/dialog/ colarea percepției. Filtrând focare precum informații ce țin de „cantitativ și calitativ”, binomul Mental-Senzorial prezintă calitativ-ul, înglobat de un mănunchi cu mult mai viabil decât cantitativul; și cum fiecare subiect de valoare reprezintă niste parametri convingători, este evident că vom plasa percepția
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
comun/trivial), spre deosebire de individul cu „pregătiri estetice”, cu un limbaj al coerenței în care miza justifică solicitarea atenției noastre; să nu uităm că acestă coerență trebuie să raspundă unei așteptări de originalitate, actualitate sau noutate. Așadar, percepția de tip artistic filtrată prin binomul mental - senzorial (care are un cumul de rezonanțe intelectuale), se definește printr-o libertate expresivă, un flux al dialogului, o identificare a tipului de convenție, interpretări chiar și sensibile, asimilări valorizante în care percepțiile instantanee izbutesc să-și
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
ei, să adopte observația laudativă în detrimentul celei critice, să fie tolerant. Cadrul didactic trebuie să valorifice experiența de viață a copiilor, să se adapteze la condițiile noi de reformă în învățământ, să aibă voință, să fie plin de energie, să filtreze deciziile pe care le ia, pentru a o alege pe cea mai bună. Un bun psiholog nu rezolvă cu nu simplu „Nu” sau cu un „Da” o problemă ridicată de un elev. El trebuie să analizeze profund situația creată, înainte de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
corzile vocale se numește „subglotică”. NASUL, CAVITATEA NAZALĂ ȘI SINUSURILE PARANAZALE Nasul este principalul pasaj în respirație. Cavitatea nazală este un spațiu larg, umplut cu aer, situat în spatele nasului și în mijlocul feței. Nasul și tractul respirator superior încălzesc, umidifică și filtrează aerul pe care îl respirați. Sinusurile paranazale sunt spații umplute cu aer situate la nivelul capului, care „amortizează” greutatea craniului. Sunt patru tipuri de sinusuri paranazale localizate în arii diferite ale capului: 1. Sinusurile frontale: localizate în spatele frunții; 2. Sinusurile
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
importanță în a stabili un contact pozitiv cu clientul facilitând ascultarea activă. Recomandări privind ascultarea: Ascultarea să fie autentică (consilierul să nu fie distras de propriile gânduri); Ascultarea să nu realizeze judecăți de valoare („e bine”, „acceptabil”); Consilierul să nu filtreze informațiile în funcție de ceea ce crede el că este relevant pentru subiectul în cauză; Evitarea etichetării; Ascultarea să nu se centreze doar pe canalul verbal, ci și pe cele nonverbale și paraverbale. Limbajul vehiculat în procesul consilierii poate fi: verbal, non-verbal, paraverbal
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
din țară (structurate însă după modele europene, cu programe didactice mobile, mereu cu disponibilități de adecvare, cum se întâmplă cu Academia Domnească din București în 1694 și în 1707) și din străinătate (la Stambul, la Padova, în Polonia), dispuși să filtreze informațiile prin grile filosofice tot mai puțin rigide (proprii unui raționalism ortodox în plină coagulare), înzestrați cu o acribie filologică pe care o folosesc în tălmăcirea textelor sacre și profane, eliberați în bună măsură (fie și sub forma unor îndoieli
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
unor actori ai scenei românești, lucrări destinate publicului larg. O documentare minuțioasă stă la baza cărților Ion Brezeanu (1959), Tony Bulandra (1961), Lucia Sturdza Bulandra (1962), Alexandru Davila (1965) și Matei Millo (1967). Scrupulul exactității îl face pe V. să filtreze atent noianul de „mărturii” și de „indicii”, fără să rămână strict dependent de sursele de care dispune. Sub condeiul său analitic se încheagă treptat un portret convingător al celor evocați. „Eroul” căruia teatrologul i se devotează este artistul (actorul, în
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
în sobre medalioane (Nicolae Iorga, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Francisc Rainer, E. Lovinescu, Nicolae Cartojan, Tudor Vianu, Al. Claudian, Alice Voinescu, Nicolae Bagdasar ș.a.) se proiectează, conform didacticismului asumat al suvenirelor, în luminoase „modele de umanitate”, oferind „lecții de viață” filtrate de „esențe estetice și morale”. Ferindu-se de pitorescul ieftin, de anecdotica de colportaj, Z. evocă în „diapazon subiectiv”, sub semnul unei „alianțe spirituale”, oameni de seamă pe care a avut șansa de a-i întâlni, privindu-i sub două
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]