9,041 matches
-
5 iulie 2022. ... 70. În fundamentarea concluziei referitoare la semnificația acestei condiții de admisibilitate a sesizării Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, jurisprudența instanței supreme s-a întemeiat pe interpretarea sistematică a reglementărilor ce au ca finalitate unificarea practicii judiciare, constatându-se că procedura sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, instituită de codificarea procesual penală în art. 475 și următoarele, este vădit mai restrictivă decât cea a recursului în interesul legii, prevăzută de art. 471 și
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
în susținerea demersurilor procesuale întreprinse de partea în favoarea/interesul căreia s-a realizat intervenția accesorie. Caracterul auxiliar al acestui tip de intervenție voluntară îi determină particularitatea imposibilității efectuării altor acte procesuale în afara acelora care sunt în indisolubilă legătură cu finalitatea sprijinirii interesului părții originare, explicându-se astfel soluția legislativă criticată. Având în vedere cele arătate, Curtea a constatat că nu se poate susține încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție care consacră dreptul de acces liber la justiție și la un
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
noutate. ... 71. Operațiunea de interpretare și aplicare a unor texte de lege la anumite circumstanțe, ce caracterizează fiecare litigiu, nu poate fi transferată completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci revine instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei. ... 72. Finalitatea demersului o reprezintă împiedicarea apariției unei jurisprudențe neunitare în materie, instanța supremă nefiind învestită, în cadrul acestei proceduri, cu însăși aplicarea legii în scopul soluționării cauzei respective. Prin urmare, rămâne atributul exclusiv al instanței de trimitere să soluționeze cauza cu
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
apare atunci când „judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective“. ... 71. În ceea ce privește art. 15 alin. (1), consideră că în noțiunile „video“ și „audio“, cuvântul „sau“ nu trebuie interpretat într-un sens care să aibă ca finalitate lipsirea de efecte juridice a normei. Textul criticat nu este redactat într-un limbaj de specialitate, tehnic, ci într-un limbaj accesibil tuturor. ... 72. Cu privire la afirmația referitoare la funcționarea „fără numărul legal de membri“ a Colegiului de conducere
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
contribuie la apărarea intereselor legitime ale părților și să garanteze securitatea raporturilor juridice. Instituția decăderii, în general, și termenele în raport cu care își produce efectele aceasta nu pot fi considerate de natură a îngrădi dreptul la un proces echitabil, finalitatea lor fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiții optime a acestui drept constituțional, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității securității raporturilor juridice civile. ... 20. Transpunând aceste
DECIZIA nr. 395 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262899]
-
excepției a textului legal criticat. Or, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
excepției a textului legal criticat. Or, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
moțiunii simple, care nu poate depăși 6 zile de la depunerea acesteia, înștiințând Guvernul asupra datei stabilite. (2) Președintele Senatului nu va supune dezbaterii moțiunile simple care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 170 și nici pe cele care vizează finalități specifice moțiunii de cenzură, prezentând Senatului motivele deciziei sale. (3) Moțiunile simple privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însoțite de avizul Comisiei pentru politică externă și cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Această condiție trebuie îndeplinită în termen
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
lit. g) din Codul de procedură penală, nu constituie temei pentru respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției. ... 6. Așa fiind, apreciază că restrângerea funcției de judecată a instanței operează în mod iremediabil ca urmare a manifestării de voință a inculpaților, finalitatea procedurii recunoașterii învinuirii fiind realizarea unei economii de resurse nu doar la soluționarea în fond a cauzei, ci și în apel. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca apelul să fie o a doua judecată de fond indiferent de soluția dată
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. Interpretarea astfel realizată indică instanței constituționale înțelesul normei juridice supuse controlului de constituționalitate, obiectivizându-i și circumscriindu-i conținutul normativ. În vederea atingerii acestei finalități, interpretarea dată normelor juridice trebuie să fie una general acceptată, aceasta putânduse realiza fie prin pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unor hotărâri prealabile sau în soluționarea unor recursuri în interesul legii, fie printr-o practică
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
ce vizează separația carierelor magistraților nu ar trebui să stea la baza unei segregații profesionale totale, în condițiile în care democrația prevede nu simpla coexistență a profesiilor, ci conlucrarea profesională. În fapt, de cele mai multe ori, nu există o finalitate a muncii procurorilor în absența judecătorilor. Tot astfel, unui judecător îi este imposibil să judece o gamă variată de cauze în absența unui procuror. Din perspectiva impactului general al activității secțiilor CSM, este imposibil a se elabora un regulament de
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
autoritate legiuitoare a țării. Desigur că, în procesul de stabilire a infracțiunilor care, prin gradul de pericol social și valoarea socială protejată, au aptitudinea de a atinge principiile demnității și onoarei profesiei de avocat, legiuitorul trebuie să țină seama de finalitatea urmărită, aceea de a spori garanțiile și gradul de încredere a justițiabililor în probitatea morală a avocatului, în condițiile în care, de principiu, dar și din punct de vedere legal, avocatul este obligat să se abțină de la comiterea unor
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
încât, principiul contributivității fiind identificat și în legislația anterioară datei de 1 aprilie 2001, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare sub imperiul unor reglementări diferite (în acest sens, deciziile de recurs în
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale. În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată în recurs în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 2 lit.
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
nr. 19 din 17 octombrie 2011 s-au reținut considerentele acesteia, potrivit cărora: „120. (...) neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, Ordonanța de
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor. Prin dispozițiile criticate se neagă principiul aflării adevărului în favoarea principiului celerității procesului penal și se acordă prevalență unei condiții procedurale din procesul penal, și anume recunoașterea totală a faptelor, față de finalitatea procesului penal, și anume dovedirea completă a vinovăției inculpatului. ... 9. Susține că, în actuala reglementare, conținutul infracțiunii are două componente, și anume latura obiectivă (art. 15 din Codul penal) și latura subiectivă (art. 16 din Codul penal), vinovăția fiind o
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
și realizarea unui raționament judiciar de către judecătorul astfel învestit. ... 53. Or, așa cum anterior s-a arătat, dezlegarea ce poate fi dată prin activarea acestui mecanism trebuie să fie una de principiu, având valențele unei lămuriri asupra conținutului și finalității textelor de lege supuse interpretării, adică a identifica voința legiuitorului, iar nu determinarea unui anumit mod de aplicare a reglementării legale la o situație litigioasă pe care autorul sesizării o consideră complexă. ... 54. Atât timp cât legiuitorul a limitat, prin
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
efective se instituie un paralelism legislativ, fapt contrar art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. În opinia președintelui Camerei Deputaților, această critică de neconstituționalitate nu este întemeiată, având în vedere că cele două proceduri de promovare au reglementări și finalități diferite. Astfel, promovarea efectivă are ca efect promovarea la instanța sau parchetul imediat superior, iar promovarea pe loc are ca efect obținerea gradului imediat superior celui pe care îl deține judecătorul sau procurorul. ... 155. În consecință, prevederile art. 128, 133
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. Interpretarea astfel realizată indică instanței constituționale înțelesul normei juridice supuse controlului de constituționalitate, obiectivizându-i și circumscriindu-i conținutul normativ. În vederea atingerii acestei finalități, interpretarea dată normelor juridice trebuie să fie una general acceptată, aceasta putându-se realiza fie prin pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unor hotărâri prealabile sau în soluționarea unor recursuri în interesul legii, fie printr-o
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
este primul instrument de cunoaștere a clădirii și cuprinde evaluarea și diagnosticarea stării actuale a acesteia, așa cum se prezintă la momentul deciziei de intervenție. Acesta are rolul de bază de a identifica caracteristicile clădirii, dar și de a anticipa finalitatea intervenției, respectiv a costurilor și timpului investiției. Prin urmare, un releveu de calitate este elementar în definirea intervențiilor pe clădiri cu valoare istorică și arhitecturală. Evoluția tehnologică permite, în prezent, dezvoltarea multiplelor direcții de cercetare și analiză. Abordarea optimă este
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
executată după epuizarea termenului de supraveghere și, din acest moment, începe să curgă termenul de 3 ani, care constituie principala condiție a reabilitării de drept. Subliniază că nu contestă rolul fiecăruia dintre termenele menționate, însă susține că acestea au aceeași finalitate, așa încât apreciază că aceste termene ar trebui să se suprapună. ... 5. Judecătoria Constanța - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că cele două instituții cu privire la care autoarea a realizat o comparație
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
sens, reține că cele două instituții cu privire la care autoarea a realizat o comparație - termenul de supraveghere, prevăzut de art. 92 din Codul penal, și termenul de reabilitare, prevăzut de art. 165 din același act normativ - nu au o finalitate identică și, prin urmare, nu se poate reține o „dublă incriminare“ impusă de legiuitor. Termenul de supraveghere este stabilit în urma procesului de individualizare judiciară a executării pedepsei, modalitate de executare pe care instanța o alege prin raportare la conduita
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
Curtea de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția nu este întemeiată, în condițiile în care, în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a reținut că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de
DECIZIA nr. 579 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265672]
-
susținut că, din moment ce penalitățile de întârziere au fost stabilite direct prin titlul executoriu, în temeiul art. 18 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, procedura prevăzută de art. 24 din Legea nr. 554/2004 nu mai poate fi aplicată. Astfel, finalitatea acestei proceduri este tocmai stabilirea despăgubirilor pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligației, însă acestea au fost deja stabilite direct prin titlul executoriu, astfel că suma reprezentând despăgubiri poate fi executată potrivit Codului de procedură
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reprezintă o sancțiune procedurală pecuniară aplicată de instanță în scopul asigurării executării hotărârii. Legiuitorul a considerat necesar să instituie un astfel de mijloc de constrângere pentru a conferi eficacitate înseși instituției contenciosului administrativ, a cărei finalitate ar fi iluzorie în absența unei sancțiuni pentru neexecutarea voluntară a hotărârilor judecătorești pronunțate în această materie (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 920 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]