3,336 matches
-
Să explicităm aceste interacțiuni cu ajutorul unor diagrame. Cele cinci sisteme își au originea din funcționarea sistemului nervos central uman și atât aranjarea lor spațială, cât și interacțiunile dintre ele sunt bazate pe fiziologia complexului creier/corp uman. Asemănarea cu diagrama fiziologiei corpului uman este clară (vezi figura 1.13). Se poate observa că: funcționarea este același lucru ca și sistemul 1; metasistemul constă din sistemele 2, 3, 4 și 5; sistemul 4 interacționează cu mediul extern; sistemele 2 și 3 interacționează
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
motivat școlar devine automat și motivat social (ca și când omul e o ființă compactă, încheiată și stabilizată motivațional și că este direcționat permanent - și definitiv - de mobiluri interne de a progresa). Or, nu este chiar așa. Există o dinamică și o „fiziologie” a intereselor care se manifestă atât pe intervale mici, la nivelul unor acțiuni bine precizate, dar și la nivelul unor intervale mari și acțiuni de o viață. Este foarte probabil ca unii să fie mai dinamici la vârstele școlare și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cum ar fi redistribuirea sau proprietatea, ca și dinspre puterea politică și gestiunea ei, cum ar fi regimul libertăților de mișcare a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor, ca și dinspre sistemele societale, cum ar fi instituțiile. Economia nu rămâne invariantul fiziologiei intersubiectivității, ci se reconstruiește ca temei de raționalitate pentru reperele ce definesc contextele în care se procesează relația nevoi-resurse pentru a legitima intersubiectivitatea. Nu încape îndoială că este vorba despre o reașezare a semnificațiilor Economiei dinspre fizicalitate spre antropicitate, traseu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
1991Ă. Mult prea des aceste simptome devin de nesuportat și pacienții sunt fizic incapabili să mai primească chimioterapie sau sunt atât de stresați psihologic încât ei sau rudele lor refuză tratamentele ulterioare (Laszlo, 1983Ă. În ultima decadă progresele în înțelegerea fiziologiei și farmacologiei grețurilor și vomei au dus la o mai bună capacitate de controlare a acestor simptome, împreună cu reducerea stresului și anxietății ca și o consecință a acestei înțelegeri. O serie de studii controlate au evaluat eficacitatea hipnoterapiei în ameliorarea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
vag, nu știm cu ce seamănă: oare este făcut numai din materie? Este animat de un principiu spiritual: un suflet imaterial sau material? Coruptibil sau incoruptibil? Dezinteresul mărturisit al filosofului pentru problemele științifice exclude existența în opera lui a unei fiziologii, a unei patologii, a unei anatomii sau a unei medicine care ne-ar permite o abordare mai serioasă a chestiunii. Când unele texte vorbesc de egalitatea tuturor plăcerilor, de absența unor diferențe între plăcerile trupului și cele ale spiritului, când
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
vrei ambele vieți: trebuie să ni-l imaginăm pe Heracle bigam... MOMENTUL AL ȘASELEATC "MOMENTUL AL ȘASELEA" Sub semnul purcelului: epicurismul greco-romantc "Sub semnul purcelului \: epicurismul greco‑roman" XItc "XI" EPICUR și „plăcerea supremă”tc "EPICUR și „plăcerea supremă”" 1 Fiziologia filosofiei. Cu mult înaintea lui Nietzsche, care experimentează și teoretizează această evidență în prefața la Știința voioasă, Epicur afirmă că filosofăm cu trupul, dar că nu devenim înțelepți plecând de la orice stare corporală. O fiziologie a filosofiei în plin secol
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
EPICUR și „plăcerea supremă”" 1 Fiziologia filosofiei. Cu mult înaintea lui Nietzsche, care experimentează și teoretizează această evidență în prefața la Știința voioasă, Epicur afirmă că filosofăm cu trupul, dar că nu devenim înțelepți plecând de la orice stare corporală. O fiziologie a filosofiei în plin secol al IV-lea î.Hr., iată o idee de-a dreptul genială - încă una - la un filosof ce reușește să cristalizeze singur o gândire care, în ciuda formei fragmentare în care a ajuns până la noi, are o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în cerul filosofic, asemenea unui fulger uriaș și de lungă durată. Carnea gândește, trupul reflectează, materia elaborează, atomii cugetă. Și aceste procese complexe iau naștere sub învelișul unei ființe reductibile la numele ei. Identitatea unui filosof coincide foarte exact cu fiziologia, cu biologia, cu anatomia lui. Ce știm despre acest trup filosofic? Starea lui precară, fragilitatea lui, faptul că nu a cunoscut niciodată în viața lui ceea ce Nietzsche numește Marea Sănătate. Bolnav, plăpând, slăbănog, incapabil de excese care pot dăuna imediat
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de orice arta de a nu suferi? De a scăpa de dureri? De a cunoaște plăcerea pe care o dă absența tulburărilor? Metrodoros, discipolul iubit asociat amintirii sale în propriu-i testament de magistrul din Grădină, a consacrat o lucrare fiziologiei filosofului, intitulată Despre slaba constituție a lui Epicur. Carte care s-a pierdut, din păcate, și ea, dar în care, după câte se pare, am fi putut găsi o expunere exhaustivă a acestui fapt și a conținutului înțelepciunii epicuriene. Epicur
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
au folosit de trupul lor ca de un prieten complice - vor merge să țină tovărășie unui animal vestit pentru necumpătarea lui: porcul. Timaios detaliază chiar felul în care proasta întrebuințare, în timpul vieții, a părților trupului destinate reflecției și meditației modifică fiziologia: părțile inferioare sunt atrase spre pământ, membrele se scurtează, creierul se atrofiază și se apropie și el de sol, botul se lungește, râtul obligă la o abordare esențialmente olfactivă, deci animalică, a lumii. 3 O filosofie porcească? Epicur ascetul, trădat
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a unui petrecăreț roman: o plăcere de a trăi, o pace dobândită, o seninătate pe care nimic nu vine s-o tulbure - iată spre ce tind acești adepți din noua generație epicuriană. Teoria lui Epicur permitea, de altfel, această interpretare. Fiziologia filosofului fondator obligă la severitatea doctrinei: Epicur face din necesitate virtute și vrea ceea ce natura comandă pentru el. Ca emul al lui Pindar, el încearcă să devină ceea ce este! Dar gândirea lui nu condamnă plăcerea în sine. Desigur, el nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nu duce la o alienare, atunci ea este legitimă. Este cazul sexualității, pe care Lucrețiu n-o condamnă în sine, ci numai dacă impietează asupra seninătății înțeleptului. Pindar avea dreptate când ne îndemna să devenim ceeea ce suntem. În fața unei fiziologii, a unui cosmos, a unei biologii, a unei anatomii și a tuturor determinismelor posibile și imaginabile, individul dispune de o singură soluție: să consimtă la ceea ce-l face să fie ceea ce este. Libertatea lui se rezumă la a voi ceea ce
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
legii 90-91, 131; și plăcere 96, 131; teorie 58 fizica - abandonată de Aristip 114; și atomismul 37, 39-41, 62, 172, 266-267; și Democrit 53; epicuriană 188, 285-286; induce etica 40-41, 45, 114, 184-185, 239, 295; nucleară 39; și plăcerea 42-43 fiziologia - la Aristip 118; la Epicur 173, 235; filosofiei 171; și individualism 286-287; și reflecție 177 marea - la Democrit 54; furtună 229, 281; la Longin 229; Marea Roșie 35, 54; principiul lui Alfeu 17-19 Politică agora 16, 40, 55, 88, 102, 105-106
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fericirea” 159 1) Soarta literei „Y”. 2) Sub piei de animale. 3) Neînțelegerea iscată de pe urma unei bune reputații. 4) Să alegi între două femei. Momentul al șaselea - Sub semnul purcelului: epicurismul greco-roman 169 XI. Epicur și „plăcerea supremă” 171 1) Fiziologia filosofiei. 2) Grele vremuri, proastă reputație. 3) O filosofie porcească? 4) Patru, adică trei sau șapte. 5) Izbăvirea prin tratamentul atomic. 6) Moartea morții. 7) Sfințenia zeilor nepăsători! 8) Despre buna utilizare a durerii. 9) Dietetica și aritmetica dorințelor. 10
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ordinii și siguranței publice. La 1 septembrie 1971 lua ființă Centrul de Cercetări Psihofiziologice, serviciu independent în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ce avea în compunere două secții de Cercetare Psihofiziologică, o secție de Psihodiagnoză și Selecție profesională, precum și o secție de Fiziologie, Biochimie, Psihofarmacologie și Ergonomie. Serviciile de specialitate furnizate vizau, aproape în exclusivitate, selecționarea personalului pentru structurile de informații externe, de informații interne, contraspionaj, contrainformații economice, filaj și investigații, securitate, gardă. Ulterior, urmare a restrângerii gamei de servicii având drept criteriu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Unele legende Îi atribuie vindecarea miraculoasă a așa-zisei lepre a Împăratului, precum și botezul acestuia. Este comemorat la 31 decembrie. Fiziologul francez Étienne Jules Marey (1830-1904) a fost profesor de istorie naturală, a studiat diferite tehnici de Înregistrare grafică În fiziologie și a creat cronofotografia, care a precedat cinematografia. Piața de pește a Barcelonei. Stilul fotografului francez Eugène Atget (1856-1927) se baza pe limbajul testimonial și documentar, În care imaginile, neexperimentate tehnic, comunicau sugestiv. Opera sa a fost recunoscută În anii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
oamenii rezolvă diversele probleme ale vieții în societate. Emoțiile sunt o parte componentă a sistemelor prin care sunt rezolvate probleme legate de supraviețuirea fizică, de reproducere, de guvernare a grupului. Emoțiile primare cu bază biologică și universală implică experiența, percepția, fiziologia și comunicarea, rezolvând problemele survenite în contextul interacțiunilor sociale care au loc. Emoțiile elaborate reprezintă un pachet global de semnificații, comportamente, practici sociale și norme construite în jurul emoțiilor primordiale în societăți umane determinate (Keltner, Haidt, 2001, p. 207). 3.10
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
al emoțiilor (după Thoits, 1990, 193Ă Focalizarea Modul comportamental cognitiv Strategii focalizate pe situații Acțiuni, confruntare Căutarea de informații, de ajutor practic Retragere, permisiuni Reinterpretarea situațiilor Distragerea atenției Alungarea gândului Acceptarea situației Soluții fanteziste sau evadare Strategii focalizate pe emoții Fiziologie Efort fizic Utilizarea drogurilor/ abuzul de alcool Tehnici de relaxare Biofeedback Meditație Desensibilizare progresivă Hipnoză Gesturi expresive Chatarsis Trăiri profunde Relaxare în fantezii Rugăciuni Etichetarea Discuții defensive Reinterpretarea trăirilor Așadar, există numeroase moduri de rezolvare a discrepantei dintre emoțiile așa cum
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
rețea face parte din metodologiile asociate perspectivei relaționale în sociologie. Contrastând cu perspectiva sistemică - aceasta își împrumuta reprezentarea din biologie, concepând societatea ca pe un organism, caracterizat de o statică și o dinamică sociale, noțiuni corespunzătoare celei de anatomie și fiziologie ale „organismului” social 1 -, perspectiva relațională îndreaptă înțelegerea socialului către societate ca proces 2, ca șir de evenimente 3, ca o construcție 4 sau ca un câmp de relații 5. Propozițiile principale pe care se sprijină analiza de rețea sunt
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Studiul Durerii a elaborat următoarea definiție a durerii: „O experiență senzorială neplăcută, ce este legată fie de o leziune tisulară adevărată sau potențială, fie descrisă în termeni ce se referă la o astfel de leziune”. Din punctul de vedere al fiziologiei, durerea este un fenomen perceptiv complex, polimorf și multidimensional, ce asociază manifestări senzitive cu reacții somatice, vegetative, endocrine și psiho-afective de suferință, rezultate din însumarea unor stimuli de natură variată, mediați ascendent prin neurostructuri specifice și nespecifice la niveluri cerebrale
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de sănătate a organismului, se consideră că este utilă. În schimb, atunci când acțiunea sa reprezintă un factor de stres, ce are drept consecință dezechilibre morfo-funcționale trenante, durerea este evident nocivă. Trebuie menționat faptul că, în funcție de scopul urmărit, analgezic sau anestezic, fiziologia durerii nu comportă probleme de identitate, analgezia reprezentând doar o latură a anesteziei. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că durerea poate fi și subiectivă, lucru confirmat și prin efectul placebo, care oferă succese terapeutice până la 30% din cazurile
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
L’examen en psychiatrie de l’enfant, Encyclopédie Medico-Chirurgicale, Pédiatrie, Paris 4101.E.3, 1983. Dumitru, D., Ghid de recuperare funcțională, Ed. Sport-Turism, București, 1981. Dumitru, D., Reeducarea funcțională în afecțiunile coloanei vertebrale, Ed. Sport-Turism, București, 1984. Duțu, Șt., Teodorescu-Exarcu, Fiziologia și fiziopatologia respirației, Ed. Medicală, București, 1979. Enăchescu C., Tratat de igienă mintală, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1996. Epuran, M., Psihologia educației fizice, Ed. Sport-Turism, București, 1976. Flora, Doina, Tehnici de bază în kinetoterapie, Ed. Universității din Oradea, 2002
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
1985. Fröhlich, A., La stimulation basale, SZH/SPC, Lucerne, 1993. Génot, C., Leroy, A., Dufour, M., Neiger, H., Pierron, G., Péninou, G., Kinésithérapie, t. 1, Principes, Médicine-Sciences Flammarion, Paris, 2001. Glenn, Doman, Guérir est un devoir, Épi, 1988. Hăulică, I., Fiziologia umană, Ed. Medicală, București, 2002. Hunder, G., Clinica Mayo despre artrită, Ed. Albatros, București, 2000. Jegard, Suzanne, Programme d’éducation pour enfants multihandicapés, Publication Award, 1980. Joel, A., De Lisa, Bruce, M., Gans, Rehabitation Medicine. Principles and Practice, Lippincott-Raven, Philadephia
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
celălalt. Ca și în natură, în corpul omenesc sănătatea este asigurată de menținerea echilibrului între yin și yang. Când se strică acest echilibru, apar bolile sau disfuncțiile. În medicina occidentală se pune accentul pe structurile fizice ale corpului. Anatomia și fiziologia studiază aceste structuri, de la cele mai mari oase, mușchi și piele, până la cele mai mici celule, sau chiar molecule. Această hartă structurală constituie baza medicinei moderne. În schimb, în medicina chineză tradițională se pune accentul pe proces, și nu pe
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
în care trupul său poate fi manipulat în timp real prin Internet. Concepția de bază a artistului este, în cadrul tuturor acestor postulate teoretice pe care le probează prin performările sale artistico-tehnologice, că ne aflăm la sfârșitul metafizicii bazate pe principiile fiziologiei umane. Tehnologia este, pentru Stelarc, cea care definește ceea ce este uman, deoarece constituie o parte a naturii umane. Prin urmare, teoria și practica artistului depun mărturie pentru constituirea postumanității tehnologice sub formă de postevoluție corporală. Fie că examinează corpul uman
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]