3,170 matches
-
gata, am terminat cu sentimentalismele. Vreau, maestre, în continuare, să vă anunț că am făcut și eu pasul cel mare. Ajutat de un prieten geolog, Daniel Juverdeanu (cel despre care v-am zis la telefon că vrea să vă cunoască), flăcău de treabă și dezinteresat ca Apolo, am predat și eu o mapă cu poezii la „Cartea românească”. Prietenul meu este un apropiat al doamnei Maria Graciov, pe care bănuiesc că o cunoașteți, și fost coleg cu fiul acesteia, poet și
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
văzută de vreun turist,ieșind din camera unui bărbat, cu toate că nimeni nu cunoștea statutul lor. Cu un sărut prelung se despărți de iubit, intrând în cameră să încerce un somn măcar de două - trei ore, până se vor trezi și flăcăii ei. Dimineața după micul dejun oferit în prețul de cazare de către gazde, cu specificul sărbătorilor pascale, băieții și-au luat mingea sub braț și au plecat însoțiți de alți ștrengari de vârsta lor, să închege o miuță pe tăpșanul de lângă
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
fel ca și tine, jur și eu pe același altar, că voi face tot ce depinde de mine să fim o familie fericită dacă ne vom căsători. - Mulțumesc iubito! și o sărută scurt pe obraz. Cum apăruseră în fața vilei și flăcăii Adrianei, cei doi îndrăgostiți au încetat să-și mai facă jurăminte, însă cine i-ar fi privit cu atenție, ar fi descoperit cum ceva mirific și suav plutește în aer și-i învăluie, acoperindu-i cu un dulceag parfum de
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
la încheietura mâinii sau prins în piept cu convingerea că toate dorințele se vor împlini. Decâtva timp, semnificația mărțișorului s-a pierdut odată cu trecerea anilor. În comunitățile tradiționale bucovinene fetele ofereau cu multă bucurie mărțișorul, în ziua de 1 martie, flăcăilor din sat, obicei care s-a păstrat până astăzi. Mărțișorul era purtat de către copii timp de 12 zile sau până la anumite sărbători de primăvară (Mucenici, Blagovistenie, Florii, Sfintele Paști), până la înflorirea pomilor fructiferi sau a unor arbuști precum măceșul. În
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
Legenda nr. 5 Povestea continuă. Cum pe vremea aceea, regatul lui Minos era cel mai puternic din regiune, i-a înfrânt pe atenieni în război și l-a obligat pe regele Atenei, Egeu, să-i trimită periodic drept tribut șapte flăcăi și șapte fecioare, pentru a-i potoli poftele Minotaurului. Teoretic pofte gastronomice, nu sexuale, dar poți să știi ce se petrecea în străfundurile Labirintului? Motivul oficial al războiului cu Atena se cunoaște, dar nu merită să-l povestim, știm cu toții
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție ) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că aveam nevoie de distracție, ei ne lăsau să le călărim caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și noi să mănânce struguri sau pepeni. Era un troc
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
te apucă greața. Câte unul din cei mari, aflâd, îl îndeamnă: - Ia mă, cum o faci? - Nu fac eu așa ceva... - Minte... - Minte... - Hai mă, arată. - Nu vreau! Pe Rașka îl îndeamnă momindu-l cu câte o monedă. Rașka e ditamai flăcăul. Când vede moneda își exprimă pe dată dorința de a o avea: - Rașka, Rașka, Rașka... Pricepe ce trebuie să facă ca să o capete. Își scoate membrul și și-l freacă în mână: - Rașka, Rașka, laba, laba... Femeile și fetele zoresc
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
Sinaia, însă mai aștept pe cineva să sosească cu alt tren. - Da? Atunci vacanță plăcută și timp frumos pentru excursii! - Mulțumesc! Paloarea Săndicăi căpătată în aerul închis din vagon se transformă într-un val de roșeață când mâna puternică a flăcăului o prinse pe a sa luându-și la revedere. Tânărul se depărtă de-a lungul peronului cu geanta în mână. Săndica îl privea cu nostalgie. Ce băiat frumos. Cine se va bucura oare de tandrețea brațelor sale puternice și de
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
au existat și encierros - denumirea dată curselor ocazionate de mânarea vitelor către sau dinspre arena destinată luptei „oficiale”. Ele s-au cristalizat ca alternativă binevenită poporului de rând. „Pe acoperișuri, pe stâlpii felinarelor, prin cele mai neașteptate locuri atârnă ciorchine flăcăi și bărbați în toată firea” - descria la 1966 Juan Goytisolo în romanul său „Señas de identidad”. Femeile țipă isteric, provocând taurul și ațâțând bărbații, mulțimea entuziasmată urlă în mod barbar, toată lumea combate, cu toate mijloacele. „E un public simplu, primitiv
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
a-i lăsa să iasă, apoi se închide și arhanghelul continuă să-și rotească paloșul.) ACTUL II (O căsuță modestă din lemn și chirpici. În ea, patru persoane: Adam și Eva, mult schimbați, împreună cu fiii lor Cain și Abel, doi flăcăi chipeși și zdraveni.) Scena 1 (În faptul zilei) Adam: (cu însuflețire) De nopți și nopți îmi dă târcoale un vis profund și insistent: (adresându-se cu deosebire Evei) Întâi doar eu, apoi cu tine mă văd în al meu element
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
ca al lor. Necunoscând pe nimeni din sat, se gândea ca nu cumva să mănânce bătaie de la băieții din Teșila, așa că s-a lăsat cam greu convins să vină la dans, fiind o fire mai temătoare. Valentinei îi plăcea de flăcău. Spera să se logodească cu el într-o zi. Se mai aventurase ea cu băieții din sat, pe tărâmul lunecos al amorului, dar, ca la țară, se mai auzea câte ceva despre aventurile fetelor, că, de, băieții dacă nu se lăudau
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
succeselor sexuale, nu se considerau bărbați, așa că ar fi preferat să se mărite cu unul din alt sat, unde nu era cunoscută. Campioana la întâlnirile de amor însă era Eleonora. Nu rata nici o ocazie. Cum îi plăcea de câte un flăcău, cum se lăsa plecată în lumea simțurilor plăcerilor trupești. Chiar dacă acum era majora, prima deflorare o avusese încă de prin clasa a șaptea, cu un băiat mai mare, în poiana Lui Toader. În pădurea ce se întindea de la marginea satului
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
mic cu un an și ceva, motiv pentru care era tachinată de către surorile sale. Și la cele mici începuseră să le crească sânii ca la orice adolescentă, însă nu depășiseră stadiul unei piersice ce încăpea în căușul unei mâini de flăcău mai mărișor. Blănița le era micuță, abia dacă se observa, motiv pentru care se și rușinau când se dezbrăcau în fața surorilor. Scalda în apa râului era însoțită de gălăgia și voioșia celor patru Iele ale pădurii, plăcut surprinse de temperatura
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
Doar el a înțeles că nimeni nu l-a iubit pe lume cu atâta devotament. Nici familia lui nu mai avea speranțe că se va mai face vreodată bine. Și s-a făcut. Și-i făcuse “mititelei”un drac de flăcău, că veneau înnebunite nemțoaicele an de an la mare, la noi...pentru „vrăjelile lui”. La toate urâtele le găsea prieteni și organiza excursii în Deltă, seară dobrogeană, la mă-sa-n curte, discoteci, plajă la nudiști...toate nebuniile mării. Prima
LA MALUL MĂRII NEGRE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366754_a_368083]
-
când este vorba de amor. Gândurile i-au fost întrerupte de Mircea, care o întreba dacă nu dorește să iasă afară în fața căminului cultural, să se mai răcorească, aerul fiind irespirabil în sala banchetului. Oare ce și-a propus acest flăcău? se întreba Săndica, privindu-l cu insistență. Văzându-l liniștit, temerea că el nu a priceput nimic din mesajele corpului său se accentua. Nu-i nimic. Mai este până la plecare, își spuse Săndica. De fapt nu îi era teamă. Era
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
s-au născut încă din timpul omului preistoric, devenind apoi o bucurie înmulțită în timpul sărbătorilor, la antici, iar mai târziu în creștinism. Maria Mocanu le-a cules cu dragoste și grijă și le-a rânduit pe capitolele „Protocolare”, Cosmogonice”, „Profesionale”, „Flăcăul și fata-iubiți și pețitori”, „Familiale”, „Despre cultura domnească”, „Edificatoare și moralizatoare”, Biblice și apocrife”. Capitolul „Biblice și apocrife” cuprinde intertitlurile „Adam”, „Vestea nașterii”, „Maica Domnului, ospitalitatea și bunăvoința pomilor și dobitoacelor”, „Crăciun și Crăciuneasa”, „Uciderea pruncilor”, „Maica Domnului cu pruncul
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile, legată cu brâul-curcubeu, ia de un alb strălucitor ca petalele ghioceilor, băsmăluța legată sobru sub bărbie, umbrindu-i discret ochișorii albaștri, care caută galeș spre flăcăii ce se întrec în goana cailor, ținând frâul cu o mână iar cu cealaltă învârtindu-și căciulile pe deasupra capului, chiuind, crezându-se fiecare ca fiind cel mai frumos dintre frumoși și cel mai viteaz dintre viteji. Și cum primăvara este
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
un munte la altul ca să treacă pe umerii lor pâlcuri cu căruțe cu fân vioriu. Sus, se schimbă gărzile la palatul Lunii, dedesupt, râurile schimbă între ele zăvoaie, pești nemuritori, sălcii și hore în care se învârt, până la pierderea minții, flăcăi amețiți de zânele apelor „(...) Despre iele sau zânele nopții mi-a povestit bunica, veneau la miezul nopții, am scris și eu un poem despre ele, inspirată fiind de poveștile ei. Sună telefonul. Mă trezesc din visare. E sora mea cea
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
domnie (în dreapta), iar dedesuptul moțiunii o inscripție a Cetății Albe din 1476, la care se adaugă și două strofe din poezia Zaridei Sylvia: „Bucurați-vă surori mândre și vă veseliți/ Împreună regăsite, lângă maica ce iubiți/ Jucați hora înfrățirii cu flăcăi dintre stejari/ Hora sfântă a dezrobirii, hora României Mari.// Iar când falnic viitorul, va păstra în veci solia,/ Basarabia rămâne pe veci a țării noastre rai;/ Ca în hrisoave să rămână Ferdinand și cu Maria,/ Prea slăviți în România pe
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
și va fi martorul poveștii de dragoste dintre Firu și Zina și povestea de prietenie dintre Mura și Eva. Românul este alcătuit din mai multe povestiri care se leagă între ele. Autoarea conturează fiecare personaj în parte. Firu este un flăcău sănătos, harnic și ambițios: își construiește o casă ajutat de rude, prieteni, vecini ca să fie în rândul lumii atunci când se va căsători. Acesta se căsătorește cu Zina care îi apare în vis în focul mergător, scena desprinsa parcă din lumea
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
ce te pot ajuta? Dar dă-mi voie să-ți prezint logodnica. Roșie ca focul Anica se prezentă. Era șocată de noul epitet folosit de Ionel. Încă nu avea glas așa că și-a șoptit doar numele și atât tot! Ambii flăcăi au zâmbit pe sub mustață și și-au continuat conversația întreruptă de prezentare. - Ionele salvează-mă! - Ai probleme cu Mira? - De fapt cu familia ei. Unde putem sta de vorbă? - Păi ieșim în larg pe iaht. - Bună ideea. Ne putem îmbarca
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
92) Toți Munții noștri poartă în pântecele lor, plămada sfintelor și mucenicelor Altare. Toate câmpiile noastre poartă în sânurile lor busuiocul sfintelor moaște ale biruitorilor daci. Toate văile și vâlcelele noastre și-au țesut covoarele verzi din vinul jertfei falnicilor flăcăi ai Neamului. Toate Apele creației, poartă în scutecele lor cristaline, șoaptele și murmurul Doinelor nepieritoare. În clopotul inimii Mariei dangăne tot plânsul, întreaga sărăcia, nefasta urgie, rușinoasa înstrăinare, zborul frânt al nădejdii, norul lăcustelor pustiitoare, prăpădul păgân, care clocotește în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
I-a plăcut vocea plină de culoare, frazarea inteligentă, sinceritatea simțirii, dar i-a surprins mai ales stilul autentic al cântecului popular, proaspăt și nealterat, ca un fruct cules de-a dreptul de pe ramura lui. „Strigă în horă ca un flăcău din Țara Oașului, mi-a șoptit la ureche. E, într-adevăr uimitoare! Transilvăneancă? m-a întrebat. Nu, i-am răspuns râzând. E dintr-o mahala a Bucureștilor. E la ea acasă în toată țara, ca orice artist adevărat. Mi-ar
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Autorului Balada Tătară Trei cai, unul alb, unul negru și unul roșu tăiau mai iute ca vântul întinderile câmpiei aurii. Cel alb era strunit de un tânăr falnic și plăcut la înfățișare, cel negru era ținut în frâu de un flăcău mult mai tânăr, iar cel roșu era călărit de un oștean în vârstă, cu mustăți răsucite și priviri încruntate. Tânărul falnic era chiar fiul cel mare al Împăratului Tătarilor, cel mai viteaz și mai vestit dintre fii împăratului și moștenitorul
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
chema Liuba. Vichentie avea un picior mai scurt și șchiopata când mergea, cu toate astea fugea mai iute ca mine și mă purta mereu în brațe măcar că eram câtă mai șoldanul deoarece aveam vre-o 4 ani, deci eram ditamai flăcăul cum se laudă mămică cu mine. În Rusia veniseră la putere bolșevicii, cei ce erau de partea tarului erau măcelăriți fără milă, si care au putut au fugit unde au văzut cu ochii. Unul dintre aceștia era și prietenul meu
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]