2,756 matches
-
urmă! Obiectivul prim al românilor era, fără Îndoială, eliberarea Basarabiei și Bucovinei. Armatele române nu s-au oprit Însă la Nistru. Au mers mai departe, În ceea ce s-a numit „cruciada Împotriva bolșevismului“. Au fost, pe frontul de est (În flancul sudic), principalul auxiliar al germanilor. Românii au cucerit Odessa, apoi Crimeea, și au ajuns până la Stalingrad și În Caucaz. A urmat retragerea. În aprilie 1944, rușii pătrund În Moldova. Concomitent, anglo-americanii desfășoară o serie de atacuri aeriene, vizând În mod
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pentru expediția de pedeapsă contra lui Ștefan-Vodă. Soliman vine de la Scutari. În August 1474 Soliman era la Sofia Fine Dechemvrie 1474 Soliman pătrunde în Moldova. la 10 Ian. 1475 într-o Marți dimineața Ștefan atacă în față cu secuii, în flanc el însuși, și în spate portarul Sucevei. Marți Miercuri Joi Vineri, Turcii au fugit, unii au ajuns până la apa Smilei s-au înecat în Siret și Dunăre. Zilele anilor 1474-1475 S 1 Ian. 1474 D 2 Ianuarie D 9 D
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Al. Gonța a fost de părere că schimbarea direcției de marș spre Suceava s-a datorat faptului că Matei nu voia să primească lupta într-un loc ales de Ștefan. Era însă o greșeală de strategie, pentru că Ștefan rămânea în flancul și în spatele armatei sale. Ajuns la Baia în seara zilei de 14 decembrie, Matei Corvin a dat dispoziții să se întărească apărarea târgului cu valuri de pământ, așa cum scriu Ștefan, Dlugosz și Bonfinius. Ștefan și-a așezat oastea între râurile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
practic, nelimitată. Judecând din punct de vedere militar, Țara Românească poate fi apărată cu succes de turci numai din Transilvania, pentru că de aici se putea respinge de oriunde ar fi venit un atac turcesc, iar Severinul, în posesia Transilvaniei, acoperea flancul drept al țării. Atunci când Transilvania se va constitui ca principat independent, iar principii transilvăneni vor colabora cu domnii munteni, Țara Românească se va putea apăra cu succes de turci. Momentele luptei antiotomane din vremea lui Mircea cel Mare, Mihai Viteazul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Supunerea Moldovei mai însemna libertatea de acțiune spre centrul Europei. Ștefan cel Mare, prin politica sa de nesupunere față de Poartă, se dovedea o piedică serioasă pentru planurile sultanului. Prin așezarea Moldovei și a Țării Românești, românii puteau să atace din flanc orice desfășurare de forțe otomane în regatul ungur. De aceea, trebuia asigurată aripa dreaptă a stăpânilor turcești și a expedițiilor de cucerire, pe care sultanii le făureau în seraiurile de pe malul Bosforului. Era un plan, i-am spune, de largă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
polone, ca să nu-i poată veni nici ajutoare și nici hrană. „Și acea întărire, precizează cronicarul, era pretutindeni peste două mile; nici câmpul nu l-au părăsit pentru a lupta cu polonii necontenit, pe care, însă, îi nimicea regulat din flancuri”. Asediul Sucevii a ținut până la 18 octombrie. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că leșii „au bătut 3 săptămâni, ziua și noaptea, dar nimic n-au reușit”. Înțelegând că nu poate cuceri cetatea, Ioan Albert s-a adresat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au crezut că i-au speriat pe cumani și au făcut imprudența să îi urmărească, iar când rândurile lor erau dezorganizate și într-un loc potrivit, Ioniță a atacat cu oamenii săi, dar și cu cumanii, care au revenit în flancurile inamicului. O manevră, pe care au folosit-o și oștenii trimiși de Alexandru cel Bun regelui Poloniei, în timpul luptelor cu cavalerii teutoni. Conviețuirea timp de câteva secole cu populații asiate și, mai apoi, vecinătatea cu acestea au influențat armamentul și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
raportul făcut de Matteo Muriano, în 1502, după ce arăta care este puterea militară a Moldovei, îl informa pe dogele Veneției în legătură cu importanța Moldovei pentru creștinătate, atunci când s-ar organiza o campanie contra turcilor, pentru că „de aici s-ar putea ataca flancurile acestui perfid sultan turcesc și din câte îmi spun mulți oameni vrednici, demni de încredere și negustori care vin de la Constantinopol, turcii au mare frică de acest domn și de creștinii ce și-ar face drum prin această Țară”. După
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Joffre: „Această nouă pretenție ar avea drept consecință să ne oblige a ocupa linia Varna-Razgrad-Rusciuk, dar chiar și dacă noi am accepta aceste condiții, care ar deplasa centrul de greutate al operațiunilor noastre spre sud și la extremitatea stângă a flancului nostru, românii vor impune, desigur, o nouă cerință după obiceiul lor, pentru a câștiga timp, până în momentul când vor fi siguri că vor atinge fără sforțare rezultatele pe care și le-au propus. Trebuie să-i facem pe români să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
au încercat să recucerească reduta Grivița 1, căpitanul Moise Grozea din statul major al Diviziei a IV-a Infanterie a introdus în luptă forțele proaspete, sosite chiar în seara de 30 august / 11 septembrie și a declanșat un contraatac pe flancuri al Batalionului 2 din Regimentul 14 Dorobanți și al Regimentului 12 Dorobanți. După o luptă violentă la baionetă, turcii au fost opriți, respinși din redută și obligați să se retragă în pozițiile de unde veniseră. La 15 septembrie Divizia a II
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Adrian, Dana Maria Barb, a "suferit" din cauza "dosarului", adică a "originii burgheze" (!?!), deși ea a fost racolata de DIE, plantata într-o firma de comerț exterior (la terminarea facultății) și trimis~ în misiune în Siria, Norvegia și Olanda (în flancul NATO). Marin Nastase a colaborat eficient cu DIE, ca și fiul lui, Adrian, care "activă" în cadrul Secției de Străini în trecere pe teritoriul României, etc. De aceea, pare hazliu, azi, cănd instituția CNSAS, care aparține de PSD, comunica, simplu, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
a lui Doboș, Vraciu a reluat cu călcâiul pe lângă poartă din 4 metri, în loc să pună latul pentru un gol sigur. Oaspeții au ieșit încet-încet la joc, din ce în ce mai curajoși, iar în minutul 38, exbăcăuanul Sascău a avut o acțiune periculoasă pe flancul stâng, însă șutul său în diagonală a fost reținut de Stamatin. Primul gol a căzut în minutul 41, după un corner contestat de oaspeți, când Doboș a centrat precis pentru lovitura imparabilă de cap a lui Vraciu, din 8 metri
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ale sale. Nu Înseamnă nimic faptul că fortăreața era construită astfel Încît să poată controla cele două văi abrupte care duc În oraș. Zidurile dințate Însemnau că atunci cînd erau atacați de dușmani, incașii Îi puteau ține ostatici pe trei flancuri, și dacă totuși reușeau să treacă de această defensivă, dădeau de un al doilea zid similar și apoi de un al treilea. Apărătorii cetății aveau spațiu de manevră și posibilitatea de a se concentra asupra contraatacului. Toate acestea, plus gloria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ciudat secol XX Partea cea mai urîtă a atacului meu de astm a trecut, iar acum mă simt aproape bine, deși uneori trebuie să recurg la noua mea achiziție, un inhalator franțuzesc. Resimt puternic absența lui Alberto. Am senzația că flancurile nu-mi mai sînt apărate În fața vreunui atac ipotetic. Din clipă-n clipă mă-ntorc peste umăr ca să-i Împărtășesc cîte o observație, dar Îmi dau seama că nu mai e lîngă mine. E adevărat, nu prea am de ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cu 2 iulie 1941, Hitler a decis un atac peste Prut, din spațiul de la est de Botoșani, cu direcția spre nord-est. Fuhrerul a cerut generalului Ion Antonescu, să întreprindă o ofensivă care, să aibă drept scop paza spre sud-est a flancului ca și, protecția României spre sud, inclusiv teritoriul petrolifer. Misiunea de a elibera partea de nord a Bucovinei și ținutul Herța a revenit Armatei 3 române al cărei Comandament a fost reinvestit cu atribuții operative în noaptea de 2 spre
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în larg. Postul nostru de observație e undeva la nivelul punții superioare sau poate chiar mai sus și de acolo ne uităm fascinați, și din ce în ce mai neliniștiți, la fîșia întunecată de apă care crește ca o pată între cheiul italian și flancul vaporului ce se desprinde de el. Tot așa, atunci cînd vaporul se huțupește să reziste unei furtuni, nu-l vedem din afară ; rămînem înăuntru, unde pasagerii se ciocnesc de toți pereții și unii de alții de parcă ar fi bătuți cu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Au mai apărut niște chestii atunci. S-a spus: Dom'le, vin parașutiștii în pădurile de la Brănești!" Auzind comandanții asta, au spus: Rămâi acolo că s-ar putea să fie nevoie de tine în zona Brănești!" S. B.: Da, pe flancul ăla, acolo. M. M.: Pentru București erau unitățile din oraș: era Regimentul 22 Tancuri pe Olteniței, Regimentul 2 Mecanizat pe Olteniței, Regimentul 1 Mecanizat pe Antiaeriană. Deci, erau toate astea. Începuseră să vină trupele din afară: de la Slobozia, de la Caracal
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
a fost consemnul ca, în momentul în care se trage la biuta de la SRC, atunci deschidem foc. Acesta a fost consemnul. La biută era locotenent-major Iancu, cel de la Plutonul de transmisiuni, care a spus: "Comanda e la mine, pe tot flancul acesta!". Locotenent-major Panait Roland mi se pare că era chiar atunci ofițer de serviciu și i-a spus: "Iancule, vezi, ai grijă ce faci aici! Nu faceți prostii, fără exces de zel!" Pe toată perioada după ce am primit armament ni
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și pune turbanul pe cap. "La luptă! Pentru Moldova și Ștefan!!" dă năvală Olena luptând. "Jos cu Mahomed!!" nu se lasă Petru mai prejos. Ștefan luptă cu un sul de pergament, încearcă cu disperare să se apere, dar, atacat din flancuri, copleșit, e doborât, tăvălit, burdușit, ghigosit, gâdilat, fiecare cu jumătatea sa cucerită cu sacrificii și dragoste... Tatarilor!! Aer!! Mă ucideți!! strigă Ștefan râzând, sufocat sub ploaia de sărutări, dar bucuros de hârjoană. Sora intră ca o vijelie și începe să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Gheorghe și mulți alții. În anul 1941, la 12 iunie, I. Antonescu este înștiințat de către Hitler de „planul Barbaross” printr-o ședință comună. În urma discuțiilor purtate, Antonescu acceptă printre altele și funcția de comandant al trupelor române și germane, din flancul drept al frontului germano-sovietic, amintindu i Fuhrerului problema teritorielă a României și acesta îl asigură prin promisiunea, că așa va fi. În urma înțelegerii, la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Gheorghe și mulți alții. În anul 1941, la 12 iunie, I. Antonescu este înștiințat de către Hitler de „planul Barbaross” printr-o ședință comună. În urma discuțiilor purtate, Antonescu acceptă printre altele și funcția de comandant al trupelor române și germane, din flancul drept al frontului germano-sovietic, amintindu i Fuhrerului problema teritorielă a României și acesta îl asigură prin promisiunea, că așa va fi. În urma înțelegerii, la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
om, doar mlaștini unde berzele în căutare de broaște își înălțau silueta ascuțită printre stufărișuri. Acest traseu terestru te făcea să pierzi priveliștea feerică oferită de sosirea cu vaporul în golful ca un arc de cerc, încadrat de munții cu flancurile acoperite de păduri încă intacte și dominați la intrare de creasta înzăpezită a Olimpului cu șalele acoperite de păduri încă intacte. La răsăritul soarelui, această panoramă era o adevărată mîngîiere pentru ochi, de la oglinda opală a mării pînă la albastrul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fost o surpriză și un avertisment. Nemulțumirea bulgară s-a resimțit, deoarece era vorba de o regiune rîvnită de ambele state, fiind întețită și de un alt motiv. Bulgarii, presați să coboare spre Marea Egee trebuiau să se opună amenințării, din flanc, ce venea de la fortăreața Adrianopol, care trebuia izolată prin încercuire. Dar armata lor nu avea material de asediu necesar, în timp ce sîrbii aveau baterii de obuzerie grele de la Skoda (material de artilerie special făcut pentru Austria, de care s-a folosit
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
martor, la palatul Luxembourg, în procesul de la Curtea Supremă, după cum voi relata mai departe. Un ultim element. Alături de înfrîngerea românească, care contribuia la deprimarea spiritelor, în Italia mai era și lipsa de rezultate folositoare pe frontul bulgar al armatei din flancul oriental, armată creată din voința clarvăzătoare a lui Briand. Apatia generalului Sarrail era subliniată de presă cu o îndîrjire care trăda anumite ranchiune adunate împotriva Franței. Astfel, comandantul șef al armatei de la Salonic sosi la Roma într-o ambianță de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dorsalei, sau formatul denumit « în ramă », deci cu solzii situați în lungul dorsalei și pe partea ventrală). Menționăm, de asemenea, că adeseori aspectul solzilor de pe cele două laturi ale corpului nu erau identice, astfel că s-a ales pentru sortare flancul stâng al corpului, fiind cel mai frecvent vizualizat. 4.3.2. Metoda încrucișărilor Intrucât nu s-au obținut rezultatele scontate din selecția multianuală a crapului de Podu Iloaiei cu înveliș redus de solzi, s-a utilizat cealaltă metodă de ameliorare
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]