916 matches
-
externă, precum și răsucirile. Abducția υ Pacientul: așezat pe un taburet, brațele pe lângă corp. ω KT este plasat în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: abducția brațului. Fig. IX.8 a, b υ Pacientul: în decubit lateral, genunchii în flexie, brațul afectat în flexie 90° pe torace. ω KT este plasat în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: abducția și rotația externă a brațului prin ridicarea antebrațului de pe torace la 90°. Fig. IX.9 a, b Adducția υ
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
υ Pacientul: așezat pe un taburet, brațele pe lângă corp. ω KT este plasat în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: abducția brațului. Fig. IX.8 a, b υ Pacientul: în decubit lateral, genunchii în flexie, brațul afectat în flexie 90° pe torace. ω KT este plasat în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: abducția și rotația externă a brațului prin ridicarea antebrațului de pe torace la 90°. Fig. IX.9 a, b Adducția υ Pacientul: în decubit dorsal
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a, b υ Pacientul: în decubit ventral pe masă, brațul în abducție 90°. ω KT este în lateral, P pe cot, CP proximală a brațului. Acțiunea: adducția brațului și atingerea fesei opuse cu mâna pacientului. Fig. IX.11 a, b Flexia (proiecția înainte sau anteducția) υ Pacientul: în decubit dorsal, antebrațul la 90° pe torace. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe umăr. Acțiunea: ridicarea brațului înainte la 90° și fixarea umărului pe masă prin
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: prin bascularea distală a antebrațului se obține rotația internă la nivelul articulației scapulo-humerale. Fig. IX.17 a, b Rotația externă υ Pacientul: așezat pe un taburet, antebrațul în flexie de 90°, cu sprijin pe coapsă. ω KT este plasat în spate, P pe treimea proximală a antebrațului, CP sub axilă. Acțiunea: deplasarea antebrațului flectat spre înapoi, cu ușoare tensiuni finale. Fig. IX.18 a, b υ Pacientul: în decubit
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
KT este plasat în spate, P pe treimea proximală a antebrațului, CP sub axilă. Acțiunea: deplasarea antebrațului flectat spre înapoi, cu ușoare tensiuni finale. Fig. IX.18 a, b υ Pacientul: în decubit dorsal, brațul în abducție 90°, cotul în flexie la 90°. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP cu degetele 2-5 sub axilă, policele pe umăr. Acțiunea: ridicarea antebrațului de pe planul mesei și deplasarea spre cap a mâinii pacientului. Fig. IX.19 a, b
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
exercițiu de dezvoltare a forței musculare: υ Pacientul: în așezat, cu brațul afectat în extensie pe masă, în supinație. ω KT este plasat în lateral, P sub treimea distală a antebrațului, CP pe braț. Acțiunea: se solicită pacientului să execute flexia antebrațului pe braț. Fig. IX.20 a, b Se constată la unii pacienți imposibilitatea de a efectua această mișcare, deși încearcă. Prin palpare, se poate evidenția contracția musculaturii flexoare, care este însă insuficientă pentru a realiza deplasarea segmentului. KT susține
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
să-și orienteze atenția asupra acțiunii kinetoterapeutului. Se urmărește ca în timpul deplasării pasive a segmentului pacientul să încerce o contracție (atât cât este posibil) a grupelor de mușchi aferente (F2). υ Pacientul: așezat pe taburet, brațul pe lângă corp, cotul în flexie la 90°. ω KT este plasat în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: se solicită depărtarea alternativă în plan sagital și frontal a brațului, în funcție de nivelul restant de forță a pacientului. Fig. IX.22 a, b Adducția se
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
porțiunea lungă a tricepsului, coraco-brahialul și porțiunea scurtă a bicepsului. υ Pacientul: în decubit dorsal, la marginea mesei, brațul în abducție, întins. ω KT este plasat lateral, P pe fața palmară a mâinii, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia cotului, aducerea brațului lângă corp. Fig. IX.23 a, b Fig. IX.23 c υ Pacientul: așezat pe taburet, brațul întins în abducție și retroducție. ω KT este plasat în spate, P pe articulația pumnului, CP pe treimea distală a
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
brațului lângă corp. Fig. IX.23 a, b Fig. IX.23 c υ Pacientul: așezat pe taburet, brațul întins în abducție și retroducție. ω KT este plasat în spate, P pe articulația pumnului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia cotului, asociată cu apropierea brațului de corp. Fig. IX.24 a Fig. IX.24 b, c Anteducția sau antepulsia este realizată de către marele pectoral (fasciculul clavicular), coraco-brahialul, scurtul biceps și fasciculul anterior al deltoidului. υ Pacientul: în decubit dorsal, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
deltoidului. υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul pe lângă corp. ω KT este plasat lateral, P pe articulația pumnului, CP pe cot. Acțiunea: anteducția brațului. Fig. IX.25 a, b υ Pacientul: așezat pe taburet, brațul afectat cu cotul în flexie, palma pe coapsă. ω KT este plasat lateral, P pe articulația pumnului, CP la nivelul treimii proximale a brațului. Acțiunea: anteducția brațului cu extensia cotului. Fig. IX.26 a, b Retroducția sau retropulsia - mișcarea este susținută de mușchii marele și
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
apropierea antebrațului de planul mesei spre cap. Fig. IX.30 a, b Rotația internă, ca și cea externă, are cea mai mare amplitudine dacă brațul este în abducție la orizontală. Articulația cotului Mișcările în articulația cotului sunt limitate numai la flexie și extensie. Mișcarea de flexie constă în apropierea antebrațului de braț, în timp ce extensia este îndepărtarea antebrațului de braț. Mișcarea de flexie este realizată de mușchii brahial anterior și biceps brahial, iar cu rol accesoriu participă mușchii epitrohleeni și epicondilieni, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
spre cap. Fig. IX.30 a, b Rotația internă, ca și cea externă, are cea mai mare amplitudine dacă brațul este în abducție la orizontală. Articulația cotului Mișcările în articulația cotului sunt limitate numai la flexie și extensie. Mișcarea de flexie constă în apropierea antebrațului de braț, în timp ce extensia este îndepărtarea antebrațului de braț. Mișcarea de flexie este realizată de mușchii brahial anterior și biceps brahial, iar cu rol accesoriu participă mușchii epitrohleeni și epicondilieni, cu precădere lungul și scurtul supinator
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mare amplitudine dacă brațul este în abducție la orizontală. Articulația cotului Mișcările în articulația cotului sunt limitate numai la flexie și extensie. Mișcarea de flexie constă în apropierea antebrațului de braț, în timp ce extensia este îndepărtarea antebrațului de braț. Mișcarea de flexie este realizată de mușchii brahial anterior și biceps brahial, iar cu rol accesoriu participă mușchii epitrohleeni și epicondilieni, cu precădere lungul și scurtul supinator, ultimii doi numai în condițiile antebrațului în pronație. În mișcările cu contrarezistență participă toți flexorii, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Mișcările în articulația radio-cubitală sunt de răsucire. Când aceasta se face în interior - palma privește în jos, iar policele înăuntru -, se numește pronație; când răsucirea se face în exterior - palma privește în sus, iar policele în afară -, se numește supinație. Flexia și extensia în articulația cotului influențează calitatea pronației și supinației astfel: prin flexia antebrațului pe braț pronația este diminuată, iar în extensia antebrațului mișcarea de pronație este mai amplă. Mușchii pronatori principali sunt: rotundul pronator, pătratul pronator, iar ca mușchi
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
palma privește în jos, iar policele înăuntru -, se numește pronație; când răsucirea se face în exterior - palma privește în sus, iar policele în afară -, se numește supinație. Flexia și extensia în articulația cotului influențează calitatea pronației și supinației astfel: prin flexia antebrațului pe braț pronația este diminuată, iar în extensia antebrațului mișcarea de pronație este mai amplă. Mușchii pronatori principali sunt: rotundul pronator, pătratul pronator, iar ca mușchi accesorii sunt: primul radial extern, marele palmar, brahioradialul și anconeul. Mușchii supinatori principali
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pronator, iar ca mușchi accesorii sunt: primul radial extern, marele palmar, brahioradialul și anconeul. Mușchii supinatori principali sunt: scurtul supinator și bicepsul brahial, iar camușchi accesorii, brahioradialul extensor propriu și lungul extensor al policelui (Baciu, 1981). Mobilizările pasive ale cotului Flexia υ Pacientul: în așezat, cu brațul afectat pe masă, sub cot un săculeț cu nisip, palma în supinație. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: mobilizarea antebrațului pe braț
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
masă, sub cot un săculeț cu nisip, palma în supinație. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: mobilizarea antebrațului pe braț. Fig. IX.31 a, b Φ INDICAȚII METODICE: flexia se execută lent și se solicită pacientului să urmărească mișcarea și să încerce să o dirijeze mental, să redea senzațiile pe care le are în timpul mobilizării. υ Pacientul: în decubit dorsal, brațul în abducție, antebrațul întins în pronație. ω KT
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mental, să redea senzațiile pe care le are în timpul mobilizării. υ Pacientul: în decubit dorsal, brațul în abducție, antebrațul întins în pronație. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia antebrațului pe braț. Fig. IX.32 a, b Extensia υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul în abducție, antebrațul în flexie și palma în supinație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pronație. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia antebrațului pe braț. Fig. IX.32 a, b Extensia υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul în abducție, antebrațul în flexie și palma în supinație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: extensia antebrațului. Fig. IX.33 a, b Φ INDICAȚII METODICE: se execută mobilizarea antebrațului prin întindere, concomitent cu
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
brațului pe suprafața mesei; în finalul extensiei realizate se execută 2-3 tensiuni; același exercițiu se poate executa și din poziție de decubit ventral, cu palma în pronație. υ Pacientul: în așezat, cu brațul afectat în abducție pe masă, antebrațul în flexie, cotul sprijinit pe un săculeț cu nisip, palma în pronație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea proximală a brațului. Acțiunea: extensia antebrațului concomitent cu mișcarea de supinație. Fig. IX.34 a, b
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
b Pronosupinația υ Pacientul: în așezat, brațul în abducție, cu cotul sprijinit pe un săculeț cu nisip, antebrațul întins, palma în pronație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia antebrațului în supinație, urmată de extensia antebrațului în pronație. Fig. IX.35 a Fig. IX.35 b, c Mobilizarea izokinetică υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul în abducție, antebrațul întins și palma în supinație. ω KT este plasat lateral
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
abducție, antebrațul întins și palma în supinație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: KT inițiază mișcarea până în punctul la care pacientul poate prelua și conduce singur mișcarea de flexie. Fig. IX.36 a, b Φ INDICAȚII METODICE: acțiunea de inițiere a mișcării este în funcție de restantul de forță pe care îl prezintă pacientul. Se execută același procedeu și pentru extensia antebrațului; pozițiile inițiale ale pacientului trebuie modificate în așa fel
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pumnului acționează sinergic cu flexorii degetelor, iar flexorii pumnului sunt sinergici cu extensorii degetelor (Leroy et al., 2003). La nivelul pumnului, mișcările pot fi de flexie-extensie, abducție-adducție (înclinare radială și cubitală) și circumducție. La nivelul mâinii, mișcările pot fi de flexie și extensie a fiecărei falange, precum și de abducție și adducție a degetelor 2-5. Policele are cea mai mare libertate de mișcare. Pumnul Mobilizarea pasivă a pumnului υ Pacientul: în decubit dorsal, cotul flectat la 90°. ω KT este plasat lateral
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Pacientul: în decubit dorsal, cotul flectat la 90°. ω KT este plasat lateral, P pe mână, policele în regiunea palmară mijlocie, iar cu degetele 2-5 în regiunea dorsală a mâinii, CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: KT poate executa flexia, extensia, abducția, adducția și circumducția. Φ INDICAȚII METODICE: mișcările sunt executate lent, se urmărește creșterea amplitudinii mișcărilor; se solicită pacientului să urmărească mișcarea și să o conducă, în gând; treptat, se solicită să execute voluntar mișcarea concomitent cu dirijarea ei
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
poate fi și din așezat pe un taburet, cotul sprijinit pe masă, cu un săculeț de nisip sub cot. Când capacitatea de mișcare este de nivel F3, se poate încerca opunerea unei rezistențe de valoare mai mică la executarea mișcării. Flexia pasivă a pumnului υ Pacientul: așezat, cu antebrațul sprijinit pe masă, în supinație, mâna în extensie în afara planului mesei. ω KT este plasat lateral, P pe fața palmară a mâinii pacientului, CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: flexia pumnului
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]