2,299 matches
-
cântă toate ofurile serile prea pline de dor diminețile prea pline de dragoste. femeia este un fluier răsunând când vesel, când tânguit ea-și cântă așteptările își plânge neiubirile uneori se revarsă în note tumultuoase care îmbrățișează. femeia este un fluier uneori ea rămâne neatinsă de gura bărbatului degetele lui nu o mângâie răsuflarea lui îi este străină o astfel de femeie se usucă și moare. Referință Bibliografică: femeia este un fluier / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
FEMEIA ESTE UN FLUIER de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359561_a_360890]
-
revarsă în note tumultuoase care îmbrățișează. femeia este un fluier uneori ea rămâne neatinsă de gura bărbatului degetele lui nu o mângâie răsuflarea lui îi este străină o astfel de femeie se usucă și moare. Referință Bibliografică: femeia este un fluier / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 343, Anul I, 09 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FEMEIA ESTE UN FLUIER de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359561_a_360890]
-
aș vrea să mă rup Lațul mă strânge prea tare, Ia iubirea și tu cu ea...pleacă ! Am să găsesc alinare. Cântec de paseri și flori pe câmp, Izvorul ce murmură în vale, O căprioară venind să se adape Un fluier doinește cu jale. Știe povestea mea și a ta Doar ea mă întelege, Îmi spune un basm de demult uitat Cu zâne, prinți și prințese. Legenda spune că undeva, Departe într-un codru neatins de lume Trăia o copilă. Nimeni
MĂ CHEMI de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360288_a_361617]
-
Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014 Toate Articolele Autorului FESTIVALUL DE TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PE VALEA GURGHIULUI PARTEA A II -A Doru Pop a crescut cu instrumentele în casă, deoarece tatăl său era constructor de fluiere și naiuri. Cântă de când se știe, dovedindu-și măiestria la mai multe instrumente: fluier, acordeon, muzicuță, chitară, are în repertoriul actual șase albume. Marioara Man Gheorghe originară din satul Arșița, comuna Hodac, provine dintr-o familie cu nouă copii, patru
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
FESTIVALUL DE TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PE VALEA GURGHIULUI PARTEA A II -A Doru Pop a crescut cu instrumentele în casă, deoarece tatăl său era constructor de fluiere și naiuri. Cântă de când se știe, dovedindu-și măiestria la mai multe instrumente: fluier, acordeon, muzicuță, chitară, are în repertoriul actual șase albume. Marioara Man Gheorghe originară din satul Arșița, comuna Hodac, provine dintr-o familie cu nouă copii, patru băieți și cinci fete. Toate fetele cântă pe scenă. De mică a avut pasiunea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
lungul și de-a bătuta.” (Dor de sat și de părinți) Un cântec întreg este dedicat fluierașului de soc, instrument indispensabil vieții ciobanilor din Munții Gurghiului și care a dat și numele Ansamblului vocal din localitatea Hodac: „Fluieraș de soc,/ Fluier cu noroc,/ Cântă-ne de joc,/ Că te pun pe foc,/ Că nu te-am făcut să stai,/Fluieraș de soc, /De nu cânți acum, te tai,/Fluier cu noroc./ Cântă-n vârf de munte,/ Unde-s oi cornute./ Să
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
a dat și numele Ansamblului vocal din localitatea Hodac: „Fluieraș de soc,/ Fluier cu noroc,/ Cântă-ne de joc,/ Că te pun pe foc,/ Că nu te-am făcut să stai,/Fluieraș de soc, /De nu cânți acum, te tai,/Fluier cu noroc./ Cântă-n vârf de munte,/ Unde-s oi cornute./ Să te-audă cucul/Și el să-ți descânte./ Pe lătratul câinilor,/Fluieraș de soc,/ Și pe mulsul oilor,/ Fluier cu noroc./ Când vine furtuna, / Fluierul să cânte./ Vremea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Fluieraș de soc, /De nu cânți acum, te tai,/Fluier cu noroc./ Cântă-n vârf de munte,/ Unde-s oi cornute./ Să te-audă cucul/Și el să-ți descânte./ Pe lătratul câinilor,/Fluieraș de soc,/ Și pe mulsul oilor,/ Fluier cu noroc./ Când vine furtuna, / Fluierul să cânte./ Vremea se răzbună/ Peste deal și munte./ Și se-aud izvoarele,/Fluieraș de soc,/ De se-ntrec cântările,/Fluier cu noroc./ Ciobănaș te pune la cureaua bine/ Nu știu cum la stână/ Aș sta
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
acum, te tai,/Fluier cu noroc./ Cântă-n vârf de munte,/ Unde-s oi cornute./ Să te-audă cucul/Și el să-ți descânte./ Pe lătratul câinilor,/Fluieraș de soc,/ Și pe mulsul oilor,/ Fluier cu noroc./ Când vine furtuna, / Fluierul să cânte./ Vremea se răzbună/ Peste deal și munte./ Și se-aud izvoarele,/Fluieraș de soc,/ De se-ntrec cântările,/Fluier cu noroc./ Ciobănaș te pune la cureaua bine/ Nu știu cum la stână/ Aș sta fără tine./ Când dorul apasă greu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
să-ți descânte./ Pe lătratul câinilor,/Fluieraș de soc,/ Și pe mulsul oilor,/ Fluier cu noroc./ Când vine furtuna, / Fluierul să cânte./ Vremea se răzbună/ Peste deal și munte./ Și se-aud izvoarele,/Fluieraș de soc,/ De se-ntrec cântările,/Fluier cu noroc./ Ciobănaș te pune la cureaua bine/ Nu știu cum la stână/ Aș sta fără tine./ Când dorul apasă greu,/Fluieraș de soc,/ Tu să-i cânți duios mereu,/Fluier cu noroc./ Toamna când coboară/ Și vine în sat/ Nu-i
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Și se-aud izvoarele,/Fluieraș de soc,/ De se-ntrec cântările,/Fluier cu noroc./ Ciobănaș te pune la cureaua bine/ Nu știu cum la stână/ Aș sta fără tine./ Când dorul apasă greu,/Fluieraș de soc,/ Tu să-i cânți duios mereu,/Fluier cu noroc./ Toamna când coboară/ Și vine în sat/ Nu-i cânta de jale,/ Cântă-i de jucat./ Că se uită fetele, /Fluieraș de soc/ Cum își bat cizmele,/Fluier cu noroc./ Și să-i cânți pân' dimineață/ Poate și-
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
greu,/Fluieraș de soc,/ Tu să-i cânți duios mereu,/Fluier cu noroc./ Toamna când coboară/ Și vine în sat/ Nu-i cânta de jale,/ Cântă-i de jucat./ Că se uită fetele, /Fluieraș de soc/ Cum își bat cizmele,/Fluier cu noroc./ Și să-i cânți pân' dimineață/ Poate și-o găsi mireasă.” (Fluieraș de soc) Viața Leontinei Pop este plină de muncă, pasiune, dăruire față de muzică și față de semeni, cât și răsplată pentru talentul și eforturile sale: în 1980
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
absolvenți care au rămas în ansamblu și după terminarea studiilor: studenți, medici și un polițist, o adevărată familie unită prin dragostea pentru muzică, muncă, seriozitate, perseverență. Sunt specializați în muzică instrumentală, interpretată la vioară, braci, violoncel, contrabas, acordeon, taragot, clarinet, fluier, ocazional țambal. Își însușesc repertoriul soliștilor cu care cântă: Furdui Iancu, Veta Biriș, Sava Negrean, Dumitru Fărcaș, Cornelia Radocea, Laura Lavric, Daniela Condurache etc. Pe scena de la Gurghiu impresionează atât prin profesionalismul interpretărilor, ținuta scenică elevată, cât și prin originalitatea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cu cipcă (broderie) de mână, pantofi, în păr are flori naturale de culoare roșie și busuioc. Vasile Crișan din Sânmihaiu de Pădure, județul Mureș, este artist liber-profesionist, specializat în sculptură, muzică, confecționare de instrumente muzicale. A învățat să cânte la fluier încă de la vârsta de 8 ani de la tatăl său, după moartea acestuia a învățat să cânte la mai multe instrumente construite de el: tulnic, caval, fluier, tilincă și chiar la frunză. Ne prezintă istoria tulnicului, instrument foarte vechi, din timpul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
liber-profesionist, specializat în sculptură, muzică, confecționare de instrumente muzicale. A învățat să cânte la fluier încă de la vârsta de 8 ani de la tatăl său, după moartea acestuia a învățat să cânte la mai multe instrumente construite de el: tulnic, caval, fluier, tilincă și chiar la frunză. Ne prezintă istoria tulnicului, instrument foarte vechi, din timpul dacilor cărora le oferea posibilitatea de a comunica între ei, prin niște coduri muzicale, pentru a lansa o invitație sau a anunța o sărbătoare sau un
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
de medic și-a propus să aline sufletele oamenilor. Speciile muzicale preferate sunt romanțele și doinele. Adresează gânduri bune și mari spectatorilor. Dumitru Fărcaș, regele taragotului românesc, s-a născut în Maramureș într-o familie în care bărbații cântau la fluier, a studiat oboiul la Școala de Muzică și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. S-a dedicat ulterior taragotului, creându-și un stil propriu inspirat din cântecul și dansul popular românesc, care impresionează prin patosul interpretărilor, prin modulațiile
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
obiecte de uz casnic, păstrate cu sfințenie, cu ii, covoare și ștergare pe care cu migală și dragoste de frumos au fost revărsate toate florile câmpului, într-un spațiu în care a răsunat glasul cântecului izvorât din adâncul sufletului, al fluierului și al tulnicului, protejat de măreția codrului și a muntelui. Am dori ca aici pe Valea Gurghiului timpul să curgă veșnic în aceeași atmosferă de tihnă, armonie și voie bună și ușa casei strămoșești să rămână mereu deschisă spre foșnetul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
sine a făcut implozie de bucurie căci totul a înflorit nădejde ca să înoți în sfârșit Ca un pește de fildeș duios în oceane de Cer.titudine în ea și în EL ai renăscut minunatule ca o trestie aprigă ca un fluier de soc ce mult zice cu Foc din PreaBlândul soroc ca o silabă de clipă n.eter.minată Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b. 11sept. 2013 (A.D.
POEM HIERATIC XXXIX TREZIRE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360483_a_361812]
-
doar o metaforă tocită. Puteam să vorbesc de tăcerea absorbită în fiecare fulg de zăpadă. Am fost tentat însă mai mult de tăcerea multiplă care împînzește atmosfera. Și mi-am adus aminte versurile lui Ion Barbu: Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... Tăcerea divizatăera mult mai bună. Tăcerea evoca ea singură ambianța, atmosfera, materia lumii. Și totuși doream să spun ceva despre acea liniște aparte din timpul ninsorii. S-o diferențiez de aceea
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARIILE POEMELOR PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360565_a_361894]
-
de excepție, majoritatea mai puțin cunoscute de către cititorul neinițiat în tainele istoriei sau a culturii unui popor... Consider că acest fapt nu este numai o pasiune, o curiozitate, ci necesită un studiu serios, aprofundat... Exemple: „Sonetele germane”, Piesa de teatru „Fluierul de oțel”, la „Trilogia dramatică a unirii romanilor” și altele, unde ați descris cu lux de amănunte, evenimente, locuri și personaje foarte puțin cunoscute chiar și de unii istorici! Cum reușiți să vă documentați, să obțineți aceste informații, din cărți
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
Muntele osândiților”. A fost scrisă de mine pe vremea când lucram în orășelul Marghita. Au urmat apoi: „Euroshima”, „Victima și călăul”, „Banii n-au miros”, „Îngroparea de viu”, „Umbră”, „Tramvaiul negru”, „Plugul și sabia” sau „Ultimul țăran”, „Ioana d Arc”, „Fluierul de oțel”, „Penelopa se mărită”, „Premiul de excelență”, „Franz Iosef I” sau „Statele Unite ale Austriei Mari”... George ROCA: Dar volume de poezii, câte aveți? Pașcu BALACI: În ce privește cărțile de poezie am să vi le prezint în ordine strict cronologică: - „50
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
feciorelnice, uluită de spectacolul unei lumi investite cu atributele feericului, precum într-un vis. Avem o percepție coloristică unde triumfă verdele, cu virtuți tonifiante și simbolizând vitalitatea („Coroana verdelui de iarbă”). Efuziuni ancestrale care sugerează compoziția unui ethos („Doină din fluier”) și o perpetuă sărbătoare a sufletului, indiferent de anotimp, când inima intră în rezonanță cu natura. Poate fi vorba și de un pact secret cu anii copilăriei, pentru că atunci obiectele dar și sentimentele aveau conotații speciale, de origine mitică. („Întâmplă
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
Acasa > Stihuri > Semne > MAI CÂNTĂ-MI ... Autor: Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 1339 din 31 august 2014 Toate Articolele Autorului Mai cântă-mi cu sete din fluier și nai Și mână-mi iar turma de vise spre șesuri. Cât muze din mine sorb ultimul ceai Să caut cuvântului noi înțelesuri. Mai cântă-mi cu sete din fluier și nai Și strânge-mă-n brațele tale, o mie
MAI CÂNTĂ-MI ... de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360096_a_361425]
-
2014 Toate Articolele Autorului Mai cântă-mi cu sete din fluier și nai Și mână-mi iar turma de vise spre șesuri. Cât muze din mine sorb ultimul ceai Să caut cuvântului noi înțelesuri. Mai cântă-mi cu sete din fluier și nai Și strânge-mă-n brațele tale, o mie. Lumina ascunsă-n fântâni să mi-o dai Din firul ei magic să țes veșnicie. Mai cântă-mi cu sete din fluier și nai Să nu simt cum toamna în
MAI CÂNTĂ-MI ... de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360096_a_361425]
-
noi înțelesuri. Mai cântă-mi cu sete din fluier și nai Și strânge-mă-n brațele tale, o mie. Lumina ascunsă-n fântâni să mi-o dai Din firul ei magic să țes veșnicie. Mai cântă-mi cu sete din fluier și nai Să nu simt cum toamna în mine coboară. Mai picură-mi soarele-n suflet cât stai; Nu știu de n-o fi pentru ultima oară. Referință Bibliografică: Mai cântă-mi ... / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MAI CÂNTĂ-MI ... de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360096_a_361425]