2,734 matches
-
de istorie literară, instalată în cadrul disciplinat al simplei factologii. Raporturile cu spațiul cultural italian oferă totuși cititorului informații noi despre scriitori că Gh. Asachi, Aron Densușianu, Duiliu Zamfirescu sau I. Codru-Drăgușanu și despre prezența lor în Italia. Investigația literară se focalizează și asupra presei italo-române: La stampa periodica romeno-italiana în România e în Italia (1937). I. mai semnează prefețe pentru ediții din scriitori reprezentativi (Ion Creangă, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu ș.a), precum și eseuri despre alte arii culturale romanice
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
ar fi un gen minor. Consonant cu exemple ilustre din alte istoriografii - de la Fernand Braudel la François Furet -, procedeul este însă binevenit, oferind accesul la problematica trecutului unui public cultural mai larg. Nu este de mirare că Al. Zub își focalizează astăzi atenția asupra acestor modalități și interogații. Odinioară, în timpurile încremenite ale comunismului, când marile figuri ale modernității istoriografice românești erau încă ocultate de ultimele reflexe ale stalinismului, el s-a dedicat restituirii exemplare a lui M. Kogălniceanu, Vasile Pârvan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ultimele reflexe ale stalinismului, el s-a dedicat restituirii exemplare a lui M. Kogălniceanu, Vasile Pârvan și A. D. Xenopol. Monografiile respective jalonează înțelegerea evoluției disciplinei și, într-un plan a cărui geometrie pare deja să se întrevadă mai bine, ele focalizează biobibliografic asupra unor personaje-cheie ale unei linii de evoluție care a fost nu numai istoriografică, ci, adeseori, și general culturală, ba chiar și politică. Alte monografii ale aceluiași autor, descriind cercuri mai largi, s-au dovedit decisive în înțelegerea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dar și pentru Europa, care nu mai cunoscuse o asemenea situație de pe vremea lui Carol cel Mare și a împărătesei Irina. În afară de noua distribuție a puterii, concentrată în doi poli majori, intervenea o dispută ideologică dură, ingredientul în jurul căruia se focalizau alte elemente importante. Luându-se drept model așa numita ordine internațională kantiană, care afirma o stabilitate generală a lumii în cazul în care aceasta ar fi fost alcătuită doar din țări liberale, cele două blocuri propuneau omogenitatea ideologică globală. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu viața socială și economică din URSS37. Opuse vechiului model educativ pus în aplicare în perioada interbelică, cursurile de îndrumare misionară și socială urmau să abandoneze vechile repere intelectuale centrate pe dimensiunile teologiei abstracte și filosofiei creștine, în favoarea unei educații focalizate pe deprinderi practice și implicații cetățenești în spațiul social 38. Apostolatul social, noua filosofie creștină agreată de puterea politică ce primea girul Adunării Naționale Bisericești la 6 iunie 1949, în esența ei o prelungire a gândirii teologice a patriarhului Justinian
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fără excesele staliniste“. Mai târziu, în 1967, un simpozion organizat la Cambridge Massachusetts reunea învățați între care Adam B. Ulam16. Ulam insista atunci asupra problemei controversate: ce a fost marxist în Revoluția bolșevică?17. Acest tip de controverse ne-a focalizat atenția asupra felului în care conducătorii, în genere, aduc adevărul în fața masei; cei bolșevici au biruit propunând utopia. Filosoful spaniol Miguel de Unamuno (1864-1936) va remarca faptul că „Adevărul este teribil și poporul are nevoie de mituri, de iluzii; are
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
atmosferă interioară care ajută la o nouă simțire și gîndire. În cele ce urmează vă ofer trei tehnici eficientepe care le voi integra În rîndul celor prezentate ăe parcursul cărții. Metoda........................, Bătaia Temporală, Bătaia Meridianului Energetic, toate trei combină intenția focalizată cu o cale de schimbare a energiilor, care ajută la schimbarea modului de a gîndi. .................. (1-2 minute) CÎnd sînteți Îngrijorată, tristă sau pur și simplu frustrată că nu ați reușit să schimbați un anumit lucru din viața dumneavoastră, conectați-vă
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
unui tratament, ca și cum testarea În sine ar angaja Într-un fel atît energiile mele, cît și pe cele ale clientului Într-un context de vindecare. Testarea energetică direcționează imediat energiile vindecătoare către zona testată. Este ca și cum testul energetic s-ar focaliza asupra energiilor subtile Într-un mod care le pregătește pentru ceea ce va urma. Am descoperit că aceeași procedură dă rezultate mai bună dacă am realizat mai Întîi un test energetic. Cum este posibil așa ceva? Datorită faptului că energiile subtile sunt
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Îmi pare rău că te-am trezit. — E ok. Mă Întind spre veioză și o aprind. Cum a fost? — Bine! În glasul lui Luke e un entuziasm la care nu mă așteptam. Mă frec pe ochii Încețoșați și mi-i focalizez asupra lui. Chipul Îi radiază, și e relaxat și animat, cum nu l-am mai văzut de săptămîni, dacă nu de luni. Uitasem cîte aveam În comun cu toți foștii mei amici, zice. Am vorbit despre lucruri la care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
acest text, vederea vederii (cu mine Însumi mă uit/folosindu-mă ca privire). Prima șansă a unei critici capabile să intre În inima textelor este aceea de a depăși nivelul accentului așezat pe obiectul estetic (cu tot ceea ce implică analizele focalizate pe acesta și nu pe experiența estetică: tematism, simbolism, tezism etc.). Ieșirea din temă, din mesaj se face prin Încercarea de a căuta, pentru Început, punctul de fugă al temei. Mai precis, a vedea dincolo de semnificațiile limbajului, a vedea darul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dezvolte Într-un climat non-opozițional. Motivul Îl constituie, În principal, liberalismul cosmopolit al anilor 1967-1971, din traducerile căruia - de multe ori, spectaculoase... - literatura română a trăit până dincolo de pragul revoluției din decembrie 1989. Nu Întâmplător, atenția acestei generații s-a focalizat În direcția „provinciilor imaginare”, atât de atent analizate Într-o carte de către Nicolae Oprea: provincii fantasmatice, mitice, marginale, populate - ca În Omul de nisip al lui Mircea Ghițulescu -, de ființe vegetale stranii, cu propensiuni mesianice, răsăritene, marcate de dorința instituirii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Emilgar), G. Tutoveanu, D. Nanu, cărora ulterior li se alătură Corneliu Moldovanu și A. Mândru. Nu întâmplător, Întâiul cuvânt începe și se încheie cu citate din Cuvântul preliminar al lui N. Bălcescu la „Magazin istoric pentru Dacia”. Interesul redactorilor se focalizează asupra sentimentului patriotic, socotit prioritar, capabil să eclipseze criteriul estetic. Componenta etică este precumpănitoare atunci când se afirmă că „nici setea de glorie, nici cea de câștig nu ne strânge la un loc, ci curata dorință de a sluji, nu literaturei
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
un aer de bravadă, sfiala, vulnerabilitatea. Stigmatizați de boală sau de nenoroc, adolescenți febrili ori purtați de reverie, introvertiți și imaginativi, îi întorc chipul de enfant prodigue printre reflexele oglinzii mate, tulburi. Statice aparent, mai toate povestirile sfârșesc prin a focaliza incertitudinea, impasul, entropia; exorcizarea unui rău lăuntric, conștientizat treptat sau intuit, nu coincide însă și cu happy end-ul. Inconsecvențele, mici falii sufletești trezesc un „freamăt al zădărniciei”. Spațiul delimitează și închide ca într-un cerc apăsător, malefic, ecoul vocilor
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
obiectele-trăirile care le-au produs. Unul este câmpul formelor de expresie preconstituită (tipuri de ritm, tipuri de vers, diversitate strofică, reguli de construire a diverselor tipuri de poeme etc.), celălalt este câmpul de simboluri, imagini globale preconstituite și ele, care focalizează experiența artistică și care pot fi cunoscute și recunoscute prin cultură. D. neagă afectul ca sursă a poeziei și realizează un alt tip de originalitate decât aceea tematică sau simbolică. Pentru a-i putea descrie opera ar trebui cunoscute, etalate
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
verificabile li se suprapun trăsături fictive, derivate din lirica poetului, de unde un serafism romantic patetic, alternând cu sentimentul incompletitudinii ca sursă de nefericire. Dacă orizontul erotic eminescian e unul de lungă așteptare neîmplinită, de perpetue neliniști și exaltări, dacă totul focalizează în perspectiva iluzionării și a morții, Poetul, depășind servituțile omenești, se ridică suveran în etern. Speranțe își punea L. în Mălurenii (peste patru mii de pagini manuscrise), roman nedefinitivat, la care lucrează în ultimii ani de viață; fragmente au apărut
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
faptul că există un esențial Consens între Evangheliști (De consensu Evangelistarum). Urmează noi opere de combatere a maniheilor pe care putem doar să le menționăm: Contra epistolei lui Mani pe care o numesc „fundament” (Contra epistulam Manichei quam vocant fundamenti), focalizată pe o scrisoare atribuită lui Mani care conținea o serie de teze considerate „fundamentale” de către adepții săi; apoi Natura binelui (De natura boni), unde e condamnat din nou orice dualism. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 46, 1969 (A. Mutzenbecher; între alte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
chestiuni de ordin moral. Din acei ani datează scrierea despre Credință și fapte (De fide et operibus), care totuși nu e dedicat exclusiv combaterii pelagienilor, ci discutării anumitor norme practice pentru admiterea la botez; pornind de la această analiză, discursul se focalizează asupra examinării raportului dintre credință și fapte pentru că iertarea de păcate e obținută de creștin prin credință care lucrează prin intermediul iubirii. În 414 a ajuns în preajma lui Augustin tânărul Orosius care fugise din Spania devastată de vizigoți și agitată de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
provincia Africa, deși povestește evenimentele din Africa cu obiectivitatea specifică unei narațiuni istorice, este totuși o istorie sui generis pentru că găsim aici și semne, minuni, miracole, adică tot ceea ce face parte din literatura hagiografică. Viziunea de ansamblu e îngustă, e focalizată în întregime asupra raporturilor dintre Biserică și barbari, și nu există nici un interes pentru raporturile dintre barbari și imperiu care s-au concretizat de mai multe ori în acorduri și tratate. Limba folosită, deși are unele întorsături de frază populare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a folosit ca surse atât scriitori occidentali cât și orientali, însă evenimentele din istoria Bisericii, mai ales a celei orientale, capătă o tot mai mare importanță în raport cu cele din istoria politică. Și orizontul geografic este destul de restrâns pentru că scriitorul se focalizează îndeosebi asupra propriei patrii și în al doilea rând asupra Constantinopolului căruia, de altfel, Africa îi aparținea încă din vremea recuceririi bizantine. În partea consacrată ultimilor ani (555-565), Victor inserează în Cronica sa și informații cu caracter personal. Bibliografie. Ediția
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
am vorbit mai sus și pe care îl redactase după normele retoricii Cassiodor însuși, ci respecta practicile din mănăstirile epocii, în ciuda faptului că o mare personalitate precum Cassiodor va fi stimulat un anumit tip de activitate culturală și anume cea focalizată asupra „gramaticii”. Însă era vorba totuși de o activitate orientată spre studiul textelor religioase. „Dacă vrem să vedem continuitatea”, observă Pricoco, „aceasta nu se înregistrează între schola romană și mănăstirea din Calabria, ci constă în persistenta vocație a lui Cassiodor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
patrulea an al domniei lui Reccared, adică se întinde din 567 până în 590; această Cronică este foarte interesantă pentru că prezintă întâmplările din Spania din perioada când era disputată între vizigoți și bizantini, între arieni și catolici: narațiunea lui Ioan se focalizează asupra evenimentelor din regiunea sa, asupra războaielor purtate de regele Leovigild pentru a recuceri Spania de la bizantini și asupra conflictelor dintre Leovigild și fiul său, Ermenegild, care, convertit la catolicism, se răsculase contra regelui. După aceea, urmează povestirea convertirii lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cercetărilor și M. Richard, nu poate fi definit ca un neocalcedonian, ci ca un calcedonian autentic) și, de pe o poziție ce concorda cu neocalcedonismul lui Justinian, de către Leonțiu din Ierusalim (aici, pp. ???-???, respectiv ??? Politica teologică a lui Justinian s-a focalizat și asupra aplanării controverselor ce se aprinseseră din nou în jurul lui Origen, după conflictele din epoca lui Teofil din Alexandria (aici, p. ???). Încă o dată, călugării se numărau printre protagoniști; într-adevăr, origenismul, mai ales în versiunea lui Evagrie Ponticul (aici
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
aici, necesitatea penitenței, a respectării poruncilor, dar mai ales a umilinței. Calea mântuirii este imitarea lui Cristos și în special urcarea pe cruce de pe care omul nu trebuie să mai coboare. Al doilea strat pus în evidență de Draguet e focalizat asupra „liniștii”, stare de indiferență și de neprihănire la care se ajunge prin separarea de lume, prin renunțarea la gânduri și la pasiuni. Bibliografie. Ediții: PG 40, 1105-1206 conține doar versiunea latină a lui P.F. Zino, bazată pe un manuscris
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
temă recurentă în proza sa - legătura strânsă dintre vii și morți. Autorul încheagă o pseudofilosofie întemeiată pe ideea că cei vii sunt prelungiri ale celor dispăruți, iar atrofierea acestei relații este sursa vidului existențial al umanității. Piramida (I-II, 1995) focalizează narațiunea în zona mitului creației. Fundamentat pe o teză soteriologică utopică și pe ideea permanentei metamorfoze, G. scrie o parabolă despre distrugerea apocaliptică a întregii umanități, în urma căreia rămâne un singur supraviețuitor, noul Adam. Acesta întemeiază o nouă civilizație care
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
dintre doctorul Sabin Dorobanțu și Olga, iar autorul, căruia personajele par să-i dejoace planurile, se inserează în text, convocându-le pirandellian, în ultimul capitol. Acesta este un bun mijloc de autoironie și demitizare a vocii auctoriale, devenind un discurs focalizat pe ideea de a demonstra că și din ratarea unui subiect de roman poate ieși o carte. Romanul Revolta manechinelor (2001) nu se mai înscrie în linia umoristică a celorlalte, H. folosindu-se de un erotism fără obiect, facil, caracteristic
HOLBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]