1,020 matches
-
corpului celular fiind în general regulat.Plasmocitul prezintă toate caracterele morfologice ale unei celule specializate pentru sinteza și secreția de proteine, pentru secreția și sinteza de anticorpi circulanți. Masele periferice de cromatină sunt aderente la membrana nucleară, formată din două foițe străbătute de pori la nivelul cărora cele două foițe ale membranei fuzionează. Porii sunt obstruați de o membrană fină care controlează schimburile metabolice nucleoplasmatice. Foița exterioară a membranei nucleare este tapițată pe fața sa citoplasmatică cu ribozomi, realizând un contact
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
caracterele morfologice ale unei celule specializate pentru sinteza și secreția de proteine, pentru secreția și sinteza de anticorpi circulanți. Masele periferice de cromatină sunt aderente la membrana nucleară, formată din două foițe străbătute de pori la nivelul cărora cele două foițe ale membranei fuzionează. Porii sunt obstruați de o membrană fină care controlează schimburile metabolice nucleoplasmatice. Foița exterioară a membranei nucleare este tapițată pe fața sa citoplasmatică cu ribozomi, realizând un contact strâns între ergastomplasmă și nucleu. Ergastomplasma - ocupă toată citoplasma
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
de anticorpi circulanți. Masele periferice de cromatină sunt aderente la membrana nucleară, formată din două foițe străbătute de pori la nivelul cărora cele două foițe ale membranei fuzionează. Porii sunt obstruați de o membrană fină care controlează schimburile metabolice nucleoplasmatice. Foița exterioară a membranei nucleare este tapițată pe fața sa citoplasmatică cu ribozomi, realizând un contact strâns între ergastomplasmă și nucleu. Ergastomplasma - ocupă toată citoplasma , cu excepția unei zone mici - „aria clară paranucleară” - care corespunde centrosferei, înconjurată de aparat Golgi, ea
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. G Gâtul este relativ scurt. Gura este mărginită de buze, iar împrejurul nărilor tegumentul rămâne nud, formând rinarium-ul. La unele chiroptere, tegumentul din jurul nărilor se cutează formând foițele nazale (formațiuni foliacee) ca niște pliuri, în grosimea cărora se află niște cartilaje subțiri (Fam. Rhinolophidae - partea bazală se numește potcoavă, iar partea superioară ce se prelungește p pe frunte se numește lance, între lance și potcoavă se afl se
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la două funcții: zborul ș și agățatul pasiv. 1.2. Anatomie 1.2.1. Tegumentul Este alcătuit din epidermă și dermă. Tegumentul are o remarcabilă întindere, în comparație cu volumul corpului (datorită dezvoltării foițelor nazale, a urechilor și a patagiului). Produsele tegumentului: părul, ghearele, glandele tegumentare și glandele mamare. Părul: Corpul liliecilor este acoperit cu blană moale moale - alcătuită din peri ce sunt niște formațiuni cornoase caracteristice mamiferelor, dar cu înfățișare proprie. La microscop
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
la Megachiroptere lipsesc la degetele III - V. Glandele tegumentare: Sunt de mai multe feluri, c cele mai comune sunt glandele sebacee care se deschid în teaca firelor de păr sau la suprafața tegumentului unde perii lipsesc (conduct auditiv ș și foițe nazale). La Myotis myotis dimensiunile acestor glande sunt mici și superficiale, iar altele sunt mari și profunde. La Rhinolophus hipposideros pe fiecare parte a feței se găsește c câte o perniță - glande faciale. La Nyctalus noctula sunt mai multe pernițe
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
procesul notocordal. Ultimele două structuri stau la baza formării plăcii neurale (5, 8). Totodată, inducția mezodermului prin endodermul înconjurător determină formarea vaselor sanauine și a altor oraane mezodermice (peretele trunchiului, sistemul uro-aenital, etc). La sfârșitul procesului de aastrulație cele trei foițe embrionare sunt: ectodermul, mezodermul, endodermul - din fiecare dintre acestea se vor diferenția țesuturile și oraanele viitorului individ. Discul embrionar tridermic este înconjurat la periferia sa de un șanț limitant, marainal, care devine viitorul inel ombilical. Zona centrală, axială, este cea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
discului embrionar continuă să se alipească. Placa laterală mezodermică dă naștere la membranele seroase care mărainesc celomul: - somatopleura, ce îmbracă suprafața internă a peretelui corpului; - splanhnopleura, care învelește tubul intestinal. Porțiunea abdominală a intestinului subțire este suspendată în celom prin foița reflectată bistratificată numită mezenter dorsal. în săptămâna a patra se realizează și dezvoltarea pereților care vor împărți cavitatea celomică în 3 cavități: pericardică, pleurală, peritoneală. Septul transvers este primul care se formează și prin apariția acestuia cavitatea celomică se divide
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
trohlee. Fiecare dintre articulații prezintă ca mijloace de unire: - capsulă, -un liaament plantar (lia. plantar), -două liaamente colaterale (lia. colateralia). MIOLOGIA Miologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul mușchilor și a formațiunilor anexate lor. Musculatura se dezvoltă din foița internă a mezenchimului în zona care vine în contact cu coarda dorsală. Celulele se diferențiază și formează mioblastele iar, miotoamele sunt despărțite de miosepturi - formațiunile conjuctive ale mușchilor. CARACTERISTICILE MORFOFUNCȚIONALE ALE MU ȘCHIULUI STRIAT CLASIFICAREA MU ȘCHILOR Mușchii scheletici sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Joncțiunea tendino-musculară este zona de maximă solicitare din mușchi și se poate întinde sau/și rupe cel mai ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo-fibroase. Tecile sinoviale sunt formate dintr-o foiță parietală care căptușește canalul osteo-fibros și dintr-o foiță viscerală alipită tendonului. Bursele sinoviale sunt formațiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și se poate întinde sau/și rupe cel mai ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo-fibroase. Tecile sinoviale sunt formate dintr-o foiță parietală care căptușește canalul osteo-fibros și dintr-o foiță viscerală alipită tendonului. Bursele sinoviale sunt formațiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se realizează: - superior: de la protuberanța occipitală externă la protuberanța mentonieră; - inferior: de-a lungul inserției inferioare a celor doi mușchi sternocleidomastoidieni, pe manubriul sternal, claviculă, acromion și la nivelul spinei omoplatului. Lama superficială a gâtului dă prelungirile: - sternocleidomastoidianului, care este foița profundă a tecii acestui mușchi; - submandibulară, care împreună cu fascia propriuzisă formează loja pentru glanda submandibulară; - parotidiană, care împreună cu lama superficială delimitează loja parotidiană. Lama pretraheală (lamina pretrahealis) Lama pretraheală ocupă spațiul dintre cei doi mușchi omohioidieni. Se inseră: - superior: pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sub forma unei arcade; - lateral se inseră pe fascia pătratului lombar și pe creasta iliacă; - în jos: fascia se îngroașă și se întinde între ligamentul inghinal și marginea anterioară a coxalului. La nivelul coapsei, fascia iliacă devine subțire, fuzionează cu foița profundă din fascia lata, medial se continuă cu fascia pectineului realizând împreună fascia ileopectinee. FASCIA GLUTEALĂ (fascia gluteus) Fascia gluteală îmbracă mușchii gluteali: inițial acoperă mușchiul gluteu mijlociu; se continuă fără limită în jos cu tractul iliotibial. La marginea superioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
continuă cu fascia pectineului realizând împreună fascia ileopectinee. FASCIA GLUTEALĂ (fascia gluteus) Fascia gluteală îmbracă mușchii gluteali: inițial acoperă mușchiul gluteu mijlociu; se continuă fără limită în jos cu tractul iliotibial. La marginea superioară a mușchiului mare fesier se trifurcă: - foiță profundă destinată mușchiului fesier mijlociu și care se pierde în masa țesutului subgluteal; - o foiță mijlocie care acoperă fața profundă din mușchiul mare gluteu; foița fuzionează cu foița superficială și rezultă teaca mușchiului; - foița superficială care acoperă mușchiul în întregime
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchii gluteali: inițial acoperă mușchiul gluteu mijlociu; se continuă fără limită în jos cu tractul iliotibial. La marginea superioară a mușchiului mare fesier se trifurcă: - foiță profundă destinată mușchiului fesier mijlociu și care se pierde în masa țesutului subgluteal; - o foiță mijlocie care acoperă fața profundă din mușchiul mare gluteu; foița fuzionează cu foița superficială și rezultă teaca mușchiului; - foița superficială care acoperă mușchiul în întregime; împreună cu precedenta formează teaca mușchiului. FASCIA LATA (fascia lata) Fascia lata învelește mușchii coapsei. Se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
limită în jos cu tractul iliotibial. La marginea superioară a mușchiului mare fesier se trifurcă: - foiță profundă destinată mușchiului fesier mijlociu și care se pierde în masa țesutului subgluteal; - o foiță mijlocie care acoperă fața profundă din mușchiul mare gluteu; foița fuzionează cu foița superficială și rezultă teaca mușchiului; - foița superficială care acoperă mușchiul în întregime; împreună cu precedenta formează teaca mușchiului. FASCIA LATA (fascia lata) Fascia lata învelește mușchii coapsei. Se inseră: - în sus și anterior: pe ligamentul inghinal; - în sus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu tractul iliotibial. La marginea superioară a mușchiului mare fesier se trifurcă: - foiță profundă destinată mușchiului fesier mijlociu și care se pierde în masa țesutului subgluteal; - o foiță mijlocie care acoperă fața profundă din mușchiul mare gluteu; foița fuzionează cu foița superficială și rezultă teaca mușchiului; - foița superficială care acoperă mușchiul în întregime; împreună cu precedenta formează teaca mușchiului. FASCIA LATA (fascia lata) Fascia lata învelește mușchii coapsei. Se inseră: - în sus și anterior: pe ligamentul inghinal; - în sus și posterior: se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a mușchiului mare fesier se trifurcă: - foiță profundă destinată mușchiului fesier mijlociu și care se pierde în masa țesutului subgluteal; - o foiță mijlocie care acoperă fața profundă din mușchiul mare gluteu; foița fuzionează cu foița superficială și rezultă teaca mușchiului; - foița superficială care acoperă mușchiul în întregime; împreună cu precedenta formează teaca mușchiului. FASCIA LATA (fascia lata) Fascia lata învelește mușchii coapsei. Se inseră: - în sus și anterior: pe ligamentul inghinal; - în sus și posterior: se continuă cu fascia gluteală; - în jos
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este recomandată doar în cazurile în care datele de cateterism nu sunt concludente privind reversibilitatea hipertensiunii pulmonare. Severitatea modificărilor se apreciază utilizând clasificarea Heath-Edwards. D. SINDROMUL PERICARDIC Pericarditele reprezintă un sindrom produs de inflamația acută sau cronică a celor două foițe pericardice (viscerală și parietală), putându-se întâlni ca o afecțiune izolată sau asociată cu afectarea miocardului și/sau a endocardului. Majoritatea pericarditelor sunt secundare altor afecțiuni [10, 37, 50]. CLASIFICAREA PERICARDITELOR [10, 20] Cea mai frecvent folosită în clinică, este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
boli, au tabloul clinic caracterizat prin prezența sindromului pericardic și concomitent prezența fenomenelor generale caracteristice afecțiunii cauzale. Cele mai frecvente cauze sunt: forma idiopatică, virală, tuberculoasă, infecțiile bacteriene, neoplaziile și uremia [10, 20]. PERICARDITA ACUTĂ USCATĂ Afecțiunea pericardului în care foițele pericardice sunt îngroșate de depozite fibrinoase, care nu au consecințe hemodinamice. Sindromul pericardic din pericardita acută uscată este caracterizat prin prezența a trei semne clasice: durere precordială, frecătură pericardică și modificări electrocardiografice. Pericardita uscată poate fi modalitatea de debut a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Există mai multe tipuri de tumori cu celule germinale și câteva încercări de sistematizare a acestora. Clasificarea tumorilor mediastinale germinale (după G. Pearson) Date generale Reprezintă tumora germinală cea mai frecventă, formată din elementele a una, a două, sau trei foițe embrionare: endoderm, mezoderm și ectoderm. Se clasifică în: chist epidermoid, chist dermoid, teratom. Chistul epidermoid are un singur epitelui cu celule scuamoase. Chistul dermoid este format din epiteliul scuamos și anexe ale tegumentelui: păr și glande sebacee, iar teratomul este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Chistul epidermoid are un singur epitelui cu celule scuamoase. Chistul dermoid este format din epiteliul scuamos și anexe ale tegumentelui: păr și glande sebacee, iar teratomul este solid sau chistic și conține elemente structurale cu originea în două sau trei foițe embrionare. Studiul histologic aprofundat al celor trei entități au arătat prezența a mai mult de o foiță embrionară, așa încât se consideră că termenul cel mai potrivit este cel de teratom sau teratodermoid [2]. Anatomie patologică Teratomul este încapsulat, iar capsula
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
anexe ale tegumentelui: păr și glande sebacee, iar teratomul este solid sau chistic și conține elemente structurale cu originea în două sau trei foițe embrionare. Studiul histologic aprofundat al celor trei entități au arătat prezența a mai mult de o foiță embrionară, așa încât se consideră că termenul cel mai potrivit este cel de teratom sau teratodermoid [2]. Anatomie patologică Teratomul este încapsulat, iar capsula poate fi calcificată. Conținutul este sebaceu, uleios, gelatinos. Epiteliul de acoperire este stratificat, de tip scuamos. Pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
aderențelor strânse cu parenchimul pulmonar, vasele mari, timus, perete toracic, structurile hilului pulmonar, diafragm în aceste situații se recomandă excizia incompletă cu abandonarea peretelui chistic la nivelul structurilor vitale. Prognosticul este foarte bun. Teratomul imatur Conține țesuturi din cele trei foițe mature și imature, dar predomină țesutul de origine neurală. Teratocarcinomul Este o leziune malignă foarte agresivă, dezvoltată dintr-un teritoriu matur sau imatur. Prognosticul este sever. Prezența metastazelor în momentul diagnosticului limitează indicația exciziei chirurgicale. Tratamentul radiant și chimioterapic au
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
a proceselor apoptotice. Studiul lor a fost stimulat de posibila intervenție în scopul ameliorării tehnicilor de păstrare a celulelor β cultivate în scop de transplantare (22). 2.2.2. Nucleul celular Nucleul celular prezintă o membrană nucleară formată din două foițe: foița internă (lamina nucleară) și foița externă, care face pe alocuri legătura cu reticulul endoplasmic. Cele două foițe se unesc din loc în loc pentru a realiza mici pori nucleari, alcătuiți din molecule proteice complexe, distribuite sub forma unui octogon radial
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]