1,627 matches
-
iese din nota convențională. Peisajul predilect e acela nocturn, mângâiat de razele lunii, dar autorul nu are un deosebit simț al naturii. Câte o încercare de alegorie sau de filosofare emană un iz didacticist. Câteva traduceri „imitative” din Schiller (în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah de învățătură și petrecere”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”) au defecte de rimă și infidelități de sens. O tălmăcire în proză din Lamartine apare în „Zimbrul”, o alta, din Plutarh, s-a păstrat în manuscris. Ceva mai
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
rimă și infidelități de sens. O tălmăcire în proză din Lamartine apare în „Zimbrul”, o alta, din Plutarh, s-a păstrat în manuscris. Ceva mai interesant este prozatorul, mai ales cel din relatările de voiaj. Călătorie în Moldova de sus („Foiletonul Zimbrului”, 1855-1856) e un jurnal instructiv în felul lui, dezvăluind o conștiință politică mereu trează. În De la Iași la Roman („Almanah pentru români”, 1857), călătorul încearcă să fixeze fizionomia variată a unei politii. A compus și un Irod național (1895
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
și aprilie 1900), dar L. apreciază drept debut („cea dintâi manifestare critică”) studiul O tragedie antică..., despre Perșii lui Eschil, publicat la 22 octombrie 1903 în revista „Litere și arte”, supliment al cotidianului bucureștean „Adevărul”. Colaborează ulterior la „Epoca” (1904-1906), foiletoanele publicate aici fiind strânse în Pași pe nisip (I-II, 1906). Obține locul întâi la examenul de capacitate și devine profesor de limba latină la Școala Comercială, apoi la Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești (1904-1906). Face studii în vederea
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
George Macovescu, București, 1975; Alexandru George, În jurul lui E. Lovinescu, București, 1975; G. Gheorghiță, Sburătorul, București, 1976; Steinhardt, Între viață, 206-216; Papahagi, Exerciții, 147-177; Cristea, Arcadia, 133-138; Ungureanu, Contextul, 154-164; Ileana Vrancea, Între Aristarc și Bietul Ioanide, București, 1978; Dobrescu, Foiletoane, I, 28-43, III, 207-216; Mancaș, Teatrul, 85-93; Iorgulescu, Ceara, 78-82; Săndulescu, Portrete, 219-229; Raicu, Calea de acces, 135-183; Zaciu, Viaticum, 252-258; Paleologu, Alchimia, 54-71; Trandafir, Dinamica, 125-148; Holban, Proza, 9-175; Grigurcu, Între critici, 12-26; Păcurariu, Scriitori, II, 116-124; Steinhardt, Critică
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
222-227; Regman, Explorări, 169-181; Simion, Scriitori, I, 216-225; Stănescu, Jurnal, I, 198-203, II, 8-36, III, 44-47; Alboiu, Un poet, 129-131; Grigurcu, Poeți, 188-197; Ruja, Valori, 133-140; Cristea, Faptul, 112-115; Dimitriu, Singurătatea, 124-135; Ștefănescu, Jurnal, 199-200; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 82-89; Dobrescu, Foiletoane, II, 53-61; Martin, Paranteze, 90-92; Moraru, Semnele, 88-101; Ciobanu, Opera, 142-151; Popa, Competență, 285-295; Simuț, Diferența, 174-176; Nițescu, Atitudini, 138-144; Marin Voiculescu, Replici, București, 1983, 136-145; Condurache, Portret, 135-138; Pop, Jocul, 330-345; Grigurcu, Existența, 205-217; Regman, De la imperfect, 162-172; Ștefănescu
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
GLOBUL, cotidian politic apărut la București între 1 noiembrie 1891 și 5 aprilie 1892, sub conducerea lui M.E. Papamihalopol. Oficios al Partidului Conservator, ziarul a publicat sporadic literatură, în fiecare număr există însă rubrici dedicate actualității culturale sau artistice, un foileton cu o traducere din literatura franceză și cronici dramatice. I.S. Spartali traduce din Th. de Banville, Villiers de l’Isle-Adam, Jean Moréas. Norocul culegătorului de I.L. Caragiale pare să fi apărut mai întâi aici, la 4 martie 1892, și apoi
GLOBUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287297_a_288626]
-
pe Octavian Goga, poetul (9/1957). Eugen Jebeleanu discută romanul Glasul al lui Iulian Vesper, din care se preia fragmentul Tinerețea Aspaziei, recenzat ulterior de Mihail Petroveanu. Din numărul 5/1958, când este publicat fragmentul Dulce, se inițiază tipărirea în foileton a romanului Rădăcinile sunt amare de Zaharia Stancu. În numărul 14/1958 apare poemul Surâsul Hiroshimei de Eugen Jebeleanu, care se va studia imediat în școli. Pe de altă parte, Ion Roman continuă linia supravegherii partinice, pentru a menține „puritatea
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
românească”, semnătura lui fiind întâlnită și în calendare și almanahuri („Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”). Proprietar de tipografie, devine el însuși întemeietor de gazete. Astfel, împreună cu Al. Fotino și Teodor Codrescu scoate ziarul „Zimbrul” și suplimentul acestuia, „Foiletonul Zimbrului” (1855-1856), iar în 1856 contribuie la apariția revistei „L’Étoile du Danube”; a redactat, de asemenea, gazeta „Ștafeta”. Mai publică în „Curierul de Iași”, în „Buciumul român”, dar cea mai intensă colaborare rămâne aceea susținută la „Albina românească”. Aici
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
nouă școală a lui Caragiale, F, 1989, 7; Simion, Scriitori, IV, 653-657; Mircea Mihăieș, Formula unu, O, 1990, 4; Ioan Holban, Personajul ca hermeneut, CRC, 1990, 5; Dan C. Mihăilescu, Contul Groșan, T, 1990, 3; Papahagi, Cumpănă, 358-361; Ovidiu Pecican, Foiletoanele neatârnării, ST, 1992, 10; Monica Spiridon, Trece caravana povestitorului, RL, 1993, 17; Țeposu, Istoria, 23-24; Lovinescu, Unde scurte, IV, 198-202; Petraș, Lit. rom., 157-159; Borbély, Xenograme, 84-87; Dicț. scriit. rom., II, 461-463; Cărtărescu, Postmodernismul, 427-429, 431-433; Anca Noje, O retrospectivă
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
154-163; Culcer, Citind, 41-48; Raicu, Practica scrisului, 364-369; Iorgulescu, Scriitori, 302-304; Ruja, Valori, 109-111; Alboiu, Un poet, 160-161; Mihăilescu, Conceptul, II, 143-146; Cristea, Faptul, 338-343; Negoițescu, Alte însemnări, 142-145; Felea, Aspecte, II, 90-93; Iorgulescu, Critică, 228-232; Gheorghiu, Reflexe, 110-113; Dobrescu, Foiletoane, III, 173-181; Sorescu, Ușor cu pianul, 131-142; Iorgulescu, Prezent, 287-290; Martin, Singura critică, 201-215; Ștefănescu, Prim-plan, 254-261; Radu, Pagini, 86-88; Piru, Critici, 268-271; Dan C. Mihăilescu, Critica și ludicul sensibil, VR, 1990, 2; Lucian Alexiu, Fizica și metafizica poeziei
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
frecvent în „Adevărul literar și artistic”, „Duminica Universului” și „Gândirea”. De sub tipar îi apar volumul de nuvele Cărarea cenușie (1929) și romanul Un strigăt în noapte (1933). Un alt roman, intitulat Bancherul cu părul de aur, este publicat parțial în foiletonul „Calendarului” (1932-1933). Semnătura lui H. se mai întâlnește în 1942, sub o nuvelă, în ziarul „Bacăul” și în 1946, sub două articole politice, în „Drumul nostru” (București). Localizate în spațiul rustic al Țării de Jos, în preajma Prutului, cele mai izbutite
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
anii ’50. Succesul cunoscut de operă lui Bloch după moartea acestuia și marele număr al comentatorilor operei sale În RDG nu se explică doar prin atracția reprezentată de ridicarea interdicției. Este, de asemenea, succesul unei formule intens practicate de Bloch - foiletonul - care reprezenta apropierea de zonă cea mai „creatoare” din filosofie, la contactul cu literatura. Jurnalismul filosofic și eseistica ofereau mai multe posibilități de ocolire a cenzurii decât disciplină de gandire științific structurată. Însă nu numai tinerii cercetători sau scriitorii s-
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
atunci o Întreagă aventură (Elsa B.). În epoca (sfârșitul anilor ’40 și Începutul anilor ’50), literatura foarte bună era Încă ieftină și accesibilă, românele lui Feuchtwangler, Arnold Zweig, Heinrich Mann, Anna Segers, precum și ale unor autori sovietici erau publicate În foileton În presă, ceea punea uneori probleme pentru drepturile de autor, unii autori importanți fiind tipăriți În tiraje suplimentare fără autorizație. Ceea ce se găsea pe atunci În librarii părea pe deplin suficient, abia mai tarziu punându-se problemă diversificării producției artistice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
în săptămânalul craiovean „Drum drept” (1915), cu nuvelele Vanușa și Boarul Baltă, urmate de câteva poezii în „Tribuna” (1915-1916). Adună folclor, pe care îl publică în revista „Ion Creangă” din Bârlad. Colaborează destul de frecvent cu schițe, nuvele, versuri, eseuri, recenzii, foiletoane de bună ținută literară în „Ramuri”, „Cuvântul”, „Facla”, „Azi”, „Dimineața”, „Relief dunărean”, „Pagini basarabene”, „Timpul”, „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Gândul nostru” (Iași), „Cuvântul liber”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Familia”, ajungând chiar prim-redactor al
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
sfidării, RL, 1982, 42; Constanța Buzea, „Globul de cristal”, AFT, 1983, 3; Nicolae Manolescu, „Globul de cristal”, RL, 1983, 18; Mircea Mihăieș, „Globul de cristal”, O, 1983, 19; Laurențiu Ulici, „Globul de cristal”, RL, 1983, 31; Tartler, Melopoetica, 19-21; Dobrescu, Foiletoane, III, 45-50; Grigurcu, Existența, 486-491, 499-504; Mincu, Eseu, 110-113; Nicolae Manolescu, „Revalorificarea” lui Ivasiuc, RL, 1987, 6; Nicolae Manolescu, Sinceritate și disimulație, RL, 1988, 23; Simion, Scriitori, IV, 514-518; Țeposu, Istoria, 65-66; Dicț. scriit. rom., II, 735-736; Cărtărescu, Postmodernismul, 387
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
manifestările literare ale vremii prin traduceri, imitații, localizări, adaptări, dar și prin capacitatea de a asimila modelele, de a le ilustra cu indiscutabilă originalitate (nuvela), și nu în ultimul rând prin impunerea unor specii și formule artistice noi (eseul, epistola, foiletonul literar), care configurează, mai mult decât reprezentările literare tradiționale, tabloul epocii. Referirile la nuvelistică evidențiază modul în care Negruzzi s-a atașat sentimentalismului romantic, ca în Zoe, dar mai ales cum „s-a vindecat” de „romantismul melodramatic” în O alergare
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
Radu Popescu, Fănuș Neagu, Nicolae Velea. În volumul al doilea, criteriului cronologic i se substituie cel al grupării, al asocierii scriitorilor în familii de spirite creatoare. Este reconstituit „romanul liric” al lui Zaharia Stancu, este evidențiată trecerea „de la reportaj la foileton” a lui Geo Bogza, sunt puse „sub semnul realismului” textele lui Marin Preda, Titus Popovici, Nicolae Velea și sub acela al barocului romanele lui Eugen Barbu, Dumitru Radu Popescu și Fănuș Neagu. Această panoramă a prozei românești postbelice este întregită
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
Singur pe lume, București, [1931]; Edward George Bullwer-Lytton, Ultimele zile ale Pompeiului, București, f.a. Repere bibliografice: Victor Anestin, Haralamb Lecca, autor dramatic, București, 1902; Chendi, Schițe, 178-181; Chendi, Impresii, 189-193; Petre V. Haneș, Istoria literaturii românești, București, 1924, 266-267; Chendi, Foiletoane, 148-152; Călinescu, Ist. lit. (1941), 525, Ist. lit. (1982), 592-593; Ciorănescu, Teatr. rom., 155, 162-164; Mihail Iorgulescu, Marginalia, București, f.a., 57-64; Ioan I. Livescu, Amintiri și scrieri despre teatru, București, 1967, 62-64; Massoff, Teatr. rom., III, 342, 386, IV, 19
LECCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287764_a_289093]
-
pentru fiecare număr și recenzii, note, informații culturale. Em. Grigorovitza publică un ciclu de amintiri din tinerețe, vizibil influențate de Amintiri din copilărie ale lui Ion Creangă, interesante și ca document. Însemnările de călătorie ale lui Ovid Densusianu și minuțioasele foiletoane literare scrise de G. Bogdan-Duică, dedicate mai ales realităților culturale transilvănene, echilibrează sumarul periodicului, ale cărui scopuri rămân în primul rând politice. R.Z.
LIGA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287807_a_289136]
-
fost Mihai Avramescu, Mihail Condali, Cornel Bălică, Simion Drăguță, Florin Ursulescu, Costa Roșu, Cornel Mata, Mărioara Stojanović, Ioan Flora, Eugenia Ciobanu Bălteanu, Simeon Lăzăreanu. În cadrul acestei rubrici au apărut poezii, schițe, povestiri, cronici și articole de istorie literară, romane în foileton. Aici au publicat majoritatea scriitorilor români din Banatul iugloslav: Radu Flora, Florica Ștefan, Ion Bălan, Mihai Avramescu, Aurel Trifu, Ion Marcoviceanu, Cornel Bălică, Miodrag Miloș, Slavco Almăjan, Felicia Marina, Costa Toader, Petre Cârdu, Pavel Gătăianțu, Nicu Ciobanu ș.a. Importantă este
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
împotriva noului guvern al lui D.A. Sturdza, ia apărarea mitropolitului Ghenadie, caterisit de Sfântul Sinod la presiunea guvernului. Al. Macedonski dezlănțuie în L. o. o violentă campanie antidinastică, regele fiind acuzat de „trădarea românismului” și de surparea Bisericii Ortodoxe. În foiletonul literar el publică poezii contestatare (Pământ, Proletarii) și nuvela naturalistă Între cotețe. Se traduce din Zola Le Ventre de Paris. Suplimentul literar a încercat să suplinească „Literatorul” într-o perioadă în care revista nu a apărut. L. o. a continuat
LIGA ORTODOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287806_a_289135]
-
G. Panu, cu o întrerupere în 1881, tânărul politician și scriitor devenind atunci șef de cabinet la Ministerul de Interne. Din 1884 până când își va înceta apariția, gazeta a fost redactată de poetul și ziaristul I.N. Roman. G. Panu inaugurează foiletonul gazetei cu un studiu despre Alfred de Musset, în care încearcă să caracterizeze comparativ și metoda de creație a lui Mihai Eminescu. Panu este, probabil, și autorul cronicilor dramatice apărute în L. prin anii 1881 și 1882, cronici care protestau
LIBERALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287796_a_289125]
-
V. Marinescu). Un ciclu de schițe intitulat Din viața poporului evreu semnează Magnus (poate M. Gaster). Câteva traduceri din A. Achard, A. Marcade, Catulle Mendès, Em. Gaboriau și Maupassant (făcute de B.N. Lupu și N.D. Popescu) asigură materia literară necesară foiletonului. R.Z.
LIBERALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287796_a_289125]
-
rămâne periferică, uneori chiar distonantă față de linia oficială, cum se întâmplă în cronicile negative la cărți semnate de Ion Călugăru, Eusebiu Camilar sau Eugen Frunză. Debutul editorial al lui R., produs la patruzeci și șapte de ani, cu volumul de foiletoane Confluențe literare (1966), aplicate unor eșantioane clasice și contemporane, perpetuează condiția de „anonimitate” a figurii spiritului critic din deceniul al șaselea și începutul celui de-al șaptelea. Personalitatea autorului se limpezește parțial în Cărți, autori, tendințe (1968). Nu atât prin
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Sfârșitul, II, 316-321; Raicu, Practica scrisului, 434-439; Ungheanu, Lecturi, 336-341; Mihăilescu, Conceptul, II, 115-118; Zaciu, Lancea, 233-237; Grigurcu, Critici, 272-297; Martin, Paranteze, 145-149; Tomuș, Mișcarea, 297-299; Felea, Prezența, 11-15; Mircea Popa, Cornel Regman sau Demonul negației, ST, 1984, 11; Dobrescu, Foiletoane, III, 145-152; Florin Faifer, Expertize critice, CRC, 1990, 17; Cornel Ungureanu, Profesiunea: cronicar literar, O, 1990, 25; Aurel Martin, Profil critic, RL, 1990, 35; Grigurcu, Peisaj, I, 57-65; Mihai Dragolea, Hărnicia de după ovații, VTRA, 1993, 9; Ștefan Aug. Doinaș, Starea
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]