973 matches
-
de interacțiunile precise ce au loc, voi relua aici frazele omise: „Să luăm drept exemplu o cultură de molizi. În mod normal, rădăcinile acestora nu pătrund la foarte mare adâncime. Prima generație de molizi plantați pe un teren ocupat Înainte de foioase Își poate Întinde rădăcinile de-a lungul canalelor formate de pădurea anterioară, Însă la cea de-a doua generație sistemul de canale devine mai superficial, din cauză că solul e acum mai compact. Prin urmare, rezerva de substanțe nutritive a arborilor este
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
a doua generație sistemul de canale devine mai superficial, din cauză că solul e acum mai compact. Prin urmare, rezerva de substanțe nutritive a arborilor este și ea diminuată. Prima generație de molizi a profitat de cantitatea mică de humus produsă de foioase, Însă nu a putut produce alta În loc. Reziduurile formate de molizi putrezesc mult mai Încet decât cele ale foioaselor, astfel că fauna și flora de pe stratul superior al solului se descompun mult mai greu și, de aceea, În majoritatea cazurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
4,5 - 5,5, iar în Italia a ajuns, în unele regiuni, până la 2,6 (mai mare decât aciditatea oțetului). Prima afectată de acest gen de poluare a fost Germania în care sindromul pădurilor muribunde a atins atât pădurile de foioase, cât și cele de rășinoase. În Franța, 5 000 ha de pădure au fost grav atinse, iar alte 3 000 ha dau semne de deteriorare. Cauzele sunt legate astăzi de poluarea atmosferei mai ales cu Dioxid de sulf și oxizi
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
aluviosoluri, care ocupă porțiuni reduse în cadrul luncii Bahluiului și afluenților săi, majoritatea fiind slab gleizate și salinizate, având o fertilitate moderată) și luvilosoluri (prezente, în special, în arealele ocupate de pădure, unde s-a dezvoltat o vegetație naturală forestiera de foioase, fiindu-le caracteristică o levigare mai intensă pe profil a complexului argilo humic). Pe categorii de folosință și grupe de calitate a terenurilor, suprafața agricolă a teritoriului administrativ ăla comunei Scobinți se prezintă astfel: * arabilul ocupă o suprafață de 2705
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
la 35 km vest de orașul Vaslui și la 3,5 km de șoseaua națională DN 2F Vaslui - Bacău Îla 54 km distanță de orașul Bacău. Așezământul este construit pe un platou înalt, înconjurat la N-V de pădure de foioase iar în partea de S-V avem în depărtare un tablou foarte pitoresc, cu satele comunei Voinești în vale. Mănăstirea a fost înființată în anul 2000 la cererea credincioșilor din comuna Ivănești, în frunte cu familia Ion și Maria Plăcintă
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Adriana - cls. a IlI-a E Căprioara Pentru oameni pădurea Înseamna viață. Ea reprezintă frumusețe și bogăție. Culorile pădurilor le admirăm În fiecare anotimp mai mult decât orice pictură. Căprioara este un animal blând și firav. Trăiește În pădurile de foioase și este ocrotită de lege. Liniile delicate și armonioase ale trupului unei căprioare te pot impresiona mai mult decât orice lucrare din bronz sau marmură. Într-o zi de vară cu cer senin am hotărât să merg În pădure. Pe
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
bazată pe practicarea cultivării cerealelor, a creșterii vitelor și a îndeletnicirilor meșteșugărești, ocupații care caracterizau îndeobște comunitățile rurale autohtone puteau fi, așa cum am mai amintit, oferite mai ales de zonele de podișuri sau platouri submontane, unde existau întinse păduri de foioase, numeroase ape curgătoare și lacuri, precum și soluri bune pentru agricultură, care asigurau desigur posibilități sporite pentru obținerea resurselor de hrană necesară. Existau fără îndoială condiții bune de trai și în unele zone de câmpie, dar în cele mai multe cazuri ele erau
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
cei care practicau cultivarea cerialelor. Aceste constatări sunt de natură să confirme limpede concluziile potrivit cărora, în perioadele când aveau loc numeroasele invazii ale unor migratori autohtonii erau forțați să se retragă pentru a se adăposti în zonele pădurilor de foioase și nu, așa cum s-a susținut mai de mult, doar în regiunile de munte. Prin departajările de ordin etno-cultural întreprinse constant în ultimile decenii și a analizei atente a numeroaselor și variatelor vestigii arheologice datând din diferite etape ale perioadei
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
sânger, păducel, corn, măr pădureț ș.a. Majoritatea lor este specifică pădurilor central-europene (gorun, fag), dar și stepelor și silvostepelor continentale est-europene (stejar brumăriu, stejar pufos, arțar tătărăsc). În general, vegetația se împarte în două mari zone: una a pădurilor de foioase, situate în vest și nord-vest, pe înălțimi de peste 250 m (gorun, carpen, paltin, frasin, arțar, tei) sau pe pantele unor dealuri, care depășesc 500 m altitudine (fag și carpen), fiind specifice bazinului bârlădean, iar alta marcată de zonele de stepă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
esențială a ligninei de diferite proveniențe este conținutul relativ de substructuri. În conformitate cu conținutul lor în grupări guaiacil (GĂ, siringil (SĂ și p-hidroxifenil (HĂ, se disting o serie de tipuri de lignină și anume: lignina din conifere (lignina GĂ, lignina din foioase (lignina GSĂ, lignina din ierburi (lignina GSHĂ, lignina din lemn de compresie (lignina GHĂ, după cum se poate observa și în figura 2. În anul 1965, Freudenberg propune un model structural format din 18 unități fenil propanice pentru lignina de molid
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
K, de care în cele din urmă se poate cupla un alt radical polilignolic preformat, cum ar fi, de exemplu, heptalignolul prezentat între unitățile fenil propanice D - S. Freudenberg a elaborat, de asemenea, o schemă structurală pentru lignina speciilor de foioase, respectiv pentru fag, alcătuită numai din 15 unități fenil propanice, dintre care 8 sunt de tip siringil propanic și 7 de tip guaiacil propanic . Modelele structurale pentru polimerul ligninic au mai fost publicate de Ludwig, Nist și Mc Carthy (1964Ă
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de lignină din rășinoase Rozmarin (1984Ă, Nimz (1971Ă, pentru lignina din fag, Simionescu și Anton (1969, 1971Ă pentru ligninele din stuf, Simionescu și colab. (1971Ă și Nimz (1973Ă. De asemenea, Sakakibara (1980Ă, a propus un model structural pentru lignina de foioase pe baza studiului produșilor de hidroliză și de hidrogenoliză. Glasser 10 (1974, 1976Ă și Feldman și colab. (1986Ă, prin elaborarea proceselor de simulare pe calculator a polimerizării dehidrogenative prezintă un ultim model structural pentru lignină, alcătuit din 96 de unități
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
compusă din molecule cu masă moleculară mică, care dacă sunt solubilizate se pot asocia în complexe cu masă moleculară mai mare, ceea ce reprezintă comportamentul incompatibil cu structura de rețea. Topochimia Atât pentru speciile de rășinoase cât și pentru cele de foioase se constată diferențe între structura ligninei din lamela mediană și cea din peretele secundar. De asemenea, se semnalează diferențe între lignina din fibre și cea din pereții vaselor. Aceste diferențe topochimice par că ar fi legate de secvențele biosintezei ligninei
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
solubilitate limitată a alcooli. Ele sunt insolubile în terpene și hidrocarburi. Prin metoda osmometrică, pentru lignina sulfat din pin s-a determinat o masă moleculară medie numerică (M4Ă de 1600, în timp ce prin aceeași metodă, dar pentru o lignină sulfat din foioase, s-a determinat o masă moleculară medie numerică de 1050. În lignina sulfat predomină, de regulă, fracțiuni cu mase moleculare cuprinse în domeniul 1000-40.000, limitele inferioare și superioare fiind situate între 850 și 38.700. Lignina sulfat este un
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
fenolformaldehidice. Datorită folosirii derivaților de lignină cu masă moleculară mare nu este necesar ca lignina să fie pretratată chimic înainte de amestecare cu rășina fenolformaldehidică. 138 1. Încleierea placajului Adezivul Karatex a fost utilizat la fabricarea de placaje din lemn de foioase și rășinoase cu 3-5 straturi în condiții normale de presare. Proprietățile acestor placaje sunt similare cu cele ale placajelor încleiate convențional cu rășină fenolformaldehidică (tabelul 21Ă. Tabelul 21. Proprietățile placajului din brad Douglas încleiat cu Karatex Test în vid După
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
similare celor determinate pentru plăcile încleiate convențional. Sellers (1995Ă a substituit 30% din cantitatea de fenol cu 4 sortimente de lignină obținute prin extracția cu metanol și etanol a compușilor de hidroliză a unui amestec de așchii din lemn de foioase. Aceste tipuri de lignine au fost utilizate în amestec cu aldehida formică și fenolul la sinteza în mediu bazic a unei rășini fenolformaldehidice modificate, conform procedeului descris de Oh (1994Ă. Această rășină este caracterizată prin proprietăți fizice similare rășinii fenolformaldehidice
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Mare diversitate a vegetației, alături de ceilalți factori de mediu, a determinat și o mare varietate de specii de animale. În general, principalelor zone de vegetație, le corespund anumite specii de animale. Speciile faunistice din bazinul Ba Cotnari aparțin pădurii de foioase și silvostepei (D. Mititelu, 1992). VII. FAUNA FAUNA PĂDURILOR DE FOIOASE Este reprezentată de mamifere: căprioara (Capreolus capreolus), cerbul lopătar (Dama dama), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), pisica sălbatică (Felix silvestris). Dintre acestea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și o mare varietate de specii de animale. În general, principalelor zone de vegetație, le corespund anumite specii de animale. Speciile faunistice din bazinul Ba Cotnari aparțin pădurii de foioase și silvostepei (D. Mititelu, 1992). VII. FAUNA FAUNA PĂDURILOR DE FOIOASE Este reprezentată de mamifere: căprioara (Capreolus capreolus), cerbul lopătar (Dama dama), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), pisica sălbatică (Felix silvestris). Dintre acestea, vulpea și lupul au ajuns la o densitate redusă datorită acțiunilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar pe calcarele oolitice ale suprafețelor structurale pe soluri brune eumezobazice litice și brune argiloiluviale litice. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 2. VALEA BAHLUIULUI ÎN AMONTE DE HÂRLĂU Această subunitate se desfășoară de la izvoarele Bahluiului și până la Hârlău pe o lungime de circa 25 km fiind mărginită de cei doi lobi ai Dealului Mare-Hârlău: Culmea Dealul Mare-Hârlău la vest și Culmea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
amonte de Hârlău o constituie generalizarea subzonei fagului și stejarului în făgete pure sau în amestec pe soluri brune argiloiluviale tipice. Pe versanții cu înclinări slabe sau moderate, expuși spre nord-vest, vest sau nord, pădurea de fag și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași versanți, dar cu înclinări accentuate (frunți de cuestă, abrupturi cuestiforme), să predomine solurile intens erodate și regosolurile. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 3. SUBUNITATEA "COASTEI DE TRANZIȚIE
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de fag și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași versanți, dar cu înclinări accentuate (frunți de cuestă, abrupturi cuestiforme), să predomine solurile intens erodate și regosolurile. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 3. SUBUNITATEA "COASTEI DE TRANZIȚIE" (V. Băcăuanu, 1980),numită și "Coasta Hârlăului" (V. Tufescu, 1937), se dezvoltă între rama înaltă a platourilor structurale care aparțin Dealului Mare-Hârlău la vest și depresiunea de contact HârlăuCotnari-la est. ,,Coasta de tranziție a Hârlăului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și granite care le dau masivitate. Doar la margini se află și culmi calcaroase, în care există chei și peșteri. În această regiune există multe circuri, văi și lacuri glaciare, o întinsă zonă cu pajiști alpine, păduri de conifere și foioase. Munții Godeanu au o poziție aproape centrală. În jurul vârfurilor de peste 2 000 m (Gugu, 2 291 m) se găsesc circuri și văi glaciare. Munții Retezat, care se desfășoară în nord-est, se termină prin versanți cu pantă mare deasupra depresiunilor Hațeg
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cărbuni, materiale de construcție, izvoare minerale etc.; constituie un castel de ape, deoarece în crestele înalte își au izvoarele numeroase pâraie care devin râuri mari ce se varsă în Tisa sau direct în Dunăre; sunt acoperiți predominant de păduri de foioase; doar pe culmile ce depășesc 1 300 m se dezvoltă și conifere; în Banat, ca o consecință a influențelor climatice din sudul continentului, se dezvoltă o vegetație care cuprinde specii de plante iubitoare de căldură; au cel mai mare număr
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Meridionali iar în sud Podișul Getic. Sunt alcătuiți din depresiuni dispuse uneori în două șiruri paralele, dealuri, mai înalte la est de Olt, unde ajung în câteva vârfuri la peste 1 000 m altitudine. Pe dealuri se întind păduri de foioase, iar în depresiuni și pe văi sunt așezate sate mari și orașe (Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung), livezi, fânețe, căi de comunicație. Între Dâmbovița și Gilort, la contactul cu muntele, se află depresiuni mici, dintre care doar Câmpulung este mai
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
brun roșcat și brune. Ele fac parte din clasa argiluvisolurilor. Fiind fertile, sunt indicate pentru diverse culturi cerealiere, livezi și viță de vie. Solurile din regiunile de dealuri înalte și de munți joși (clasa cambisolurilor) sunt acoperite de păduri de foioase (fag) și s-au dezvoltat sub climat umed. Sunt soluri brune și brun acide propice pomiculturii. Solurile din regiunile montane înalte cu păduri de conifere, climat rece și cu precipitații bogate aparțin clasei spodosoluri (podzoluri). Solurile de pe culmile carpatice alpine
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]